Astăzi 14 Februarie 2016, Duminică - Ultima actualizare la 13 Februarie 2016
Abonamente

Actualitate 2 Iulie 2010, ora 06:37    Din editia print

RAPORT ANALITICRaportul Comisiei pentru studierea și aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova

Marime Font
Sursa: Constantin Grigoriţă Imagini: 4

 

 

 

 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 43 Hânceşti 43 Tiraspol 43
 

Excelenţei Sale,
Domnului Mihai GHIMPU,
Preşedinte interimar al Republicii Moldova,
Preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova
Chişinău, 2010


La 14 ianuarie curent, prin Decretul Preşedintelui interimar al R. Moldova, a fost formată Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din R. Moldova.


În urma valorificării istoriografei din perioada comunistă şi postcomunistă, a literaturii istorice apărute în străinătate, precum şi a unui vast volum de documente de arhivă, multe dintre care au fost accesate în premieră, Comisia a propus o sinteză cuprinzătoare asupra epocii totalitare comuniste cuprinse între anii 1917/1924 şi 1991. Această epocă are ca puncte de reper instaurarea dictaturii comuniste în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM) din cadrul Ucrainei Sovietice, în stânga Nistrului, transplantul de sistem comunist pe malul drept al Nistrului, în Basarabia, în 1940, odată cu ocuparea militară a acestui teritoriu de către maşina de război a Uniunii Sovietice, reocuparea acestui teritoriu în 1944, restabilirea şi consolidarea regimului totalitar de tip sovietic, anchilozarea şi năruirea acestuia odată cu ieşirea din captivitatea comunistă a popoarelor însetate de libertate şi prăbuşirea URSS în 1991.

Potrivit constatărilor Comisiei, experimentul bolşevic totalitar a fost iniţiat pe malul stâng al Nistrului, ca parte a URSS, în timp ce pe malul drept, în Basarabia românească, se puneau bazele unei democraţii incipiente, astfel că Nistrul a despărţit nu atât două maluri sau două state, cât două sisteme: unul democratic şi altul totalitar. Secolul XX a demonstrat că totalitarismul nu numai că este incompatibil cu valorile democratice, el este duşmanul de moarte al democraţiei. Un regim totalitar reprezintă antipodul unei democraţii. Acest regim este unul opresiv şi represiv, cu o ideologie de stat oficială, care se sprijină pe un singur partid politic, aşa-numitul Partid Unic, în frunte cu „marele conducător”, pe o poliţie secretă omniprezentă şi care deţine monopolul asupra economiei, culturii şi informaţiei. În pornirea dictaturii bolşevice de a întemeia o lume nouă, bazată pe criterii de clasă şi pe ura de clasă, fostei Republici Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti i s-a rezervat un rol aparte. Formarea acestei entităţi la frontiera pe Nistru cu România trebuia să servească planurilor sovietice de anexare a Basarabiei şi, în acelaşi timp, să contribuie la extinderea spaţiului revoluţiei mondiale proletare în direcţia Balcanilor. O serie de mărturii documentare dintre cele mai diverse probează cu toată claritatea atitudinea ostilă şi agresivă a regimului bolşevic şi a Internaţionalei a III-a Comuniste faţă de Basarabia românească, intenţia exportului de revoluţie pe orice căi posibile. Deşi prezentată ca o entitate de stat autonomă, RASS Moldovenească a fost în realitate un „cap de pod” în planurile expansioniste sovietice, evoluând din 1924 până în 1940 spre îngustarea drastică a caracteristicilor proprii unei pretinse entităţi de stat, spre statutul unei regiuni obişnuite a Ucrainei Sovietice.



În RASSM, ca peste tot în URSS, puterea partidului unic bolşevic, a aparatului de partid şi administrativ, se baza pe o sumă de principii care încălcau brutal drepturile fundamentale ale omului. Între acestea fiind: anularea proprietăţii private şi „socializarea” mijloacelor principale de producţie şi a produsului muncii, un vast aparat represiv pentru constrângerea cetăţenilor şi menţinerea puterii, inhibarea personalităţii, conştiinţei şi iniţiativei civice, un sistem de control total şi denunţ general, izolarea de lumea externă. La acestea se adaugă: atribuirea unui rol hipertrofiat ideologiei comuniste şi promovarea unei multitudini de falsuri şi mituri, în scopul educării maselor în spiritul credinţei oarbe în „conducătorul” unic, în „justeţea” liniei partidului şi infailibilităţii acestuia, propaganda privind caracterul temporar al greutăţilor, datorate „uneltirilor” duşmanilor interni şi externi ai statului sovietic, promisiunea mincinoasă privind „raiul comunist”, care urma să fie construit cât de curând.

Regimul totalitar bolşevic a transformat republica autonomă de peste Nistru într-un adevărat poligon pentru efectuarea celor mai oribile experimente politice, sociale, economice, culturale şi identitare. Comisia a efectuat o radiografie a acestor politici şi practici totalitare, derulate în anii 1924-1940 în RASS Moldovenească, şi a evaluat natura şi costurile lor.

Colectivizarea forţată de la începutul anilor `30, prin aplicarea constrângerii şi violenţei în raporturile dintre regimul bolşevic şi ţărănime, prin instrumentarea unor măsuri administrative şi de excomunicare împotriva ţăranilor înstăriţi, prin asmuţarea ţăranilor săraci şi mijlocaşi împotriva aşa-numitor „culaci”, s-a soldat cu anularea proprietăţii private la sat, cu un nou război civil împotriva ţăranilor, cu foametea înspăimântătoare din anii 1932-1933. La 7 august 1932, când foametea făcea ravagii în Ucraina, intra în vigoare faimoasa Lege „despre cele cinci spice de grâu”, în redacţia lui I. Stalin, care, chiar şi pentru cele mai mici furturi, prevedea împuşcarea şi, doar în cazuri destul de rare, era prevăzută o pedeapsă mai „blândă” - 10 ani de închisoare. Legea a lovit sălbatic în ţăranii înfometaţi, care, în situaţia disperată în care s-au pomenit din cauza politicilor criminale de rechiziţie, erau condamnaţi să recurgă la furtul din averea colhozurilor, pentru a se salva de la moarte. La 27 decembrie 1932 a fost instituit sistemul de paşapoarte sovietice, dar, numai pentru populaţia urbană, nu şi pentru ţărani, care erau condamnaţi să moară în satele lor, rămase fără nicio rezervă de cereale.

