Astăzi 24 Septembrie 2017, Duminică - Ultima actualizare la ora 17:05
Abonamente

Editorial 23 Decembrie 2016, ora 07:02    Din editia print

Marime Font

Poveste de Crăciun (III)

Obișnuiesc deja al treilea an consecutiv să închei activitatea editorialistă cu o poveste de Crăciun. Celelalte două precedente au fost impregnate de politic, lucru care se pare că n-a ajutat la prea multe, ceea ce nu mă descurajează, ci din contra mă determină să schimb perspectiva.  

a

 

Ştiri pe scurt

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Demult constat faptul că R. Moldova este o ţară a jumătăţilor de măsură şi a paradoxurilor. Se proclamă independentă, deşi majoritatea populaţiei sale nu crede în această independenţă; în şcoli se predă limba română, iar în constituţie este stipulată ca limbă de stat este „limba moldovenească”; învăţăm istoria românilor de peste 25 de ani, dar continuăm să ne etalăm drept moldoveni, ceva distinct de români; avem un statut de „neutralitate” stipulat prin constituţie, dar în realitate o parte a ţării este ocupată militar de armatele ruse; avem două biserici ortodoxe care se ciocnesc cap în cap cui aparţin; avem două sărbători de Crăciun şi două de An Nou, iar la fiecare dată importantă a istoriei noastre avem cel puţin două interpretări antagoniste, care încearcă să ne demonstreze că 1812, 1918, 1940 sau 1945 au fost fie „eliberare”, fie „ocupaţie”. Dar cel mai comic, dacă n-ar fi în esenţă tragic, este faptul că fiind ancoraţi într-o structură de sorginte euro-asiatico-ruso-sovietică (CSI), încercăm să demonstrăm tuturor că vrem să devenim parte integrantă a unui construct european-occidental, care are ca expresie politică Uniunea Europeană.

În încercarea de a răspunde ce suntem în realitate ajung la concluzia că moldoveanul nostru este un fel de Janus cu două feţe, care poate vorbi deopotrivă „limba moldovenească” şi limba română, poate fi deopotrivă „moldovean” şi român, iar într-un cadru mai extins, poate fi deopotrivă ruso-sovietic şi european. În ultimă instanţă, aceste dihotomii ale moldoveanului ascund paradigma fundamentală a existenţei sale, el nefiind decis dacă aparţine civilizaţiei europene (occidentale) sau celei ruse (euro-asiatice).



Prin urmare, vă provoc la o altă poveste de Crăciun, care să relateze istoricul acestei sărbători unice și mai ales faptul cum multiplele mutații politice și geopolitice între Est și Vest au determinat distorsionarea sa și zăpăcirea și mai mult a populației din R. Moldova. Pentru că, dincolo de aparențe, se pare că tot în perioada sovietică ateistă (ce paradox!) a fost instituționalizată sărbătorirea Crăciunului și a Anului Nou pe stil vechi, după canonul Bisericii Ortodoxe Ruse.

Crăciunul în lume și la români: perspective istorice

Crăciunul este celebrat din Antichitate, ca dată a naşterii lui Iisus, dar a devenit, de-a lungul secolelor, şi o sărbătoare a familiei, marcată de obiceiuri precum colindele, împodobitul bradului și darurile Moşului, mult așteptate de copiii din întreaga lume. Primii creştini nu celebrau naşterea lui Iisus pe 25 decembrie, considerând că aceasta a avut loc în luna septembrie, odată cu Ros Hashana (sărbătoare din calendarul iudaic).

În anul 264, Saturnaliile au căzut pe 25 decembrie şi împăratul roman Aurelian a proclamat această dată „Natalis Solis Invicti”, festivalul naşterii invincibilului Soare. În anul 320, papa Iuliu I a specificat pentru prima dată oficial data naşterii lui Iisus ca fiind 25 decembrie.
În 325, împăratul Constantin cel Mare a desemnat oficial Crăciunul ca sărbătoare care celebrează naşterea lui Iisus. De asemenea, el a decis ca duminica să fie „zi sfântă” într-o săptămână de şapte zile şi a introdus Paştele cu dată variabilă.

