Situaţia stresantă măreşte numărul actelor de violenţă în şcoli

Copii rămaşi fără supraveghere părintească şi profesori stresaţi că mâine sau poimâine nu vor mai avea o bucată de pâine pe masă - se pare că acestea sunt cauzele care au declanşat un fenomen în instituţiile şcolare: violenţa. Se atestă tot mai multe cazuri în care profesorii îşi permit să ameninţe sau să agreseze elevii în timpul orelor. Deşi toţi condamnă acţiunile profesorilor care practică un asemenea comportament, experţii în domeniul educaţiei remarcă faptul că, în ultimii ani, şi elevii au devenit mai obraznici, provocând astfel profesorii la acte de violenţă.

Avem o generaţie de copii educaţi prin Skype, agresivi şi înrăiţi, care încearcă să atragă atenţia asupra lor prin diferite mijloace, dar şi o mulţime de profesori ce preferă vechile metode de educaţie, care le mai permiteau să „tragă de urechi” copiii obraznici. Acestea sunt concluziile managerilor instituţiilor şcolare şi ale psihologilor care au încercat să explice de ce creşte numărul actelor de violenţă ale căror protagonişti sunt elevii şi profesorii.

Rima Bezede, directoarea Centrului „Pro Didactica”, este de părere că vina o poartă în egală măsură profesorii, elevii, dar şi părinţii acestora. „O bună parte dintre profesori sunt de vârstă înaintată şi aceştia practică anumite metode de educaţie încă de pe timpuri. Totuşi, în prezent, copiii îşi cunosc drepturile şi metodele educaţionale grosolane stârnesc agresivitate din partea lor”, consideră Rima Bezede. Ea menţionează că, de cele mai dese ori, profesorul este provocat de către elevi, dar şi în asemenea cazuri el trebuie să respecte normele etice şi deontologice ale meseriei sale. O soluţie în asemenea cazuri ar putea fi cursurile de psihopedagogie, dar, potrivit directoarei Centrului „Pro Didactica”, profesorii cu o mentalitate învechită sunt reticenţi la schimbări şi nu acceptă astfel de stagii.

Nu numai profesorul este sursa problemelor

Pe de altă parte, Elena Covaliov, doctor în pedagogie, psiholog de categorie superioară, consideră că elevul nu face faţă programelor şcolare încărcate, iar profesorul are misiunea de a aduce la cunoştinţa elevului un anumit tip de informaţii şi el foloseşte orice mijloace, chiar şi violente. „Violenţa influenţează asupra dezvoltării copilului, care începe să perceapă lumea ca fiind una duşmănoasă. Dar noi nu putem afirma că anume profesorul este sursa problemelor. Astăzi, profesorii consideră că munca lor nu-i profitabilă, iar această situaţie, complicată în plan social, declanşează stări de agresivitate din partea lor”, consideră psihologul Elena Covaliov, lector la Catedra de psihologie a Universităţii Pedagogice din Chişinău, unde, de câteva luni, activează un laborator în care se fac cercetări asupra cauzelor violenţei în şcoli. Ea susţine că, pentru rezolvarea problemei este necesară o muncă sistemică, iar în şcoli să fie angajaţi numai pedagogii cu un psihic echilibrat. Totuşi, la noi nu există un proces complex de testare, deşi, înainte de angajare, orice profesor trebuie să treacă controlul medical, inclusiv psihologic.

Un control medical formal…

„Sigur că este nevoie de o evaluare a tuturor profesorilor din Moldova, mai ales că noi avem generaţii întregi de copii crescuţi fără părinţi sau educaţi prin Skype. Profesorul care merge în zona rurală - unde o jumătate din numărul de copii sunt din familii social-vulnerabile - trebuie să folosească instrumente deosebite pentru a face şcoala atractivă, pentru a capta atenţia copiilor. Astăzi, deşi profesorii sunt obligaţi să treacă la angajare un control medical, practica ne demonstrează că acesta este unul formal”, a remarcat Rima Bezede.

Ala Gaidar,
directoarea Liceului Teoretic „Mihai Eminescu” din Cahul
În unele cazuri, copiii alintaţi provoacă profesorul, iar acesta, fiind chinuit şi obosit, cade în capcana lor. Cred că şi la noi ar trebui ca profesorii să treacă un control psihologic mai riguros, deoarece oamenii sunt diferiţi, iar când angajezi un cadru didactic la lucru trebuie să ştii care este starea lui psihică. După o testare şi o chestionare, poate fi determinat gradul de agresivitate al acestuia.

Zinaida Gangan,
directoarea Liceului Teoretic „Gaudeamus”
Nu accept violenţa în şcoală, deşi am avut şi noi asemenea cazuri. Un rol important în diminuarea situaţiilor stresante îl are psihologul liceului. El lucrează intens atât cu cadrele didactice, cât şi cu elevii. De regulă, profesorii apelează la violenţă atunci când se simt neputincioşi în faţa elevilor. Iar copilul recurge la violenţă şi injurii atunci când nu poate demonstra, prin cunoştinţe, că are dreptate. Susţin atestarea profesorilor înainte de angajare. Un cadru didactic dezechilibrat emoţional nu are ce căuta în şcoală.

Tatiana Potâng,
viceministră a Educaţiei

Am avut mai multe şedinţe la minister, inclusiv ultima, cu şefii de direcţii raionale, la care am discutat despre violenţa în şcoli. În acelaşi timp, am emis numeroase dispoziţii prin care atenţionăm asupra inadmisibilităţii aplicării violenţei faţă de copii. Vom organiza şi traininguri pentru directorii şcolilor-internat, pentru a-i instrui cum să reacţioneze în cazul constatării abuzului faţă de copii.
Înainte de a fi angajat la serviciu, un cadru didactic este obligat să treacă un control medical, care include şi o evaluare a stării sale psihice.