Foametea cumplită, represiunile şi deportările operate de autorităţile comuniste au generat un exod masiv de populaţie - fuga peste Nistru, în România. Pentru curmarea acestui exod, care constituia o dovadă concludentă a eşecului catastrofal al politicilor promovate de autorităţile comuniste, s-a recurs la fortificarea pazei frontierei sovietice, însoţită de utilizarea armelor contra transfugilor înfometaţi. În 1932, Comitetul pentru Ajutorarea Refugiaţilor Transnistreni a expediat Ligii Naţiunilor, un memoriu în care se menţiona: „...Neavând din ce alege, ei îşi părăsesc pământurile şi căminele lor strămoşeşti şi în disperarea oarbă de a-şi salva singura avere ce le-a mai rămas pe lume, darul lui Dumnezeu, viaţa, se aventurează să fugă peste Nistru, în România. …Regimul sovietic, însă, nu ştie de milă şi astfel moldovenii fugari sunt împuşcaţi în masă cu mitralierele, cu zecile, cu sutele, fără nici o cruţare pe tot lungul Nistrului…”.

Numărul victimelor foametei din anii 1932-1933 din RASSM n-a fost stabilit, deocamdată, cu exactitate, fiind vorba de zeci de mii de oameni.
Marea Epurare din anii `30 din URSS a lovit din plin şi în RASS Moldovenească. Mecanismul terorii în masă nu făcea distincţii între victime, nu admitea indulgenţe. Sub ghilotina aşa-numitei „Troica specială” au căzut unii după alţii ţărani, intelectuali, muncitori, preoţi, oameni nevinovaţi, care n-au avut parte nici de un proces de judecată, nici de o înmormântare creştină. Victime deveneau înşişi responsabilii din ierarhiile de partid şi administrative. Originea socială „burgheză”, statutul de „culac”, întreţinerea contactelor cu rudele din „ţările capitaliste” serveau drept capete de acuzare ca „duşman al poporului” la adresa oricui. Răspunzând comandamentelor politice ale Partidului Comunist, organele de represiune ale regimului se întreceau să condamne nu pentru infracţiuni reale, ci pentru infracţiuni inventate, nesocotind legile şi dreptul uman, semănând în urma lor moarte, durere şi umilinţă.

Comisia a demonstrat că regimul totalitar comunist se face responsabil de crime culturale, împotriva spiritului şi identităţii moldovenilor de peste Nistru şi, ulterior, după 1940, a celor din Basarabia, prin impunerea unei „limbi” literare moldoveneşti contrafăcute, conform unor principii aberante „de clasă”, şi prin inventarea, în lipsa oricăror resorturi istorice şi etnoculturale, a unei „naţiuni” moldoveneşti, distincte de cea română. Regimul comunist se face vinovat de reprimarea şi mutilarea conştiinţei noastre naţionale, de suprimarea spiritului nostru liber, de orchestrarea unui război cultural, identitar, propagandistic şi informaţional în toată legea împotriva fraţilor de pe cele două maluri ale Nistrului, împotriva fraţilor de pe cele două maluri ale Prutului, cu consecinţe dramatice pentru integralitatea noastră lingvistică şi etnoculturală. Or, nimic nu poate fi mai tragic decât un război între fraţi, nimic nu poate fi mai criminal.

În 1989, când s-au împlinit 50 de ani de la declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial, Congresul Deputaţilor Poporului din URSS a condamnat semnarea Protocolului adiţional secret sovieto-nazist din 23 august 1939 prin care se delimitau sferele de influenţă din Estul Europei pe contul unor terţe ţări, declarându-l caduc din momentul semnării. La 23 iunie 1990 Sovietul Suprem al RSS Moldova a denunţat Pactul sovieto-nazist şi protocolul adiţional secret şi consecinţele lui pentru Basarabia şi Nordul Bucovinei. Reiterând această poziţie, în baza unor analize şi date riguros documentate, Comisia subliniază că, la 28 iunie 1940, URSS a comis un atentat asupra integrităţii teritoriale a României, un act de ocupare militară şi politică a Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa, contrar voinţei populaţiei din aceste teritorii, prin dictat şi ameninţarea cu recurgerea la forţă, un act nedrept de anexiune teritorială. În teritoriile anexate cu forţa la URSS s-a realizat piesă cu piesă un transplant de sistem sovietic, s-a reprodus regimul terorii, al propagării urii de clasă şi al ideologiei inumane a Partidului Comunist Unic. Formarea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, printr-o decizie arbitrară formală a Sovietului Suprem al URSS, în afara teritoriului naţional şi reducerea la tăcere a vocii oamenilor, prin desconsiderarea literei Constituţiei sovietice, care nu prevedea dreptul URSS de a forma noi republici, ci doar de a admite în federaţia sovietică, a fost o consecinţă directă a acestui act de ocupaţie. Ruperea în bucăţi a Basarabiei, a teritoriului şi a corpului uman concrescut de secole cu spaţiul dintre Prut şi Nistru, în contradicţie cu adevărul istoric şi cu realităţile etnice existente în acea vreme, se înscrie în seria de acte abuzive comise de regimul totalitar comunist împotriva unei mari colectivităţi de oameni.

Comisia a constatat că, în 1940-1941, în Basarabia au fost repetaţi anii 1937 şi 1938, anii Marii Terori din Uniunea Sovietică, reluaţi apoi în anii postbelici. Organele sovietice de represiune au lovit cu bestialitate în puţinii intelectuali şi fruntaşi ai vieţii publice rămaşi între Prut şi Nistru, condamnându-i la ani grei în gulagurile staliniste, soarta scriitorului Nicolae Costenco servind drept exemplu dramatic al modului în care Sovietele au urmărit să anihileze cugetul liber, au efectuat execuţii sumare, dosind urmele asasinării a sute şi mii de oameni nevinovaţi în subsolurile NKVD sau în gropile cu var. Omorurile în masă, impunerea unor taxe şi impozite sufocante ţăranilor, prigoana preoţilor şi Bisericii, anularea limbii române şi interzicerea alfabetului românesc, inversarea scării valorilor şi instaurarea unei atmosfere de frică şi teroare generalizate au fost alte efecte ale actului de ocupaţie sovietică din 28 Iunie 1940.

În urmă cu aproape 70 de ani, în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, plânsetul şi jalea s-au aşternut peste Basarabia. Fruntea comunităţilor locale, pilonii de rezistenţă din tată în fiu ai satelor noastre moldoveneşti, ucraineşti, găgăuze, bulgăreşti, ruse sau mixte, ai târguşoarelor evreieşti, familii întregi, bărbaţi, femei, copii şi bătrâni, din Basarabia şi până în Nordul Bucovinei, au fost urcaţi cu baionetele la spate în vagoanele de vite şi duşi spre întinsurile Siberiei, de unde mulţi nu s-au mai întors. Documentele de arhivă consultate de membrii Comisiei relevă date cutremurătoare: până şi nou-născuţii în „bou-vagonul” sovietic erau trecuţi şi ei, alături de părinţii lor, pe lista „duşmanilor poporului”(!). Operaţiunea de deportare a fost iniţiată, autorizată şi supervizată de Biroul Politic al CC al PC(b) din toată Uniunea, iar structurile de partid, de Securitate şi de Interne ale URSS şi ale RSSM au fost baza logistică a mecanismului represiv. Cu regret, o parte din executanţii operaţiunii de deportare din 12-13 iunie 1941 au fost recrutaţi dintre localnici, în marea lor majoritate, delatori şi oportunişti, elemente declasate, care urmăreau un beneficiu strict personal.