Cu toate acestea, cele mai multe ţări nu au acceptat Crăciunul ca sărbătoare legală decât din secolul al XIX-lea. Mai mult de un mileniu, creştinii au sărbătorit Anul Nou în ziua de Crăciun (25 decembrie), în imediata apropiere a solstiţiului de iarnă: în Franţa până în anul 1564, în Rusia până în vremea ţarului Petru cel Mare, iar în Ţările Române până la sfârşitul secolului al XIX-lea. Lingviştii români nu s-au pus de acord cu privire la originea cuvântului „Crăciun”. Unii spun că ar fi moştenit din latinescul „creationem”, care înseamnă creaţie sau naştere, iar alte izvoare istorice ar sugera că la originea sa se află un cuvânt mult mai vechi, tracic, de dinainte de romanizarea Daciei. Alţi specialişti spun că ar proveni din slavă. Cel puţin opt sensuri diferite au fost asociate acestui cuvânt de-a lungul timpului.

Crăciunul pe rit vechi între politică și canon

Pe de altă parte, Crăciunul pentru creștinii ortodocși de rit vechi este sărbătorit pe 7 ianuarie. Calendarul iulian sau pe stil vechi este decalat cu 13 zile față de calendarul oficial. Înainte de Hristos existau două sisteme de calculare a timpului unui an: unul al egiptenilor - care era mai corect, dar nici el perfect - de 365 zile, altul, al romanilor, care era de 355 zile. Însă rămânea anual o diferență de timp de zece zile între aceste două sisteme, și chiar între fiecare dintre ele și calendarul solar. După această constatare, s-a simțit nevoia de îndreptare a lor și a punerii lor în acord cu calendarul ceresc. Astfel, împăratul roman Iuliu Cezar, în anul 46 i.Hr., adopta sistemul de calcul egiptean, sistem care s-a numit „calendarul iulian”. Acest calendar a fost folosit de întreaga creștinătate, timp de 15 secole.

La 24 februarie 1582, papa Grigorie al XIII-lea a făcut o reformă, suprimând zece zile din calendar, astfel încât data de 5 octombrie a devenit 14 octombrie. De atunci calendarul s-a numit „gregorian” sau „stilul nou”.

Biserica românească, făcând parte din rândul Bisericilor Ortodoxe, n-a purces singură la adoptarea calendarului gregorian, odată cu adoptarea lui de către Stat, în 1919, ci abia după Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol din 1923, care a hotărât îndreptarea calendarului și în Bisericile Ortodoxe, prin suprimarea diferenței de 13 zile cu care calendarul iulian rămăsese în urma celui îndreptat (adică 21 martie în loc de 8 martie, unde ajunsese calendarul iulian).

La Consfătuirea interortodoxă de la Constantinopol (1923) n-au participat, însă, toate Bisericile Ortodoxe autocefale sau naționale. De aceea, îndreptarea calendarului adoptată aici a rămas să fie introdusă de fiecare Biserică Ortodoxă la data pe care o va crede potrivită, pentru a nu da naștere la tulburări.

Convinse de necesitatea îndreptării calendarului, din 1924 cele mai multe Biserici Ortodoxe au adoptat acest calendar astfel: Patriarhia Ecumenică de Constantinopol (1924), Patriarhia Antiohiei (1924), Patriarhia Alexandriei (1928), Arhiepiscopia Ciprului (1924), Biserica Greciei (1924) și Biserica Ortodoxă Română (1924), Biserica Georgiei, Biserica Ortodoxă din Polonia (1924), Biserica Ortodoxă din Cehoslovacia (1951), Biserica Ortodoxă din Finlanda (1917, cu aprobarea Bisericii Ruse), Biserica Ortodoxă Bulgară (1968).
Au rămas, însă, câteva Biserici Ortodoxe cu calendarul iulian neîndreptat, ca Patriarhia Ierusalimului, Biserica Rusă și Biserica Sârbă, precum și mănăstirile din Sf. Munte Athos, cu excepția Vatopedului, care se numesc „pe stil vechi", pentru că prăznuiesc Crăciunul, Paștele și toate sărbătorile după vechiul calendar, adică după „stilul vechi”. Prin urmare, din totalul celor peste două miliarde de creștini, doar aproximativ 200 de milioane sărbătoresc Crăciunul la data de 7 ianuarie.

Ingerințe și moșteniri sovietice în ortodoxia românească

Așa cum spuneam, Biserica Ortodoxă Română a trecut la noul calendar pe 1 octombrie 1924, iar odată cu aceasta la noul calendar a fost trecut și spațiul dintre Prut și Nistru, organizat din punct de vedere creștin prin crearea în 1928 a Mitropoliei Basarabiei. Dar acest fapt n-a durat decât până în septembrie 1940, pentru că odată cu ocuparea Basarabiei de către Uniunea Sovietică, statul ateist sovietic a procedat nu numai la desființarea Mitropoliei Basarabiei, dar și la transferul său direct sub controlul Bisericii Ortodoxe Ruse. Prin urmare, opera de revenire la ritul vechi a fost pusă în aplicare tocmai de un stat ateu, care aparent arăta dezinteres față de biserică. Mai mult decât atât, Biserica Ortodoxă Rusă a beneficiat de complicitatea regimului sovietic pentru a-și institui dominația canonică asupra Basarabiei. În septembrie 1940 era introdusă funcția de împuternicit al Bisericii Ruse pentru supravegherea cultelor în RSSM, care avea scopul de a întreține legătura dintre statul sovietic și Biserică. Tot atunci în funcția de mitropolit era numit Alexie de Tula, care imediat după numire a dat dispoziții ca slujbele să se facă în slavonește, iar Crăciunul și celelalte sărbători religioase să se țină după stil vechi. Așa a rămas și după 1944 și așa este și acum.
Regimul sovietic, extins și asupra României, a decis și acolo să-l distrugă pe Moş Crăciun şi să-l înlocuiască cu Moş Gerilă, o invenţie menită să şteargă din conştiinţa poporului român tradiția de Crăciun. Bradul de Crăciun, Moş Crăciun şi sărbătoarea creştină a Naşterii Domnului au fost „libere” până spre sfârşitul anilor '40. Prima măsură în demersul comuniştilor de a şterge Crăciunul din calendarul românilor a fost transformarea zilelor de 25 şi 26 decembrie în zile lucrătoare. Începând cu 1948, zilele de sărbătoare creştină au fost transformate în zile obişnuite de lucru, iar în ziarele vremii moşul cu barbă albă şi haine roşii, care aducea daruri copiilor cuminţi, a început să apară cu denumirea de Moş Gerilă. Sărbătorile de Crăciun s-au transformat în Sărbători de iarnă, iar bradul de Crăciun a devenit Pom de iarnă. Startul sărbătorilor de iarnă se dădea după 27 decembrie, când trecea Sărbătoarea sfântă. Moş Gerilă venea în ultimele nopţi din an, pe 30 sau 31 decembrie.

Odată cu dispariția lui Ceaușescu s-a pierdut și Moș Gerilă, împreună cu tot ritualul său inventat de comuniști, care probabil ar fi trebuit la fel să dispară și în R. Moldova. Doar că decizia de revenire la sărbătorirea Crăciunului pe 25 decembrie a fost legalizată de Parlamentul de la Chișinău abia în 2013, dar și atunci cu mult cântec. Pentru că deși suntem în drept să fim în rând cu toată lumea occidentală civilizată, inclusiv cu restul românilor, mai rămânem ancorați în canoanele Bisericii Ortodoxe Ruse, pe care Mitropolia Moldovei o slujește cu sfințenie.  

Un articol de: Octavian Țâcu
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Interviu 24 Septembrie 2017, ora: 09:30

rusia - republica moldova ANALIZĂ /// Limba rusă - arma separatiștilor

ANALIZĂ /// Limba rusă - arma separatiștilor

Actualitate 24 Septembrie 2017, ora: 04:21

O forță invincibilă! Țara pe care nici Hitler nu a avut curaj să o atace

O forță invincibilă! Țara pe care nici Hitler nu a avut curaj să o atace

În aceasta țara armata si poporul sunt indivizibile. Nu, aceasta nu este SUA, Rusia, Israel sau Coreea de Nord. Imaginează-ți o țara în care aproape fiecare bărbat este si soldat. 

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Septembrie 2017, ora: 13:49

În Rusia a fost REȚINUT liderul „Statului Creștin”

În Rusia a fost REȚINUT liderul „Statului Creștin”

Liderului „Statului Creștin - Sf. Rusia“ Alexander Kalinin i-a fost intentat dosar penal în legătură cu cazul distribuitorilor de film constrânși să refuze distribuția peliculei „Matilda“. Acest lucru a fost anunțat de către reprezentantul oficial al...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Septembrie 2017, ora: 09:42

Alegeri în Germania pe 24 septembrie. Angela Merkel se îndreaptă spre un nou mandat / Principalele idei politice ale cancelarului german

Angela Merkel se îndreaptă spre al patrulea mandat de cancelar al Germaniei, chiar dacă formaţiunea sa, Uniunea Creştin-Democrată (CDU, centru-dreapta), nu va obţine majoritate parlamentară după scrutinul de duminică, 24 septembrie, şi va avea nevoie de parteneri pentru coaliţia...

