Astăzi 13 Decembrie 2017, Miercuri - Ultima actualizare la ora 14:35
Abonamente

Carte 22 Mai 2011, ora 15:21

Un critic pe săptămânăRadmila Popovici-Paraschiv - Acorduri poetice în melodia debutului

Marime Font

Foto: voceabasarabiei.net

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Un imperativ interior a îndemnat-o pe Radmila Popovici-Paraschiv (foto), după ce mai mulţi ani la rând, în calitate de textier, a avut o prestanţă apreciabilă pe piaţa muzicală autohtonă, să pună la dispoziţia publicului o altă faţă a vocaţiei sale poetice.  

Volumul Mi-s, un debut cu un număr impunător de poeme, ne convinge că într-o societate ca a noastră, devenind tot mai de consum, autoarea nu ascultă doar de reţeta succesului imediat şi că poezia sa are alte mobiluri decât potrivirea la gustul, nu neapărat mediocru, al celor deschişi în exclusivitate muzicii de divertisment. Faptul că orice cântec, fie şi din domeniul muzicii uşoare, nu rezistă la prima rafală de timp - dacă melodia nu este susţinută de un text poetic cu intensitate vizionară şi densitate imaginativă - constituie un subiect demn de o analiză aparte. Pentru moment, vom aborda acest volum de poezie dincoace de hopul interdisciplinar, pe dimensiunea literară.
Poezia Radmilei te încadrează imediat pe traseul simbolic al iniţierii personale, jalonat în zigzagul tensionat al întrebărilor fundamentale – „mi-s” ori „n…uusss”. Calitatea expresiei te cucereşte de la primele texte ce anunţă, aşa cum era de aşteptat, o călătorie poetică în misterul fiinţei: „Mi-s luntre / pe apă de gânduri plutesc - / nu-s unsă, străpunsă încet putrezesc / Mi-s grotă / din ţurţuri îmi picură ser - / şuviţe durabile pentru reper…/ Mi-s urmă / stelară călcată de tot / mă sapă, mă ară un timp idiot… / Femeie mi-s / Cine m-a vrut, blestemat / să zacă în mine / să… / Mi-s de păcat” („Mi-s”). (…)

Mai aproape structural de poetica explorărilor de profunzime, fără a renunţa la figuri, tropi şi rimă, Radmila se racordează la noua sensibilitate în registrul poetizării corporalului. Se poate spune, în fapt, că autobio(ego)grafia poetică a acestui volum se compune din expresii ale multiplelor ipostaze ale eului, determinate de abordarea relaţiei trup-suflet şi trup-literă. Pentru a cunoaşte fiinţa, poeta îşi face vizite repetate („îmi pipăi întâmplarea care sunt”), iar poezia e văzută ca o scriere cu sine, ca o extensie a senzorial-corporalului în pagină. Spectacolul dezmembrării progresive în pagină („mă deformez în umede cuvinte”) consacră o undă lirică care, posibil, merită a fi explorată mai mult pe viitor. (…) De fapt e vorba de frustrări eterne: stigmatul neîmplinirii, trecerea timpului, pierderea frumuseţii juvenile, căutarea căldurii şi protecţiei bărbatului, diferite fiind doar exteriorizările imagistice. În acest sens, merită atenţie mai ales acele dansuri existenţiale în ritm de vals şi de tangou, asemuind feminitatea cu muzicalitatea. De aici nu mai e mult până la contopirea totală a sinelui cu textul poeziei: „Agaţă-mă de-un semn de întrebare/ întors de-afirmative // Subliniază-mă ca pe-o eroare / din frazele pasive” (Semnată).
Aceste acorduri fixează un imaginar şi un stil ale unei experienţe poetice care trebuie să aibă continuitate. Cititorul le acreditează, dar mai are, cel puţin, „opt cereri”!



Aliona Grati, critic literar


blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Opinii & Editoriale 13 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

Atunci când e cum ar trebui să fie

În luna octombrie am avut plăcerea să stau câteva zile în Iași, oraș care a reușit, prin festivalul internațional de literatură și traducere, FILIT, să se înscrie în lista marilor orașe culturale – fiți atenți! – din lume.

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Decembrie 2017, de Răzvan Munteanu

Războiul hibrid și lecția Ucrainei pentru R. Moldova

Modificările cele mai complexe apărute după sfârșitul războiului rece au fost efectuate în domeniul studiilor de securitate, riscurile și amenințările căpătând noi valențe, de cele mai multe ori chiar de natură non-militară.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 13 Decembrie 2017, de Constantin Tănase

Mârlănismul cu față europeană

Dacă e să ne luăm după Lazăr Șăineanu, autorul monumentalului „Dicționar universal al limbii române”, mârlan ar însemna numai „om prost crescut, grosolan, bădăran”.

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

În trecere prin târguri de cărți

Săptămâna trecută a avut loc la București ediţia 2017 a Târgului de carte Gaudeamus, organizat de Radio România. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Silvia Radu și stâna Primăriei

Societatea civilă de la noi (existentă în mare parte doar pe bloguri și rețele de socializare) este foarte supărată pe primarul interimar Silvia Radu. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

Se apropie suta

În ajunul Zilei Naționale a României, obosită și cu gândurile în altă parte, am început să butonez la televizor cu intenția de a urmări știrile de la Moldova 1. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 11 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (IV) Adunarea Națională Moldovenească de la Tiraspol

Mișcarea de renaștere națională din 1917, care a trezit vulcanul trăirilor panromânești, ținute în frâu timp de un secol de autoritățile țariste, a avut impact nu doar asupra moldovenilor din Basarabia, ci și asupra celor de peste Nistru.

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md