La indicaţiile exprese ale Biroului Politic al CC al PCUS, Consiliului de Miniştri al URSS şi al Ministerului Securităţii de Stat al URSS, maşina totalitară sovietică de tocat oameni şi popoare va mai lovi încă de două ori în plină forţă în populaţia din RSS Moldovenească: la 6 iulie 1949, în urma adoptării Hotărârii strict secrete a Consilului de Miniştri al RSSM Nr. 509 din 28 iunie 1949 cu privire la deportarea din RSS Moldovenească a familiilor chiaburilor, foştilor moşieri şi a marilor comercianţi, şi la 1 aprilie 1951, în baza Hotărârii Consiliului de Miniştri al RSSM din 24 martie 1951 cu privire la confiscarea şi utilizarea averii celor deportaţi de pe teritoriul RSS Moldoveneşti, fiind vizat aşa-numitul „contingent antisovietic” al confesiunii „Martorii lui Iehova”. Operaţiunile de deportare au fost planificate de organele de represiune ca nişte operaţiuni militare împotriva populaţiei civile. Culmea justiţiei de tip sovietic a fost că oamenii mai întâi erau ridicaţi de la vetrele lor, deportaţi dincolo de munţii Ural, după care li se dresau dosare penale de „duşmani ai poporului”(!). Creierul acestor „crime împotriva umanităţii”, după cum le-a calificat Sovietul Suprem al RSS Moldova la 23 iunie 1990, a fost conducerea de partid, factorul oficial împuternicit cu luarea unei decizii – Consiliul de Miniştri al RSSM, iar executanţi – organele de securitate, de interne şi de justiţie ale URSS şi ale RSSM.
Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar a evaluat numărul persoanelor deportate şi supuse represiunilor în anii 1929-1951 la peste 90 de mii de persoane.

Un efect scontat al deportării din 1949 a fost înregimentarea accelerată şi masivă a ţăranilor în colhozuri, aşa-numita colectivizare sau „ofensivă decisivă a socialismului asupra satului” dintre Prut şi Nistru. Legarea ţăranului de glia colhoznică, prin dictatul regimului bolşevic, a avut drept urmare lichidarea proprietăţii private şi pierderea sentimentului de iniţiativă economică la sate, desţărănirea şi dezmoştenirea clasei ţăranilor. Odată cu încheierea colectivizării, a fost instituit un mecanism special al relaţiilor de producere şi repartiţie, mecanism care permitea statului sovietic să controleze în totalitate producţia agricolă, ţăranii primind de la stat doar minimul necesar pentru a supravieţui şi a munci din greu pe terenurile colhoznice.

Concluziile Comisiei atestă că foametea cumplită din anii 1946-1947 n-a fost o consecinţă nemijlocită a secetei, ci a politicii economice şi sociale a regimului totalitar comunist faţă de populaţia din RSS Moldovenească, a sistemului sovietic de acces la produsele alimentare. Conform datelor statistice acumulate de Comisie, în urma foametei au decedat circa 200 mii de oameni. Vina pentru decesele în masă din cauza foametei revine atât lui I. Stalin şi conducerii sovietice de la Kremlin, cât şi Biroului CC al PC(b) din toată Uniunea pentru RSS Moldovenească, preşedinte – V. Ivanov, Comitetului Central al PC(b) din Moldova în frunte cu prim-secretarul N. Salogor, Consiliului de Miniştri al RSSM, în frunte cu preşedintele acestuia, N. Coval, împuternicitului Consiliului de Miniştri al URSS pentru colectările de cereale în RSSM, A. Sîci, altor responsabili din structurile de partid şi administrative, care au decis destinul oamenilor simpli. Anume vârfurile Partidului Comunist se fac vinovate de rechiziţionarea inumană a ultimelor produse agricole, rămase prin podurile caselor, lăsând familiile înfometate fără o fărâmă de pâine pe masă, ceea ce a constituit cauza principală a îmbolnăvirii şi deceselor în masă. Prin politica promovată în anii 1946-1947, ca şi în anii următori, autorităţile sovietice ignorau cu desăvârşire viaţa şi dreptul la viaţă al omului, normele morale fundamentale, obligatorii pentru instituţiile unui stat. Foametea din RSSM a fost un fenomen provocat prin politica regimului comunist, a fost o crimă monstruoasă de care acesta se face direct vinovat. Pentru această crimă, comisă premeditat împotriva populaţiei paşnice, a copiilor şi bătrânilor, a oamenilor în plină vârstă, de toate etniile şi confesiile, regimul totalitar comunist trebuie condamnat moral, politic şi juridic.

Activitatea desfăşurată de Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar este (şi) un prilej pentru omagierea personalităţilor care au reprezentat onoarea şi demnitatea noastră în acele vremuri de teroare. Primele manifestări de rezistenţă antisovietică s-au înregistrat îndată după ocuparea Basarabiei la 28 iunie 1940. O mărturie în acest sens sunt acţiunile de rezistenţă ale membrilor organizaţiei clandestine a unor tineri din Orhei, care au militat împotriva ocupantului sovietic, în apărarea libertăţii, limbii române şi valorilor noastre naţionale. Pe parcursul anilor 1945-1953, pe teritoriul raioanelor Bravicea, Călăraşi, Corneşti, Chişcăreni, Chiperceni, Orhei, Răspopeni, Rezina, Susleni, Sângerei, Teleneşti a fost înregistrat un număr considerabil de acţiuni armate împotriva instituţiilor de stat şi activiştilor locali, întreprinse de către membrii grupului în frunte cu faimosul Filimon Bodiu, de către organizaţiie clandestine „Armata Neagră” şi „Partidul Democrat Agrar”. Una dintre cele mai mari şi mai bine organizate formaţiuni de rezistenţă antisovietică în zonele rurale, „Partidul Democrat Agrar”, a activat (în anii 1950-1953) sub conducerea lui Simion Zlatan, originar din satul Popenchi, Râbniţa, şi Vasile Odobescu, originar din satul Cuizăuca, Chiperceni. La Soroca s-a înfiripat organizaţia „Arcaşii lui Ştefan”, în raioanele Chişinău, Hânceşti şi Cărpineni a activat o altă organizaţie conspirativă anticomunustă - „Partidul Libertăţii”, iar la Bălţi - „Uniunea Democratică a Libertăţii”. Combatanţii căzuţi pradă organelor de represiune au fost condamnaţi la moarte sau la privaţiune îndelungată de libertate, iar propaganda comunistă a urmărit să-i compromită şi să le şteargă numele din memoria noastră colectivă. Astăzi, a sosit momentul să ne plecăm fruntea în memoria acestor oameni simpli, al căror efort şi sacrificiu manifestate în încleştarea inegală, de moarte, cu regimul comunist pentru libertatea şi demnitatea umană este impresionant.

Nu trebuie să-i uităm nici pe cei care, în bătălia cu obscurantismul şi cenzura sovietică, i-au readus în manualele şcolare pe Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, au afirmat latinitatea limbii, culturii şi fiinţei noastre naţionale într-o epocă în care orice gest în acest sens era pasibil de excomunicarea din sânul societăţii sau de pedeapsa cu ani grei de privaţiune de libertate. Un Panteon al istoriei şi culturii noastre ar trebui să-i includă pe: Vasile Coroban, George Meniuc, Grigore Vieru, Vlad Ioviţă, Vasile Vasilache, Ion Vasilenco, Gheorghe Vodă, Mihai Grecu, Emil Loteanu, Lidia Istrati, Ion Vatamanu şi mulţi alţii. Un exemplu de verticalitate intelectuală, de rezistenţă prin cultură şi de apărare a limbii noastre române îl reprezintă operele scriitorilor: Ion Druţă, Dumitru Matcovschi, Mihai Cimpoi, Serafim Saca, Petru Cărare, Nicolae Dabija, Ion Hadârcă, Valentin Mândâcanu, Vladimir Beşleagă şi alţii. Fapta temerară a muncitorului Gheorghe Muruziuc, cel care, în noaptea de 28 iunie 1966, a arborat Tricolorul deasupra Fabricii de Zahăr din Alexăndreni, raionul Sângerei (rămas acolo timp de 5 ore), protestul Liliei Neagu şi Asei Andruh din 1970 împotriva rusificării şi deznaţionalizării, activitatea Frontului Naţional Patriotic de eliberare de sub ocupaţia sovietică, din care făceau parte Alexandru Usatiuc-Bulgăr şi colaboratorii săi apropiaţi Gheorghe Ghimpu şi Valeriu Graur, alte manifestări cu caracter civic şi naţional, precum şi mişcarea de emancipare naţională din anii `80 punctează o linie de rezistenţă, atât cât a fost, care trece ca un fir roşu prin toată perioada sovietică. Meritul acestor personalităţi este imens: ele ne-au ţinut trează conştiinţa noastră de sine, ne-au învăţat că dincolo de nevoia omului de adaptare la mediu şi la condiţiile înconjurătoare, după cum au procedat mulţi dintre noi, există valori şi idealuri perene.

În vremurile grele ale inchiziţiei comuniste, ne-am potolit setea de adevăr, ţinându-ne urechea strâns lipită de aparatele de radio pentru a prinde undele „Europei Libere”, BBC-ului, ale Radio Vatican şi Radio Libertatea. Nimeni şi nimic nu a putut să ne forţeze să renunţăm la nevoia de a ne rupe din universul carceral spiritual, nici regimul cu toată armata sa de opresiune, nici un asemenea „campion al deznaţionalizării”, ca Ivan Bodul, prim-secretar al CC al PCM în anii 1961-1980.

În centrul investigaţiilor Comisiei s-au aflat şi aspectele sociale şi economice ale evoluţiilor din RSS Moldovenească. Comisia nu a trecut cu vederea procesele de industrializare şi urbanizare sau cadrul de asistenţă socială oferit din partea statului sovietic cetăţeanului simplu. Ceea ce relevă concluziile Comisiei este că industria RSSM devine total dependentă de centrele industriale ale URSS, din care, în schimbul produselor agricole şi producţiei industriei alimentare, se importau petrol şi cărbune, fontă şi oţel, mase plastice şi metale neferoase, tractoare, camioane şi automobile, excavatoare şi maşini agricole, maşini-unelte şi utilaje industriale, obiecte de consum popular. În situaţia în care producţia republicii nu se dezvolta pe o bază proprie, ci pe materia primă importată, dreptul RSS Moldoveneşti la o existenţă independentă era o ficţiune. Mai mult decât atât, majoritatea întreprinderilor industriale şi, totodată, cele mai rentabile, au fost amplasate pe teritoriul fostei RASSM, ceea ce constituia, de asemenea, rezultatul unei politici cu bătaie lungă. Deţinând pârghiile de conducere, ministerele panunionale şi unional-republicane au promovat politica afluenţei masive pe teritoriul RSSM a populaţiei din exteriorul republicii, adusă pentru construcţia unor noi întreprinderi industriale în condiţiile unui surplus local de forţe de muncă. Această politică a condus la reducerea substanţială a cotei populaţiei autohtone în sfera industrială, la devalorizarea statutului limbii, culturii şi tradiţiilor noastre în diverse ramuri ale economiei, la instruirea, în instituţiile de învăţământ superior şi mediu, preponderent, sau chiar exclusiv, în limba rusă. În urma „industrializării rapide”, s-a ajuns, pe de o parte, la înglobarea rigidă a RSSM în complexul militar-industrial panunional, la aservirea industriei locale resurselor de materii prime ale URSS şi finanţarea ei centralizată, iar pe de altă parte - la grave dezechilibre etnodemografice.
Consecinţele ecologice ale politicii social-economice promovate de regimul comunist pe parcursul deceniilor postbelice au fost, de asemenea, dezastruoase.

Ar putea urma replica oponenţilor noştri: oamenii aveau un serviciu, o pensie asigurată, servicii medicale de stat, învăţământul era gratuit. Aşa este. Statul socialist şi-a asumat rolul de filantrop paternal, dar acest paternalism era al unui stat producător al iresponsabilităţii şi dependenţei indivizilor atât în domeniul vieţii publice, cât şi în cel al vieţii private. Or, într-un stat totalitar, egalitatea poate fi maximizată doar pe seama libertăţii, astfel încât egalitatea şi fraternitatea autentică sunt distruse. Iată de ce, trecutul totalitar nu ne poate oferi soluţii pentru prezentul şi viitorul nostru şi al copiilor noştri.

Principalul pilon al regimului totalitar comunist a fost Partidul Comunist Unic, care a confiscat autoritatea publică. Conducerea de partid a comandat şi a comis crime în masă, represiuni şi deportări calificate drept crime împotriva umanităţii, a instrumentat o ideologie represivă, a exercitat un control cvazitotal asupra societăţii şi indivizilor aparte. Partidul Comunist şi organele sale de represiune sunt principalii responsabili de toate ororile produse în epoca sovietică. Obedient ordinelor conducerii PCUS, CC al PCM s-a opus până în ultimul moment procesului de suveranizare şi dobândire a independenţei de stat a Republicii Moldova, fiind declarat, după puciul din august 1991 de la Moscova, în afara legii.

Comisia a stabilit că R. Moldova de astăzi este rodul şi rezultatul mişcării de emancipare democratică şi naţională de la sfârşitul anilor `80 ai secolului trecut, este expresia actului de voinţă politică de secesiune de fosta URSS şi de integrare plenară în lumea liberă şi democratică.
Comisia a efectuat o inventariere a crimelor, ororilor, atrocităţilor abuzurilor şi nedreptăţilor comise de regimul totalitar comunist între anii `20-`90 ai secolului XX, care include:

1) extinderea dictaturii Partidului Comunist Unic în zonele incluse în RASS Moldovenească şi misiunea de subminare şi subversiune a acestei entităţi în raport cu România şi populaţia din Basarabia, de cap de pod al revoluţiei mondiale bolşevice;
2) instituirea unui mecanism diabolic de represiune (CeKa, GPU, OGPU, NKVD, NKGB, MGB, KGB, Justiţie şi Procuratură) şi aplicarea terorii în masă;
3) decretarea şi aplicarea unei legislaţii discriminatorii antiumane;
4) impunerea unei ideologii a urii de clasă, a urii faţă de fiinţa şi demnitatea umană, exacerbarea propagandei anticreştine şi a xenofobiei;
5) mutilarea spirituală a moldovenilor prin impunerea unei limbi artificiale, străine de limba română, şi a unei identităţi contrafăcute ideologic;
6) interzicerea cugetului liber, a dreptului de asociere, a liberei iniţiative, exterminarea şi marginalizarea intelectualităţii;
7) lichidarea ţărănimii ca clasă prin colectivizarea forţată şi deportările de la începutul anilor `30 ai secolului XX;
8) foametea cumplită din anii 1932-1933;
9) declanşarea represiunilor împotriva aşa-numitelor „elemente antisovietice” şi „naţionaliste” de la mijlocul anilor `30 ai secolului trecut, deportarea şi exterminarea în masă a oamenilor prin deciziile unor instituţii extrajudiciare, ale aşa-numitelor „troica”;
10) ocuparea, prin dictat, la 28 Iunie 1940, a Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa, în urma tranzacţiei sovieto-germane din 23 august 1939 şi a înţelegerilor secrete ulterioare dintre URSS şi Germania nazistă;
11) realizarea unui transplant de sistem sovietic în teritoriile româneşti ocupate şi impunerea cu forţa a regimului totalitar comunist;
12) aplicarea terorii împotriva fruntaşilor vieţii publice, intelectualilor, slujitorilor cultelor şi oamenilor simpli rămaşi în teritoriile ocupate, comiterea unor asasinate din motive de ură de clasă;
13) exodul forţat al zecilor de mii de oameni, intelectuali, în primul rând, din teritoriile ocupate de URSS;
14) formarea abuzivă a RSS Moldoveneşti şi sfârtecarea teritorială a Basarabiei;
15) interzicerea alfabetului românesc şi a limbii române şi impunerea alfabetului rusesc, prin Hotărârea Consiliului Comisarilor Poporului al URSS din 11 noiembrie 1940;
16) anularea abuzivă a dreptului la cetăţenia română prin Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al URSS cu privire la restabilirea cetăţeniei sovietice de către locuitorii Basarabiei şi la dobândirea ei de către locuitorii Bucovinei de Nord din 8 martie 1941;
17) deportarea în regiunile îndepărtate ale URSS a zecilor de mii de oameni nevinovaţi la 13 iunie 1941;
18) mobilizările forţate antebelice şi postbelice a zecilor de mii de tineri pe şantierele de muncă (FZO) din URSS şi înrolarea lor în Armata Sovietică;
19) arestările şi epurările operate de organele sovietice de represiune în primii ani postbelici;
20) foametea organizată din 1946-1947;
21) deportarea în regiunile îndepărtate ale URSS a zecilor de mii de oameni nevinovaţi la 6 iulie 1949;
22) lichidarea proprietăţii private, confiscarea bunurilor materiale ale ţăranilor şi colectivizarea satului;
23) prigoana împotriva Bisericii şi a slujitorilor cultelor, închiderea, profanarea şi demolarea locaşurilor de cult;
24) deportarea pentru credinţă în regiunile îndepărtate ale URSS la 1 aprilie 1951 a credincioşilor confesiunii „Martorii lui Iehova”;
25) ofensiva ideologică şi propagandistică împotriva scriitorilor şi valorilor noastre naţionale;
26) sovietizarea, rusificarea şi deznaţionalizarea populaţiei prin sistemul de educaţie şi cultură, aparatul administrativ, mass-media şi propogandă;
27) manipularea şi deformarea conştiinţei identitare prin falsificarea istoriei, impunerea unor ritualuri, monumente şi simboluri străine firii noastre;
28) negarea identităţii româneşti a populaţiei majoritare şi inocularea românofobiei;
29) instrumentarea unui regim al „terorii memoriei”, al controlului, al constrângerilor şi al persecuţiilor individualităţii umane pentru cea mai mică încercare de gândire liberă în raport cu regimul totalitar comunist;
30) promovarea unei industrializări şi urbanizări de tip colonial, cu grave consecinţe pe plan etnodemografic;
31) înregistrarea unor mari dezechilibre ecologice şi a unor urmări nefaste pentru sănătatea populaţiei în urma experimentelor în sfera agriculturii bazate pe chimizarea şi concentrarea excesivă a producţiei agricole;
32) formarea unei caste privilegiate a aparatului de partid, a nomenclaturii care a confiscat şi a concentrat puterea absolută, a profitat de aceasta şi a parazitat pe spatele cetăţenilor simpli, servind interese străine.

Plecând de la cele expuse, Comisia susţine ferm şi univoc că regimul totalitar comunist a fost de la început şi până în ultimul moment al existenţei sale un regim criminal şi represiv, abuziv şi inuman, lipsit de orice urmă de legitimitate. Transplantat din RASSM în Basarabia în urma unui act de dictat, acesta a fost totodată un regim de ocupaţie străină sovietică, din acea clipă şi până la înlăturarea şi prăbuşirea sa în anii 1990-1991.

Comisia propune condamnarea oficială a regimului totalitar comunist din RASS Moldovenească şi RSS Moldovenească drept unul care a comis acte de genocid şi crime împotriva umanităţii, prin teroare în masă, represiune politică, foamete organizată, deportări, violarea demnităţii umane şi drepturilor fundamentale ale omului.