( ) Citeşte tot articolul

Internațional 23 Septembrie 2017, ora: 09:36

Spania, la un pas să se rupă în două. Protestele continuă în Catalonia

Tensiunea pluteşte în aer în Catalonia, cu o săptămână înainte de data la care guvernul catalan intenţionează să organizeze un referendum pentru independenţă.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Septembrie 2017, ora: 09:00 de Ana Marchitan

Arhiva din subsolul universității - depozit de acte și povești uitate

reportaj Arhiva din subsolul universității - depozit de acte și povești uitate

Unii moldoveni își ridică diplomele de studii de la universitate peste patru decenii doar pentru a se lăuda în fața nepoților

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Septembrie 2017, ora: 07:45

ISTORIE O dilemă antică: de ce a scris Tacitus ”Germania”?

O dilemă antică: de ce a scris Tacitus ”Germania”? Din editia print

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 24 Septembrie 2017, de Moni Stănilă

Gândul la moarte – sănătatea sufletului?

Probabil unii dintre voi știți că Sfinții Părinți ne-au îndemnat întotdeauna să fim cu gândul la moarte ca să ne păzim sufletele. 

() Citeşte tot articolul

Atitudini 22 Septembrie 2017, de Marin Basarab

De ce nu se fac filme documentare în Moldova?

În Republica Moldova nu se face film documentar.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 22 Septembrie 2017, de Pavel Păduraru

Mica adunare socialistă din Cahul, Bălți și Anenii Noi

Și atunci când zic că n-am să mai scriu despre Igor Dodon întotdeauna greșesc, pentru că intemperiile politice create de către el nu au sfârșit. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 22 Septembrie 2017, de Ana Gabor

Suntem ca niște nasturi prost încheiați...

Tabloul politic din R. Moldova din ultima vreme îmi amintește de versul „Ce ne unește, ne și desparte". 

() Citeşte tot articolul

Editorial 21 Septembrie 2017, de Moni Stănilă

Ce înseamnă de fapt toleranța religioasă

Într-un context în care creștinismul tinde să devină marele bau-bau al unei civilizații care nu se mai poate înțelege pe sine și în care musulmanii sunt percepuți victime și călăi în aceeași frază, ajungem să confundăm globalismul cu ideologia (comunistă) a egalizării,...

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2017, de Constantin Tănase

…Peste patria-nspumată (Eseu post-modernist)

…Peste patria-nspumată Vestitorul de furtună duhul răzvrătirii cântă; satele din R. Moldova fac folclor apocaliptic despre zâne preafrumoase care pleacă-n istanbuluri pe dolari să-și vândă trupul; moși cu albe-dalbe plete exorcism comit în public, invocând lupta de...

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2017, de Irina Tabaranu

Ajutați-o pe Moldova 1 să-și îndeplinească obligațiile...

Protestul de duminică a avut un traseu mai neobișnuit. Dacă până acum erau pichetate doar sediile unor partide sau unele instituții de stat, de data aceasta PAS și PPDA au hotărât să meargă și la sediul postului public Moldova1, televiziunea „poporului”.

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Septembrie 2017, de Moni Stănilă

Ethno Jazz festival

Aflat deja la cea de a XVI-a ediție, Ethno Jazz Festival a ajuns să fie unul dintre cele mai importante evenimente muzicale din Moldova. Ediția actuală va aduce pe scenă participanți din Franţa, Germania,

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 19 Septembrie 2017, de Constantin Tănase

Imposibilul Filat și tejghetarii de opinii

Fenomenul „jurnalismului plătit” există; într-un capitalism sălbatic în care valoarea supremă este banul, unde totul se vinde și se cumpără, nu poate să nu existe și un comerț cu opinii.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 18 Septembrie 2017, de Octavian Țâcu

Reconcilierea unirilor

Duminica trecută am fost invitat la Congresul al II-lea al Partidului Acțiune și Solidaritate.

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Septembrie 2017, de Moni Stănilă

Se poate trăi și din romantism

După cum deputații PLDM au elaborat un proiect de lege privind modificarea art. 13 din Constituție pentru înlocuirea sintagmei „limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine” cu sintagma „limba română” și fac apel către toate fracțiunile din legislativ să...

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Septembrie 2017, de Dan Nicu

Dorin Chirtoacă, pe nedrept, la stâlpul infamiei

Primarul Chişinăului este supus de câteva luni unei campanii de denigrare fără precedent în Republica Moldova.

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md