Politică

Pentru Basarabia FĂRĂ VORONIN

Așa că Voronin a recidivat și aidoma anilor trecuți a făcut declarații care au dovedit, încă o dată, că hoțul nepedepsit nu devine negustor cinstit. Criza din Ucraina și succesul rus din Crimeea l-au trezit pe Voronin, ultima relicvă sovietică din Europa și l-au readus în atenție, așa cum își dorea și cum altfel decât cu declarații de iubire pentru veșnica sa pasiune, Rusia.

Buimac, ca după o lungă masă tovărășească, fostul președinte a aclamat, de la tribuna Parlamentului, decizia de alipire a Peninsulei Crimeea, pe care nu s-a sfiit să o numească una corectă, căutând, în an electoral, să capete bunăvoința celor care, speră el, mai cred că Moscova este iar protectorul, iar Putin noul tătuc al popoarelor.

Ne amintim foarte bine că, la fel ca în anii din urmă, în loc să ceară scuze familiilor și urmașilor martirilor basarabeni sau macar să tacă, Voronin s-a năpustit cu furie proletară asupra Bucureștiului.

Așa că Vladimir Voronin și-a găsit repede pretext și drum și a mers, la 17 martie, la Universitatea Liberă Internațională din Chișinău, unde, cu pretenții de conferențiar, uitând că are doar școala de partid, le-a spus studenților, cu subiect și predicat, evident de sintaxă „moldovenistă”, că limba română nu există, că este doar o invenție creată la București și că românii au preluat limba moldovenească. L-am citat aproximativ pe Voronin, care a readus în fața studenților marotele trecutului său de politruk sovietic lipsit de ranguri.

Delirul moldovenist al lui Voronin nu s-a oprit doar la negarea existenței limbii române. În mod evident că e destul de greu să pătrunzi în raționamentul voronian, care, în două propoziții consecutive, neagă existența limbii române, ca apoi, tot el, să–i explice geneza. „Ei nu înţeleg şi nu ştiu că limba română ca atare nu există şi nu a existat niciodată? Ea a fost rezultatul creării statului român”.

Mă rezum doar la atât și nu o să fac analiza a tot ce a spus Voronin, pentru că și așa, prea mulți ani, i s-a dat o necuvenită importanță lui și vorbelor sale.

Reacția auditoriului a fost însă una pe măsura inepțiilor „lectorului”, unii dintre studenți au râs, iar alţii au părăsit sala.

Studenții au înteles ceea ce Voronin se preface că nu vede, că moldovenismul nu este decât o ideolgie pe care au folosit-o, e drept cu măiestrie, rușii ori ceaușii lor în Basarabia, de câte ori au vrut să-i ațâțe pe români contra românilor.

Studenții i-au platit atunci lui Voronin pentru tot și poate că nici că se putea mai bine decât au făcut-o.

Nu mai spun că, la 24 ianuarie anul acesta, Voronin i-a cerut lui Stefan Füle, comisarul european pentru extindere, ca Bruxelles-ul să condamne afirmaţiile preşedintelui Romaniei cum că “Moldova este al doilea stat românesc, că este pământ românesc și că moldovenii sunt români”.

L-aș fi ignorat pe bătrânul kagebist, român de altfel, dacă declarațiile nu ar fi fost făcute în fața studenților, cei care, în acel aprilie de acum cinci ani, i-au spus dazvidania tavasrișci.

Recidiva lui Voronin a fost o împietate față de cei care azi tac, fiindcă el, atunci, în aprilie 2009, folosind ceea ce a învățat de la Moscova, i-a trimis pe ei, pe tineri, la Dumnezeu.

Voronin a înțeles că moartea lui Boboc și Țâbuleac, precum și a celorlalți, Dumnezeu să-i odihnescă în pace!, au adus Europa în Basarabia și i-a dus pe basarabeni în Europa. De toate acestea profită acum și odraslele lui Voronin, Tkaciuk, Stati, dar și a criptosecuriștilor Zubic ori Papuc. Voronin înțelege, dar nu acceptă, așa cum nu poate crede că timpul lui se scurge în clepsidra răsturnată la Kremlin chiar de foștii lui tovarăși.

Crima și tortura, din perspectiva juridică, nu au termen de prescripție, la fel ca batjocura și trădarea neamului, ce nu pot fi uitate și iertate de semeni și de istorie.

Pentru toate acestea basarabenii îi pot plăti lui Voronin și trebuie să o facă, la fel ca el, cu dispreț. Și asta acum, la alegeri, când Voronin și toți cei aidoma lui le vor cere votul și pot sa le ofere exact ceea ce ei au dat Basarabiei: NIMIC.

Pentru Boboc, Țâbuleac și ceilalți, pentru aprilie 2009, pentru Basarabia.

prof. Cristian Șerban Ariciu

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *