Astăzi 22 Ianuarie 2018, Luni - Ultima actualizare la ora 15:02
Abonamente

Actualitate 19 Mai 2017, ora 10:41

Piedicile în redobândirea cetățeniei române

Marime Font

Mai mult de 120 mii de oameni au redobândit cetățenia română numai în 2016. Însă, în procesul de redobândire și elaborare a actelor, cetățenii întâmpină probleme grave de ordin legislativ. Despre aceste impedimente s-a discutat în cadrul atelierului legislativ „Legea cetățeniei, necesități de ajustare” organizat miercuri, 17 mai, de președintele pentru comunitățile de români din afara granițelor țării, deputat în Parlamentul României, Constantin Codreanu.

La seminar au participat preponderent jurişti şi reprezentanți ai firmelor care acordă consultanţă pentru redobândirea cetăţeniei. Potrivit lor, cea mai întâlnită problemă în rândurile celor care depun dosarele pentru redobândirea cetățeniei românești sau la transcrierea actelor este birocrația.

Ca să atragem atenția, trebuie să recurgem la protest

În atenția celor prezenți a fost subiectul oamenilor care au descoperit că nu mai sunt cetățeni români atunci când au mers să-și perfecteze un nou pașaport. Din această categorie fac parte persoanele care au obținut cetățenia română fiind minori, odată cu părinții lor, iar aceștia nu au depus la dosar și o cerere pentru acordarea cetățeniei românești și copiilor minori.

Potrivit lui Alexandru Prisăcaru, administratorul „Interpas Consulting”, o companie care oferă consultanță în domeniu, România trebuie să recunoască cetățenia persoanelor respective. „Sunt familii care au obținut cetățenia înaintea anului 2000. Au făcut actele și ulterior au apărut descendenții lor. Respectiv, sunt multe familii care efectiv au fost nedreptățite și li s-au luat dreptul la cetățenia română. Dar familiile au permise de conducere, buletine, pașapoarte, și tot așa, dar toate aceste acte, din perspectiva Ministerului Justiției din România, trebuie anulate și emise din nou”.



„O altă problemă majoră cu care se confruntă oamenii este termenul îndelungat în care se fac actele. Basarabenilor li s-a aprobat ordinul de redobândire a cetățeniei cu întârziere. Apoi, ei urmează să se programeze la depunerea jurământului, dar în realitate, ei se programează pentru o altă programare la depunerea acestui jurământ. Prin urmare, termenul de obținere a unui act de identitate este de cel puțin de doi ani și jumătate. Noi trebuie să atragem cumva atenția. Trebuie să recurgem la un protest, căci, atunci când reprezentăm o masă critică de oameni, atunci noi putem rezolva anumite probleme”, a declarat Alexandru Prisăcaru.

Cetățenie română pentru transnistreni

Despre programările îndelungate a vorbit și Sergiu Lîsenco, consultant politic. „Am ajutat o vecină să se programeze, pentru jurământ la Bălți, tocmai în luna octombrie. Și asta e programare la programare pentru depunerea jurământului. E o problemă gravă – aștepți șase - șapte luni ca să te programezi, apoi alte două luni ca să depui jurământul. O soluție, în acest sens, ar fi depunerea jurământului la Oficiul consular Ungheni. Este biroul teritorial al Autorității Naționale pentru Cetățenie la Suceava, Iași unde lumea ar putea da jurământul. Din cauza aceasta se dezvoltă corupția. Toată lumea cunoaște că pe piața neagră ajunge să coste 1200 de euro să dai jurământul la Odesa în două - trei zile, sau 2500 de euro la Moscova într-o zi”.

Bărbatul povestește și despre depunerea actelor pentru redobândirea cetățeniei. „Acum ca să te programezi la Iași, să depui la cetățenie, este liber numai la sfârșitul lunii iulie. La București situația este asemănătoare. Autoritatea Națională pentru Cetățenie primește acte doar trei zile din săptămână, din care 200 de locuri sunt ocupate prin programare, iar 200 de oameni depun dosarul cu mită. Dai 20 de euro și intri. Toată lumea asta știe. La transcrierea actelor de stare civilă este la fel de greu. Asta se face doar la Primăria sectorului 1, București. De exemplu, marți a fost deschisă sesiunea de programări care a durat cinci minute. S-au făcut trei mii de programări în cinci minute, fie legale sau ilegale. Dar mulți oameni nu pot să o facă. Chiar dacă au făcut gratis transcrierile actelor de stare civilă la Chișinău și Bălți, oricum trebuie să te programezi și rândul de acum e pentru februarie 2018”.

Sergiu Lîsenco a menționat și despre cei care locuiesc ori s-au născut în Transnistria. „Sunt cazuri când soțul și soția au depus împreună, fiind dintr-un sat din Grigoriopol. Soția a redobândit cetățenia, dar soțului i s-a refuzat pentru că ar fi din Transnistria. Acești oameni tot sunt frații noștri, poate mai necăjiți, dar sunt ai noștri”, a concluzionat specialistul.


sursa foto: Constantin Codreanu

Basarabenii – cerșetori de cetățenie românească?

Trebuie să-i întoarcem pe cei de la București cu fața spre problemele acestui ținut sărac, Moldova. Este propunerea lui Valeriu Cerba, membru al Uniunii Naționale a Veteranilor de Război, prorector la Universitatea de Studii Europene din Moldova. „Totul depinde de cum zilnic și sistemic utilizăm clopoțelul și atenționăm opinia publică și politicienii de la București. Soarta noastră depinde de ei. Eu reprezint interesele în jur la o mie de participanți la războiul de pe Nistru și veterani ai Ministerului Afacerilor de Interne al Republicii Moldova. Noi am depus dosarele ca cetățeni români, cu acte în regulă la Casa de Pensii din România. Noi ne-am poziționat în rolul acela de cerșetor – le scriem zilnic, la toate autoritățile ca să ne rezolve problema pensiilor, dar nu se întâmplă nimic. Primim de ani buni aceleași răspunsuri. Ne-a rămas să mergem în toate instanțele de judecată și apoi să ne adresăm la Curtea Europeană a Drepturilor Omului”, a relatat prorectorul Valeriu Cerba.

Avocata Taisia Cernat spune că trebuie să existe o voință juridico-politică ca să ne facem auziți și să deblocăm situația. „Ne putem face auziți printr-un memoriu tranșant, contrasemnat de mai multe persoane politice, de alte persoane importante, de societatea civilă și să le spunem de ce avem nevoie în primul rând”, a concluzionat specialista.

Constantin Codreanu, deputat PMP în Parlamentul României, dar și președinte al Comisiei pentru comunităţile de români din afara graniţelor ţării a făcut totalizările în urma atelierului legislativ. Potrivit funcționarului, împreună cu juriștii participanți, urmează să întocmească un proiect legislativ atotcuprinzător care va debloca situația în care se află zeci de mii de cetățeni români. „Ei au fost lipsiți arbitrar și abuziv de dreptul de a-și exercita efectiv cetățenia, un proiect în beneficiul românilor de pretutindeni, în general. Astfel, propunem stabilirea prin lege a recunoașterii și redobândirii, ca forme de obținere a cetățeniei române, arătăm mecanismele de implementare pentru fiecare dintre aceste forme, propunem exceptarea de la termenele prevăzute de lege pentru șederea în țară în cazul cetățenilor de naționalitate română sau a celor aparținând filonului cultural românesc, indiferent de originea lor etnică, a căror limbă maternă este româna sau unul dintre dialectele istorice ale limbii române comune. Proiectul care va rezulta trebuie să întrunească un larg consens parlamentar. Chestiunea cetățeniei române este una de importanță capitală și transcende interesele de grup sau de partid”, a menționat deputatul.

Participanții la Atelierul legislativ au convenit să se reunească la Chișinău, într-o nouă sesiune, la 10 iunie, anul curent, când un proiect unic de lege pentru modificarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991 va fi definitivat.

 
Potrivit recensământului din 2014, din 2 754, 7 mii de persoane (98,2 la sută din total populație recenzată) s-au declarat moldoveni 75,1 la sută din populaţie, 7,0 la sută - români, ucraineni – 6,6 la sută, găgăuzi - 4,6 la sută, ruşi - 4,1 la sută, bulgari -1,9 la sută, romi – 0,3 la sută, iar alte etnii constituie 0,5 la sută din populaţie.

Din totalul populației recenzate, 99,5 la sută sau 2 609 mii persoane sunt cetățeni ai Republicii Moldova, din care 6,5 la sută (180,7 mii persoane) au declarat că dețin și cetățenia altui stat. Cetățenii altor state reprezintă 0,5%, iar cei fără cetățenie sunt 0,02 la sută din totalul populației.

Dintre cetățenii Republicii Moldova cu dubla cetățenie, 97,4 la sută au declarat țara celei de-a doua cetățenii, din care 84,4la sută dețin cetățenia României, 6,0 la sută pe cea a Rusiei, 2,4 la sută a Bulgariei, iar pe cea a Italiei și Ucrainei câte 1,5 la sută, respectiv.

Conform Mișcării Civice Tinerii Moldovei, numărul etnicilor români declaraţi din Republica Moldova este mult mai mare decât numărul prezentat de Biroul Național de Statistică la recensământul din 2014. Ei spun că în urma cazurilor făcute publice şi prin numărătoarea paralelă, 30% din cetăţeni s-au declarat etnici români, pe portalul special creat de internet şi la punctele de informare sau deţin cetăţenie română. Numai numărul celor care deţin cetăţenie română este de peste 600.000 de persoane.

Un articol de: Georgeta Carasiucenco Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Editorial 22 Ianuarie 2018, de Răzvan Munteanu

Mass-media și securitatea națională. Lecția Belarusului

„Ucrainizarea” ar putea deveni o amenințare și pentru alte țări din regiune

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Ianuarie 2018, de Moni Stănilă

Bradul sau hoțul

În fiecare an în preajma sărbătorilor apare problema bradului. Pe de o parte cei ca mine – nici un Crăciun fără brad, pe de altă parte cei cu adevărat eco – bradul poate lipsi, iar o altă parte derutată și declarată eco – brad de plastic, uitând că fabricarea acelor...

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Ianuarie 2018, de Moni Stănilă

Mărul, inelul sau cununa

De Crăciun am ajuns acasă, în Țara Făgetului, unde – cum v-am mai spus și în alți ani – există cele mai frumoase cete de colindători: dubașii.

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Ianuarie 2018, de Dan Nicu

Dodon trebuie să plece

R. Moldova s-a transformat într-un stat în care e nevoie ca Parlamentul să-l suspende, din când în când, pe preşedinte, și să se poată face modificări în structura Guvernului.

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Ianuarie 2018, de Moni Stănilă

Crăciunul în tranșee

De sărbători avem mult timp liber și de multe ori îl consumăm, cu rost sau fără, în fața televizoarelor, ceea ce ne face să ne întrebăm despre cum sărbătoreau oamenii altădată.

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md