Astăzi 22 Septembrie 2017, Vineri - Ultima actualizare la ora 22:07
Abonamente

Actualitate 25 Aprilie 2017, ora 08:30    Din editia print

Poveștiri nespuse despre Mica Olandă de la Bardar

Marime Font

Foto: Ramin Mazur

Satul Bardar, din raionul Ialoveni, poate fi considerat pe bună dreptate una dintre cele mai dezvoltate localități din Republica Moldova. Aici, poți găsi de toate, de la ferme de păsări până la fabrică de coniac și case de nunți. Însă, în fiecare primăvară, principala atracție turistică din localitate sunt plantațiile de lalele. Iar cea mai impresionantă dintre acestea se întinde pe o suprafață de peste un hectar și îi aparține lui Vasile Luchița. De-a lungul timpului, această fermă de flori a fost numită de către jurnaliști, Mica Olandă de la Bardar, datorită celor peste 80 de soiuri de lalele pe care le puteți admira aici.  

În această săptămână ne-am aventurat și noi să vizităm cea mai mare fermă de lalele din Republica Moldova și să descoperim povești nespuse până acum. Cât câștigă proprietarul din această afacere, de ce nu taie și nu comercializează lalele de pe plantație, cât durează ziua de muncă, cine îi calcă pe urme, dar și ce alte 50 de soiuri de flori unice în tara noastră cresc la această fermă, aflați din materialul ce urmează.



În dimineața zilei de marți, am vizitat ferma de flori a familiei Luchița din satul Bardar, pe care, recunoaștem, nu am găsit-o foarte ușor, dar după câteva plimbări pe ulițele localității, am întâlnit un sătean care a binevoit să ne arate drumul. „Nea Vasile are două case, dar bănuiesc că vă trebuie la fermă, în partea cealaltă n-o să-l găsiți. În general, omul e prea pasionat de flori, s-a refugiat la capătul satului, în apropiere de pădure și dacă-ți trebuie să schimbi o vorbă, te duci într-acolo, pentru că n-are nici măcar telefon mobil”, ne-a asigurat localnicul.

„O regulă de aur în familia noastră este ora de odihnă”

În general, satul Bardar pare un tărâm al lalelelor multicolore, aici veți găsi aceste flori peste tot, în grădini, pe parcelele instituțiilor publice, chiar și în zona verde de pe marginea străzilor. Însă, nimic nu se compară cu plantația aparent infinită de flori colorate și mirositoare, care îți bucură privirea, atunci când ochii tăi descoperă curioși ferma lui Vasile Luchița. Ajunși la destinație, i-am surprins pe toți cei trei membri ai familiei muncind. De cum ne-a văzut, proprietarul ne-a invitat să ne refugiem într-o seră cu plante decorative, unde vom putea discuta la cald, pentru că vântul de afară îți amorțea toate simțurile.

În timp ce ne-a oferit niște scaune de lemn pentru a ne așeza, bărbatul a început să-și amintească de unde vine pasiunea pentru muncă. „Tatăl meu a fost lemnar și ne-a dat la toți frații scaune făcute cu mâna lui. De acolo mi se trage pasiunea pentru muncă. Tot de la el am învățat că după ce-am luat prânzul, trebuie să-i ofer organismului o oră pentru odihnă. Asta este o regulă de aur în familia noastră, altfel nu am fi rezistat să muncim pământul atâta amar de vreme. Deoarece ziua unui crescător de lalele începe cu două-trei ore înainte de răsăritul soarelui și se sfârșește când afară e noapte”, recunoaște gospodarul.


„Am investit în această afacere întreaga viață”

Vasile a crescut dintotdeauna lalele, inițial în cantități mici lângă casa din sat, apoi la începutul anilor ’90, a obținut aceste două hectare de pământ și s-a apucat să le transforme într-o adevărată fermă.