Comisia propune onorarea şi comemorarea tuturor victimelor regimului totalitar comunist, tuturor victimelor Holocaustului, tuturor celor care, în anii crunţi de teroare, represiune şi opresiune, au avut de pătimit, precum şi tuturor celor care în aceşti ani, prin fapta, verticalitatea şi cuvântul lor au opus rezistenţă regimului totalitar comunist, punându-şi viaţa şi libertatea în pericol.

Având în vedere necesitatea debarasării de moştenirea grea a regimului totalitar comunist, a distanţării ireversibile de acest regim, în spiritul recomandărilor în materie ale Consiliului Europei, OSCE şi Uniunii Europene, Comisia formulează următoarele propuneri:

1) condamnarea regimului totalitar comunist din RASSM şi RSSM drept unul care a comis crime împotriva umanităţii, precum şi condamnarea morală a acţiunilor tuturor acelor persoane car au participat la comiterea crimelor regimului totalitar comunist;
2) interzicerea utilizării noţiunii de „comunist” şi a derivatelor acesteia în titulaturile formaţiunilor politice, în denumirile unor instituţii şi întreprinderi publice şi private, precum şi interzicerea utilizării şi propagării în scopuri politice în spaţiul public a simbolurilor totalitare, deopotrivă, comuniste şi naziste, în conformitate cu Rezoluţia OSCE din 2009 cu privire la reunirea Europei divizate prin promovarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Civile în sec. XXI;
3) elaborarea şi adoptarea neamânată a Legii Lustraţiei;
4) repunerea victimelor regimului totalitar comunist şi a urmaşilor lor în drepturile lor juridice, morale şi materiale depline prin amendarea cadrului juridic în vigoare sau adoptarea unei legi noi;
5) eternizarea memoriei victimelor regimului totalitar comunist şi a participanţilor la mişcarea de rezistenţă prin ridicarea în oraşul Chişinău a unui complex memorial, deschiderea unor muzee locale, instalarea unor plăci comemorative în locurile comiterii crimelor şi ororilor comuniste;
6) declararea zilei de 23 august ca Zi Europeană a Comemorării Victimelor Regimurilor Totalitare şi Autoritare, care să fie marcată cu demnitate şi imparţialitate, în consens cu Rezoluţia din 2009 a Parlamentului European cu privire la conştiinţa europeană şi totalitarism;
7) declararea zilelor de 13 iunie (1941), 6 iulie (1949) şi 1 aprilie (1951), în care au avut loc deportări masive, drept zile naţionale de comemorare a victimelor regimului totalitar comunist;
8) formarea unei comisii de experţi care să evalueze daunele materiale pricinuite de regimul totalitar comunist;
9) aprobarea unui program de stat pe termen lung privind investigarea în profunzime a regimului totalitar comunist;
10) reorganizarea Arhivei Organizaţiilor Social-Politice din R. Moldova în Arhiva Regimului Totalitar Comunist din R. Moldova, cu transmiterea tuturor fondurilor de arhivă din depozitele speciale ale Ministerului de Interne, Serviciului de Informaţie şi Securitate, Ministerului Afacerilor Externe şi al Integrării Europene, a fondurilor Procuraturii Generale, precum şi a altor fonduri ce reflectă esenţa regimului totalitar comunist în fondurile arhivei respective şi asigurarea accesului neîngrădit la toate aceste fonduri;
11) crearea unui Institut de Studiere a Totalitarismului;
12) elaborarea unui manual de istorie a regimului totalitar comunist şi introducerea în sistemul de instruire şi educaţie preuniversitară a unui curs de istorie a totalitarismului;
13) încurajarea desfăşurării în mass-media a dezbaterilor publice privind esenţa inumană a regimurilor totalitare, comuniste şi naziste;
14) abrogarea Legii nr. 546-XV din 19 decembrie 2003 privind adoptarea Concepţiei politicii naţionale a R. Moldova, concepţia fiind una tributară trecutului şi ideologiei totalitare, incompatibilă cu parcursul european al societăţii noastre.

Avansând acest set de propuneri, Comisia subliniază că unele din ele pot fi realizate fără întârziere, altele într-un termen mediu sau îndelungat, importantă fiind continuarea sub diferite forme, în cadrul unor diverse instituţii - preuniversitare, universitare, de cercetare, mass-media etc. - a activităţilor iniţiate prin instituirea sa. Numai astfel vor putea fi obţinute rezultate reale în asanarea climatului social, politic şi moral din societate.

Comisia are convingerea că numai prin asumarea adevărului istoric ne vom putea simţi într-adevăr oameni liberi, vom fi mai puternici, mai deschişi către noi înşine şi către lumea externă, mai uniţi, vom avea mai multă încredere în forţele noastre şi în ziua de mâine, în viitorul nostru european.

Comisia face un apel la bunul nostru simţ şi la memoria noastră colectivă. Nu avem dreptul să uităm, nu avem dreptul să fim indiferenţi. Prin asumarea şi însuşirea adevărului istoric, nu vom permite niciodată nimănui să pună la îndoială dreptul nostru la o viaţă demnă şi liberă într-o societate liberă, prosperă şi democratică. O reconciliere civică este necesară, dar o reconciliere civică este posibilă numai prin asumarea adevărului istoric, oricât de greu şi de amar ar fi acesta.

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Externe 13 Februarie 2016, ora: 18:01

Băncile chineze se vor prăbuși din cauza creditelor neperformante

Băncile chineze se vor prăbuși din cauza creditelor neperformante

Sistemul bancar chinez ar putea suferi pierderi de patru ori mai mari decât au avut băncile americane din cauza creditelor sub-prime care au declanșat Marea Recesiune din 2008, spune un manager de hedge fund, Kyle Bass

( ) Citeşte tot articolul

Externe 13 Februarie 2016, ora: 17:40

Jaf armat la un cazino din sudul Frantei

Jaf armat la un cazino din sudul Frantei

Mai multi indivizi înarmați au atacat și au jefuit un cazino din orasul Aix-en-Provence, sudul Franței, în cursul nopții de vineri spre sâmbătă, iar aproximativ 15 persoane au fost rănite ușor.

( ) Citeşte tot articolul

Europa 13 Februarie 2016, ora: 17:32

Austria vrea un gard metalic la frontiera cu Italia

Austria vrea un gard metalic la frontiera cu Italia

Austria va construi un gard metalic pe un segment al frontierei cu Italia, în zona Brenner, în cadrul măsurilor care au rolul de a reduce tranzitul extra comunitarilor, anunță surse citate de site-ul cotidianului La Repubblica.

