Astăzi 18 Octombrie 2017, Miercuri - Ultima actualizare la ora 08:05
Abonamente

Actualitate 6 Octombrie 2017, ora 07:11    Din editia print

Prețul unei vieți în țara noastră

Marime Font

Unii moldoveni primesc ajutor de numai 35 de lei, alții divorțează pentru un ajutor social dublu, iar alții bat funcționarii atunci când nu li se dau bani. 

În R. Moldova, cea mai săracă țară din Europa, o bună parte din populație trăiește la limita subzistenței și solicită suport financiar din partea statului. Mulți conaționali de-ai noștri, aruncați în ghearele disperării din cauza sărăciei, sunt în stare de orice pentru a obține un ajutor social. Într-o discuție sinceră, pe care am avut-o cu Ludmila Crăciun, directorul executiv al Direcţiei generale de asistenţă socială din mun. Chișinău, am aflat cum reacționează moldovenii când nu sunt mulțumiți de suma primită, la ce șmecherii recurg pentru a obține un ban în plus, dar și cât de dispus este statul să sprijine cetățenii defavorizați.

Ludmila Crăciun ne-a explicat că, potrivit prevederilor legislative, în R. Moldova orice persoană poate beneficia de ajutor social. Însă valoarea suportului financiar, oferit de stat, depinde, de la caz la caz, și se calculează individual, cu ajutorul unui program computerizat, în funcție de veniturile și bunurile pe care le are solicitantul. „Suma pe care fiecare beneficiar o poate primi ca ajutor social din partea statului depinde de indicele proxim. Acesta nu reprezintă altceva, decât un șir de criterii stabilite și aprobate de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale, care, odată introduse în program, calculează imediat și valoarea ajutorului social”, explică funcționara.

Orice om din R. Moldova poate beneficia de ajutor social

Astfel, cel mai mic ajutor social pe care l-a primit o familie a fost de 35 de lei, iar cel mai mare - de peste patru mii de lei. Totuși, chiar dacă există și cazuri neordinare, în general, ajutorul social nu este mai mic de 961 de lei - sumă de două ori mai mică decât valoarea minimă a coșului de consum. Deoarece, potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, un cetăţean al R. Moldova are nevoie în medie de 1850 de lei pentru a-şi acoperi necesităţile minime.



Deși este conștientă că acești bani sunt prea puțini, Ludmila Crăciun susține că o persoană poate avea un trai decent, dacă beneficiază de o serie de servicii sociale. „961 de lei reprezintă minimul de ajutor financiar pe care statul îl poate oferi în limita posibilităților, însă acesta nu este singurul serviciu social de care oamenii pot beneficia. De exemplu, dacă un bătrân are o pensie de o mie de lei, primește ajutor social, dar și se alimentează la cantina socială sau primește produse alimentare, este vizitat de echipele noastre mobile și de un lucrător social, beneficiază de foi la sanatoriu, de investigații medicale gratuite și mai are și o serie de alte privilegii. În acest caz, consider că acea persoană poate avea un trai decent”, concretizează specialista.

Dacă aveai televizor, erai considerat bogat

Până nu demult pentru a obține modesta sumă de 961 de lei, un om trebuia să demonstreze că nu are frigider, televizor sau aragaz. Aceste obiecte de uz casnic erau considerate criterii importante în stabilirea ajutorului social. „Mi se părea nebunie curată ca, în secolul XXI, să consideri televizorul, aspiratorul sau frigiderul bunuri de lux”, este de acord şi Ludmila Crăciun. Recent însă această prevedere a fost anulată și oamenii au răsuflat uşuraţi.

Chiar dacă suma primită de la stat ca ajutor social este de toată jena, unii moldoveni recurg şi la șiretlicuri pentru a primi acești bani, deși nu-i merită. Săptămâna aceasta, de exemplu, membrii direcțiilor teritoriale asistență socială au descoperit un caz care i-a lăsat fără replică. Unei familii din Capitală i s-a stabilit, acum șase luni, un ajutor social de peste o mie de lei. În acest timp, familia a fost vizitată de asistentul social, care urma să evalueze situația, însă nu era nimeni acasă. În cele din urmă, din pură coincidență, asistentul social a aflat de la vecini că beneficiarii nici nu locuiesc la acea adresă, pentru că dispun de un alt apartament mult mai bun într-o altă zonă a orașului. „Acum vom fi nevoiți să realizăm o anchetă, să apelăm și la alte structuri ale statului, pentru a elucida situația și a stopa achitarea ajutorul social pentru ei”, menționează Ludmila Crăciun.


Ludmila Crăciun

În alte cazuri, pentru a primi ajutor social dublu, conaționalii noștri divorțează. Potrivit aceleiași surse, după divorț, soțul și soția se înregistrează cu traiul la adrese diferite și primesc ambii ajutoare sociale. Există și beneficiari care, cu toate că trișează, odată ce sunt deconspirați, cheamă Direcția generală de asistență socială în judecată. „Conform legii, ajutorul social nu se oferă pentru un singur membru al familiei, ci pentru întreaga familie. Avem un caz în care am aflat că un bărbat, care primea ajutor social ca persoană solitară, locuia de ani buni cu o concubină, care beneficia și ea de suport financiar din partea statului. Când i-am stopat bărbatului ajutorul social, el ne-a acționat în judecată”, povestește specialista.