„Până a construi tot ce vedeți aici, am făcut și eu ca tot omul, o casă în inima satului, am crescut și acolo lalele, ce-i drept, în sere mult mai mici, apoi am cumpărat acest teren și încetișor am plantat și aici flori, mi-am construit sere și o căsuță. Înțelegeți, am investit în această afacere nu doar toate resursele financiare pe care le-am obținut, dar și întreaga viață. Cel mai prețios lucru pe care îl are omul este timpul și ca să nu-l pierd, am hotărât să mă mut aici. Dimineața mă trezesc și sunt deja la muncă, seara sleit de puteri ajung repede acasă. În plus, dacă această plantație ar fi fost nesupravegheată, credeți că ar mai fi rămas aceste flori aici?”, conchide bărbatul.

Plantațiile sunt pentru a obține bulbi, nu pentru comercializare

Deși are o plantație de peste un hectar de lalele, acestea nu sunt pentru comercializare, ci pentru a obține bulbi pe care ulterior gospodarul îi plantează în sere. Lalele care cresc în serele de tip închis reprezintă de fapt principala sursă de venit a familiei. „Acum deja se vând lalele din câmpul deschis, noi comercializăm lalele din sere, din februarie până la începutul lui aprilie. Plantațiile pe care le vedeți sunt pentru a obține bulbi, care ulterior urmează a fi sădiți în sere. De aceea nu tăiem floarea acestor lalele, pentru a nu trauma bulbul. Spre deosebire de narcis, a cărui floare poate fi tăiată fără frunze și respectiv fără a trauma bulbul, laleaua este solicitată cu frunze. Și așa din toată această plantație, numai jumătate din bulbi sunt mășcați și sănătoși și pot fi sădiți în sere. Acum, vindem narcise la preț angro cu un leu pentru un fir”, explică bărbatul.

„Anual vindem lalele la preț angro de 5-10 lei”

Vasile este fizician de profesie, de aceea tot ce știe despre flori a învățat singur din cărți, ca mai apoi să facă și experimente. Florarul a decis să crească, în mod special lalele, pentru că sunt flori mai puțin pretențioase și solicitate pe piață. „Pe un metru pătrat de teren pot crește până la trei sute de bulbi de lalele. În plus, această floare nu are nevoie de o perioadă mare de dezvoltare, deci nu trebuie să încălzești serele anul împrejur ca în cazul altor plante. Dacă laleaua este îngrijită corect și la timp, nu are cum să nu crească. Anual vindem circa zece mii de lalele, în mod special în ajunul zilei de 8 martie, la preț angro de 5-10 lei. Totuși piața noastră e încărcată cu flori importate, care de multe ori pot fi mai ieftine, pentru că peste hotare munca este mecanizată, dar nu manuală. Anul acesta am mai construit încă o seră și la anul sperăm să putem mări producția”, spune florarul.

Proprietarul evită să vorbească despre numărul de soiuri de lalele, narcise și zambile pe care le are pentru că nu le numără. „Aici sunt trei culturi principale: laleaua, narcisa și zambila. Numărul de soiuri nu vi le pot spune pentru că nu le număr, știu că există 20 de soiuri de lalele care sunt de bază și poate să fie încă vreo 50 de soiuri în cantități mici, câte vreo 10-15 bulbi. Ele sunt foarte frumoase, dar nu sunt solicitate, însă mi-e milă să le arunc și le las să crească. Mai găsiți zece soiuri de narcise și 15 de zambile, dar și alte culturi de primăvară cu bulbi”, explică Vasile Luchița.


„Ne ocupăm singuri de plantații”

Munca de florar este foarte solicitantă, indiferent de anotimpul de afară, dar din cauza numărului mare de soiuri Vasile nu acceptă decât un om la muncă, în rest tot greul cade pe umerii familiei sale. „Iată, acum, la sfârșitul lunii aprilie, începem să rupem florile la toate plantele. Apoi alegem bulbii, îi sortăm, îi plantăm în sere și tot așa anul împrejur. Toată viața m-am ocupat de plantații împreună cu soția și fiul, acum, pentru că anii își spun cuvântul, mai angajez sezonier o persoană. Aș putea apela la mai mulți muncitori, dar noi avem foarte multe soiuri și atunci când sunt multe persoane necunoscătoare există riscul ca acestea să fie încurcate. Omul care ne ajută, primește pentru șapte ore de muncă, 210 lei, plus alimentația zilnică și bineînțeles o cameră pentru ora de odihnă”, spune proprietarul.