( ) Citeşte tot articolul

Externe 13 Februarie 2016, ora: 17:22

Medvedev: Relaţiile ruso-occidentale se îndreaptă spre un nou război rece

Medvedev: Relaţiile ruso-occidentale se îndreaptă spre un nou război rece

Premierul rus, Dmitri Medvedev, a acuzat Occidentul că declanşează un nou Război Rece, prin politicile NATO faţă de Rusia, şi că sancţiunile suplimentare care vor fi impuse statutului rus după anexarea peninsulei Crimeea vor agrava şi mai mult tensiunile ruso-occidentale.

( ) Citeşte tot articolul

Externe 13 Februarie 2016, ora: 17:08

Danemarca va primi refugiaţi suplimentari, dar nu conform unor cote obligatorii

Danemarca va primi refugiaţi suplimentari, dar nu conform unor cote obligatorii

Guvernul Danemarcei a anunţat că va accepta imigranţi suplimentari şi va contribui cu fonduri pentru consolidarea frontierelor Uniunii Europene, în contextul în care peste 8.000 de extracomunitari, cei mai mulţi din Siria, au ajuns în ultimele două săptămâni pe...

( ) Citeşte tot articolul

Social 13 Februarie 2016, ora: 17:06

Soroca: Autorităţile locale declară că vor soluţiona în scurt timp problema staţiei de epurare

Soroca: Autorităţile locale declară că vor soluţiona în scurt timp problema staţiei de epurare

Bombă ecologică cu efect întârziat la Soroca - în lipsa unei staţii de epurare, mai bine de 20 de ani apele reziduale din sistemul de canalizare se revarsă în râul Nistru.

( ) Citeşte tot articolul

Afaceri 13 Februarie 2016, ora: 16:47

Cetățenii Republicii Moldova din diaspora vor putea accesa granturi

Cetățenii Republicii Moldova din diaspora vor putea accesa granturi

Cetățenii Republicii Moldova din diaspora vor putea accesa 39 de granturi în valoare totală de 125 de mii de franci elvețieni, în cadrul proiectului „Diaspora Engagement Hub”.

( ) Citeşte tot articolul

Externe 13 Februarie 2016, ora: 16:39

Președintele ucrainean Petro Poroșenko l-a criticat pe omologul rus Vladimir Putin

Președintele ucrainean Petro Poroșenko l-a criticat pe omologul rus Vladimir Putin

Președintele ucrainean Petro Poroșenko l-a criticat pe omologul rus Vladimir Putin, spunând la Conferința de Securitate de la Muenchen că securitatea Europei și a lumii se decide în Ucraina, unde separatiștii pro-ruși luptă de aproape doi ani cu forțele guvernamentale.

( ) Citeşte tot articolul

Externe 13 Februarie 2016, ora: 15:58

Franţa se opune sistemului de cote obligatorii privind repartizarea refugiaţilor în UE

Franţa se opune sistemului de cote obligatorii privind repartizarea refugiaţilor în UE

Franţa se opune mecanismului permanent de repartizare a refugiaţilor pe teritoriile statelor UE în baza unor cote obligatorii pe care îl propune cancelarul german Angela Merkel, a avertizat, sâmbătă, premierul francez, Manuel Valls, la conferinţa de la Munchen.

( ) Citeşte tot articolul

Externe 13 Februarie 2016, ora: 15:49

Atacul cibernetic ce a întrerupt furnizarea electricității într-o regiune a Ucrainei a fost executat din Rusia

Atacul cibernetic ce a întrerupt furnizarea electricității într-o regiune a Ucrainei a fost executat din Rusia

Hackerii care la sfârșitul lunii decembrie anul trecut au executat un atac cibernetic asupra rețelei de energie electrică dintr-o zonă a vestului Ucrainei au folosit serviciile unui furnizor de internet din Rusia și în perioada atacului au avut convorbiri telefonice pe teritoriul...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 13 Februarie 2016, ora: 15:22

Șapte cetățeni afgani reținuți la frontiera de stat

Șapte cetățeni afgani reținuți la frontiera de stat

Angajații Sectorului Poliției de Frontieră Leușeni au depistat cu ajutorul sistemului mobil de termoviziune șapte cetățeni afgani care intenționau să treacă fraudulos frontiera de stat.

( ) Citeşte tot articolul

Ultima oră 13 Februarie 2016, ora: 14:54

Unul dintre cei mai bogaţi politicieni a scos la vânzare un post TV

Unul dintre cei mai bogaţi politicieni a scos la vânzare un post TV

Chiril Lucinschi, deputat liberal-democrat şi unul dintre cei mai bogaţi politicieni din Republica Moldova intenţionează să vândă o parte din activele media.

( ) Citeşte tot articolul

Externe 13 Februarie 2016, ora: 14:37

Premierul francez: Vor mai fi „atentate de amploare” în Europa, aceasta este „o certitudine”

Premierul francez: Vor mai fi „atentate de amploare” în Europa, aceasta este „o certitudine”

"Este o certitudine" că vor mai fi alte "atentate de amploare" în Europa, a declarat sâmbătă premierul francez Manuel Valls, în cadrul Conferinței de Securitate de la Munchen, estimând că lumea a intrat într-o epocă a...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 13 Februarie 2016, ora: 14:08

Ministrul de externe Andrei Galbur a avut o discuţie cu omologul său rus Serghei Lavrov

Ministrul de externe Andrei Galbur a avut o discuţie cu omologul său rus Serghei Lavrov

Andrei Galbur, ministrul afacerilor externe şi integrării europene a avut o discuţie cu ministrul afacerilor externe al Federaţiei Ruse Serghei Lavrov.

( ) Citeşte tot articolul

Sport 13 Februarie 2016, ora: 13:38

Doi sportivi moldoveni vor concura la Jocurile Olimpice de tineret

Doi sportivi moldoveni vor concura la Jocurile Olimpice de tineret

În perioada 12-21 februarie oraşul Lillehammer din Norvegia găzduieşte Jocurile Olimpice de Tineret de iarnă. La competiţie concurează peste 1000 de sportivi, printre care şi doi moldoveni.

( ) Citeşte tot articolul

Afaceri 13 Februarie 2016, ora: 13:34

Concurs pentru asociaţiile de business de pe ambele maluri ale Nistrului

Asociaţia Obştească „Alternative Internaţionale de Dezvoltare” (AID) lansează un apel de participare la concurs pentru asociaţiile de business interesate de dezvoltarea organizaţională, îmbunătăţirea serviciilor prestate şi dezvoltarea cooperării cu organizaţii...