Bătrânii, care au în grijă invalizi, sunt cei mai neglijați

Există însă și oameni cu adevărat nevoiași, pentru care acest ajutor reprezintă singura șansă de a supraviețui. Ludmila Crăciun consideră că, pe lângă familiile numeroase, bătrânii și persoanele cu dizabilități, cea mai vulnerabilă categorie o reprezintă oamenii în etate care au la întreținere invalizi. „De multe ori, pentru a sensibiliza publicul, mass-media reflectă cazurile unor bătrâni, care, în opinia jurnaliștilor, trăiesc la limita existenței. Multe din aceste persoane beneficiază de servicii sociale. Și, în cunoștință de cauză, vă spun că ei nu o duc atât de rău, după cum pretind. Problemele cu adevărat grave sunt cele ale persoanelor în etate, care au în grijă copii cu un grad sever de dizabilitate. Zilnic, vin bătrâni în biroul meu care mă întreabă plângând: „Oare ce-o să fie cu copilul meu atunci când nu voi mai fi?”. Iată că pentru această categorie eu lupt în mod special și încerc să atrag fonduri internaționale pentru a dezvolta anumite servicii sociale pe care, din păcate, nu le avem”, explică Ludmila Crăciun.

În cei patru ani de activitate, biroul interlocutoarei mele a adus atât a ring de box și platou de blesteme, cât a fost și un loc unde au curs lacrimi de fericire. Ea spune că ascultă absolut toți oamenii care-i calcă pragul, dar nu tuturor le poate soluționa problemele. De aceea, de multe ori, nemulțumiții o înjură sau, și mai rău, o lovesc. Femeia nu poartă pică nimănui, dimpotrivă, încearcă să-i înțeleagă pe toți. Totuși, nu va uita niciodată ziua în care un bătrânel supărat foc a lovit-o cu bastonul în cap. „A intrat la mine în birou. Avea o problemă care trebuia rezolvată imediat. Am stat preț de câteva ore și i-am ascultat povestea. I-am propus câteva soluții care însă nu i-au fost pe plac. Atunci s-a ridicat brusc și m-a lovit cu bastonul. Mai târziu am înțeles că avea anumite probleme psihice”, își amintește femeia.

O mamă disperată a blestemat-o

Un alt caz care a marcat-o pe Ludmila Crăciun a constat în blestemele pline de lacrimi ale unei mame. Fiica acesteia avea nevoie urgent de o operaţie extrem de costisitoare şi medicii i-au pus la dispoziţie doar câteva zile pentru a aduna 140 de mii de euro. În lipsa altui sprijin, pentru că timpul era prea scurt, iar suma prea mare, femeia a apelat la Direcția generală de asistență socială. „Noi avem un fond de rezervă şi am fi putut organiza diferite acte de caritate. Putem cere şi ajutor din străinătate, dar ne aflăm în criză de timp. Așa că femeia a plecat și m-a blestemat, plângând. N-o judec, a făcut-o din disperare şi din dragoste pentru copilul ei”, recunoaşte Ludmila Crăciun.

Cu toate acestea, au existat și cazuri în care oamenii au îmbrățișat-o cu lacrimi de bucurie. Pentru astfel de momente, spune funcţionara, merită să muncești în domeniul asistenței sociale. Ea este conștientă că Legea cu privire la ajutorul social nu este tocmai perfectă, iar resursele financiare acordate din haznaua publică pentru ajutoarele sociale nu sunt întotdeauna suficiente, însă consideră că e mai bine să lupți pentru cei aflați în dificultate, decât să dai toată vina pe stat. Din aceste considerente, Ludmila Crăciun şi-a creat o asociație, care va oferi consultanță și suport femeilor care cresc copii cu grad sever de invaliditate. De aceasta se va ocupa după ce va renunţa la activitatea de funcționar public. Până atunci însă își continuă munca cu dăruire, chiar dacă, după cum recunoaşte chiar ea, uneori birocrația îi frânge aripile… 

Un articol de: Ana Marchitan
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Editorial 18 Octombrie 2017, de Dan Nicu

Integrarea europeană în Constituție, subiect propagandistic al guvernării

Obiectivul anunțat de guvernare, în special de către președintele Parlamentului, de a introduce în Constituție integrarea europeană ca direcție a politicii externe a R. Moldova, trebuie analizat din mai mule puncte de vedere.

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Octombrie 2017, de Octavian Țâcu

Expedițiile Memoriei (V): Românii/moldovenii dintre Krasnoiarsk și Irkutsk

Potrivit recensământului federal din 2002, în Rusia locuiau 172 330 moldoveni, dintre care 98 097 bărbați și 74 233 femei.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Octombrie 2017, de Pavel Păduraru

Aşteptări

Femeia de serviciu. Am şi eu o vecină, ca toată lumea, numai că a mea e puţin mai altfel decât celelalte.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Octombrie 2017, de Moni Stănilă

Uriașii cu un singur text (I)

Există autori care reușesc să se impună ca mari scriitori cu un singur volum sau chiar un singur poem. Însă lucrurile nu stau întotdeauna atât de simplu pe cât pare.

() Citeşte tot articolul

Bună Dimineața 16 Octombrie 2017, de Ana Gabor

Mandat de la Dumnezeu sau de la Putin?

„Putin, te iubim! Noi ca tine vrem să fim!” (Zicală din Sadova)

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Octombrie 2017, de Moni Stănilă

Ziua orașului

Se apropie ziua orașului, motiv de bucurie pentru mulți dintre noi. Concerte, ziua vinului și câte ceva gratuit ca oamenii să fie mulțumiți. De obicei muzica e fără plată pentru cetățeni, iar muzicienii primesc onorarii de la primărie.

() Citeşte tot articolul

Atitudini 22 Septembrie 2017, de Marin Basarab

De ce nu se fac filme documentare în Moldova?

În Republica Moldova nu se face film documentar.

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md