Deși are doar 60 de ani, Vasile spune că munca de-o viață l-a obosit, așa că se gândește să lase afacerea în mâinile feciorului, care acum activează împreună cu el și să se odihnească. Are doi copii. Fata a învățat și apoi s-a stabilit în Franța, iar băiatul chiar dacă a fost și prin SUA și prin Japonia, tot acasă trage. „ Fiul muncește împreună cu mine, el are grijă de vânzări. Pe lângă aceasta, mai are o mare pasiune pentru niște flori nemaiîntâlnite în țara noastră, dar i-am spus că această afacere nu este rentabilă”, explică bărbatul.

„Vreau să-mi trăiesc visul moldovenesc”

Gheorghe, feciorul familiei Luchița este cercetător științific la Institutul de Horticultură, iar primăvara muncește împreună cu părinții la ferma de flori. După ce a terminat studiile superiore în domeniul chimiei la Universitatea de Stat, băiatul a urmat un masterat în Japonia și un doctorat în același domeniu la Universitatea din Florida, SUA. După care a activat câțiva ani în SUA, dar într-un final a decis să se reîntoarcă acasă. „Există visul american, eu însă vreau să-mi trăiesc visul moldovenesc. Tatăl meu și-a dedicat toată viața acestei afaceri, nu pot și nici n-am cum s-o abandonez. Dar, sunt conștient că pentru a reuși să facem față concurenților internaționali, trebuie să o mecanizăm. Acum, practic suntem la limita rentabilității, din aceste considerente am început să diminuăm numărul de soiuri. Am procurat deja un sistem robotizat care până la vară va fi instalat pe toată plantația și va îndeplini toată munca, care până acum a fost făcută manual de către familia mea”, concretizează băiatul.

De asemenea, din pură necesitate Gheorghe spune că va dezvolta și serviciile de turism, pentru că din ce în ce mai mulți oameni vin anual să admire plantațiile de lalele. „Chiar ieri, au fost aici trei-patru sute de oameni, majoritatea a venit cu mașini personale și au blocat drumul, apoi toți au început să caute un bloc sanitar. Așa am înțeles că suntem nevoiți să construim o parcare și un blog sanitar pentru turiști”, explică feciorul.

Mica Olandă s-ar putea transforma în această vară în Mica Thailandă de la Bardar

Pe lângă dezvoltarea afacerii de familie, bărbatul mai are o pasiune pentru niște flori acvatice. Astfel, la ferma de flori a familiei Luchița, începând din această vară, veți putea admira nu doar plantațiile de lalele, ci și o baltă în care cresc câteva zeci de nuferi, aceasta pare a fi unică în Moldova. „Creșterea nuferilor nu este o afacere rentabilă, dar nu totul în viața asta se face pentru bani. Eram la Florida, când am descoperit această floare și a fost dragoste la prima vedere. Creşterea nuferilor este activitatea mea de suflet”, susține Gheorghe.

Reîntors în țară, băiatul a făcut o baltă ferită de ochii curioșilor și s-a apucat de căutat nuferi, i-a găsit și i-a cumpărat de prin toate colțurile lumii, apoi a așteptat livrarea prin poștă, iar astăzi se poate lăuda cu 50 de soiuri de nuferi, de diverse forme și culori. „În Republica Moldova am găsit un singur crescător de nuferi - la Tiraspol. Mai sunt și câțiva colecționari, dar nimeni nu are atâtea soiuri. Eu i-am cumpărat în mare parte din Thailanda, sunt câțiva și din Ucraina, dar și din multe alte țări ale lumii. Această baltă va fi multicoloră la vară,” conchide tânărul florar.

În total, la ferma de flori a familiei Luchița, puteți admira circa 30 de specii de culturi de primăvară, adunate în peste trei decenii de activitate. Pe lângă familia Luchița în satul Bardar activează alți 17 crescători de lalele. 

Un articol de: Ana Marchitan
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Ultima oră 21 Septembrie 2017, ora: 17:36

UTIMA ORĂ! Minorii vor putea obține cetățenia română odată cu părinții

UTIMA ORĂ! Minorii vor putea obține cetățenia română odată cu părinții Din editia print

Problema cu care se confruntau mai mulți părinți care nu putea redobândi cetățenia română pentru copiii lor minori a ajuns la final. Guvernul României a modificat şi completat astăzi cadrul legal privind acordarea cetăţeniei române, schimbările propuse...

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 21 Septembrie 2017, de Moni Stănilă

Ce înseamnă de fapt toleranța religioasă

Într-un context în care creștinismul tinde să devină marele bau-bau al unei civilizații care nu se mai poate înțelege pe sine și în care musulmanii sunt percepuți victime și călăi în aceeași frază, ajungem să confundăm globalismul cu ideologia (comunistă) a egalizării,...

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2017, de Constantin Tănase

…Peste patria-nspumată (Eseu post-modernist)

…Peste patria-nspumată Vestitorul de furtună duhul răzvrătirii cântă; satele din R. Moldova fac folclor apocaliptic despre zâne preafrumoase care pleacă-n istanbuluri pe dolari să-și vândă trupul; moși cu albe-dalbe plete exorcism comit în public, invocând lupta de...

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2017, de Irina Tabaranu

Ajutați-o pe Moldova 1 să-și îndeplinească obligațiile...

Protestul de duminică a avut un traseu mai neobișnuit. Dacă până acum erau pichetate doar sediile unor partide sau unele instituții de stat, de data aceasta PAS și PPDA au hotărât să meargă și la sediul postului public Moldova1, televiziunea „poporului”.

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Septembrie 2017, de Moni Stănilă

Ethno Jazz festival

Aflat deja la cea de a XVI-a ediție, Ethno Jazz Festival a ajuns să fie unul dintre cele mai importante evenimente muzicale din Moldova. Ediția actuală va aduce pe scenă participanți din Franţa, Germania,

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 19 Septembrie 2017, de Constantin Tănase

Imposibilul Filat și tejghetarii de opinii

Fenomenul „jurnalismului plătit” există; într-un capitalism sălbatic în care valoarea supremă este banul, unde totul se vinde și se cumpără, nu poate să nu existe și un comerț cu opinii.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 18 Septembrie 2017, de Octavian Țâcu

Reconcilierea unirilor

Duminica trecută am fost invitat la Congresul al II-lea al Partidului Acțiune și Solidaritate.

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Septembrie 2017, de Moni Stănilă

Se poate trăi și din romantism

După cum deputații PLDM au elaborat un proiect de lege privind modificarea art. 13 din Constituție pentru înlocuirea sintagmei „limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine” cu sintagma „limba română” și fac apel către toate fracțiunile din legislativ să...

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Septembrie 2017, de Dan Nicu

Dorin Chirtoacă, pe nedrept, la stâlpul infamiei

Primarul Chişinăului este supus de câteva luni unei campanii de denigrare fără precedent în Republica Moldova.

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Septembrie 2017, de Răzvan Munteanu

Rusia pregătește ocuparea militară a Belarusului

Exercițiile militare Zapad-2017, realizate de către Federația Rusă împreună cu Belarus, și cunoscute ca cele mai ample manevre de acest tip realizate de Moscova după sfârșitul războiului rece au fost și sunt amplu dezbătute în presa occidentală.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 15 Septembrie 2017, de Constantin Tănase

Codul Educației, Lupu și treuca puterii

…Nu m-aș mira deloc dacă aș afla că în fruntea unei școli din Moldova e director unul care a fost numit în funcție încă în timpul lui Brejnev sau și mai și – că acesta are acasă Biblia cu autograf de la Autor.  

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 15 Septembrie 2017, de Pavel Păduraru

Cum ar trebui să protestăm

Consiliul Marii Adunării Naţionale a invitat cetăţenii să iasă în această duminică la un protest de amploare în faţa Parlamentului, pentru a-şi manifesta dezaprobarea faţă de acţiunile actualei guvernări şi pentru a sensibiliza instituţiile internaţionale asupra stării de fapt a...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 1 Septembrie 2017, de Marin Basarab

Violul este ok

„Violul este ok”, vorbeau sătenii pe la margini de drumuri și prin baruri, și oricum destrăbălata ceea umbla toată ziua beată cu țâțele la vedere, a căutat-o. Iar cei 4 băieți îs gospodari dom-le, muncitori, ce vină au ei că le-a apărut asta în cale?

() Citeşte tot articolul