( ) Citeşte tot articolul

Social 13 Februarie 2016, ora: 13:01

Cazurile de gripă se înmulțesc

Cazurile de gripă se înmulțesc

Pe teritoriul Republicii Moldova afecțiunile gripale au o intensitate tot mai puternică, s-a menționat la ședința Comisiei Naţionale Extraordinare de Sănătate Publică.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 13 Februarie 2016, ora: 12:52

Doi poliţişti, reţinuţi pentru că ar fi încercat să corupă magistraţi de la CSJ

Doi poliţişti, reţinuţi pentru că ar fi încercat să corupă magistraţi de la CSJ

Un angajat al Direcţiei de Poliţie din municipiul Chişinău şi unul al Inspectoratului de Poliţie Botanica sunt cercetaţi penal într-un dosar de corupţie.

( ) Citeşte tot articolul

Externe 13 Februarie 2016, ora: 12:36

Acord istoric între Statele Unite şi Cuba în privinţa restabilirii legăturilor aeriene, după 53 de ani

Acord istoric între Statele Unite şi Cuba în privinţa restabilirii legăturilor aeriene, după 53 de ani

Reprezentanţi din SUA şi Cuba vor semna, marţea viitoare, un acord privind restabilirea legăturilor aeriene directe între cele două state, după 53 de ani de la întreruperea acestor servicii, a indicat Departamentul american de Stat, potrivit publicaţiei Le Figaro.

( ) Citeşte tot articolul

IT&C 13 Februarie 2016, ora: 12:35

Apple va lansa noile modele de iPhone și iPad la mijlocul lunii martie

Apple va lansa noile modele de iPhone și iPad la mijlocul lunii martie

Noul iPhone va fi prezentat lumii pe 15 martie de către gigantul tehnologic Apple. Pe piață va apărea și un nou model de iPad. Gadgeturile vor fi scoase la vânzare la doar o săptămână de la prezentarea oficială, scrie Reuters.

( ) Citeşte tot articolul

Externe 13 Februarie 2016, ora: 12:01

Mii de refugiaţi irakieni pleacă din Finlanda şi se întorc în ţara lor

Mii de refugiaţi irakieni pleacă din Finlanda şi se întorc în ţara lor

Mii de refugiaţi irakieni care au ajuns în Finlanda anul trecut au decis să-şi anuleze solicitările de azil şi să se întoarcă acasă în mod voluntar, din motive familiale sau dezamăgiţi de viaţa în ţara nordică, relatează agenţia de presă Reuters.

( ) Citeşte tot articolul

Internațional 13 Februarie 2016, ora: 11:55

Întâlnire istorică: Papa Francisc şi Patriarhul Chiril au făcut apel la unitatea creştinilor

Întâlnire istorică: Papa Francisc şi Patriarhul Chiril au făcut apel la unitatea creştinilor

Patriarhul rus Chiril şi Papa Francisc au pledat, cu ocazia întâlnirii istorice, pentru intensificarea legăturilor celor două biserici, condamnând conflictele militare, persecutarea creştinilor, secularismul, consumismul şi adoptând o poziţie comună pentru apărarea...

( ) Citeşte tot articolul

Cultură 13 Februarie 2016, ora: 11:06

Expoziţia temporară „Istoria feminină în imagini”

Expoziţia temporară „Istoria feminină în imagini”

Începând cu 17 februarie, pe holul de la etaj al Muzeului Naţional de Istorie a Moldovei, va fi deschisă pentru vizitare o expoziţie inedită cu genericul „Istoria feminină în imagini".

( ) Citeşte tot articolul

Externe 13 Februarie 2016, ora: 10:59

La Munchen are loc „întâlnirea Normandă”

La Munchen are loc „întâlnirea Normandă”

Miniștrii de externe a Rusiei, Germaniei și Ucrainei și un reprezentant al Ministerului Francez de externe discută în aceste momente despre soluționarea crizei din Donbass și despre măsurile suplimentare în vederea punerii în aplicare a acordului de la Minsk.

( ) Citeşte tot articolul

Guvern 13 Februarie 2016, ora: 10:52

(De ce întârzie interconectarea energetică?) Ex-director ANRE: România are capacităţi să livreze energie, problema este la Chişinău

(De ce întârzie interconectarea energetică?) Ex-director ANRE: România are capacităţi să livreze energie, problema este la Chişinău

Expertul IDIS Viitorul, Victor Parlicov, fost director al Agenţia Naţională de Reglementare în Energetică, susţine că Republica Moldova va beneficia de o alternativă energetică şi preţuri mai mici, doar dacă va exista o concurenţă reală pe piaţă, iar autorităţile vor...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 13 Februarie 2016, ora: 10:45 de Iurie Colesnic

În culisele Istoriei: Constantin Stere între politică și literatură

În culisele Istoriei: Constantin Stere între politică și literatură Din editia print

Om politic autentic, Constantin Stere a privit arealul publicistic şi scrisul în general ca pe o preocupare făcând parte integrantă din idealurile sale politice.

( ) Citeşte tot articolul

UE / Nato 13 Februarie 2016, ora: 10:35

(FĂRĂ PAȘAPORT ÎN RM) Numărul vizitatorilor din România a crescut cu 45.5 la sută în 2015

(FĂRĂ PAȘAPORT ÎN RM) Numărul vizitatorilor din România a crescut cu 45.5 la sută în 2015

Biroul Naţional de Statistică informează, că în anul 2015 numărul de sosiri ale vizitatorilor străini în Republica Moldova, înregistrate la punctele de trecere ale frontierei de stat a fost de circa 2,9 milioane, în creştere cu 28,1% faţă de anul 2014.

( ) Citeşte tot articolul


 

Constantin Tănase 13 Februarie 2016, de Constantin Tănase

Bairamul crocodililor

Cred că singura amintire luminoasă ce ne va rămâne nouă, muritorilor de rând, de la „istoricul” summit al CSI din Chișinău va fi gafa superbă de luni seară a mereu băgatului în sperieți și nescosului din trac prezentator Luca de la „Vecernie novosti” (TVM), care...

() Citeşte tot articolul

Bună Dimineața 12 Februarie 2016, de Victoria Colesnic

„Coșmarul” de a ajunge măturător

„Dacă vei învăța rău, o să fii un măturător sau o să speli toalete toată viața”, o femeie își amenință băiatul de clasa a doua sau a treia, după ce acesta a luat o notă de 7 la testul de matematică. De câte ori ați auzit această frază?

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Februarie 2016, de George Simion

Interzis în propria ţară

E sfârșit de săptămână şi mă aflu la Chişinău. 

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Februarie 2016, de Pavel Păduraru

Schimbarea la față a ex-președintelui raionului Criuleni

Fostul președinte al raionului Criuleni, Vitalie Rotaru, s-a făcut remarcat în spațiul public în 2014, după ce tremura ca varga în timp ce ținea un discurs alături de Vlad Filat și Nicolae Timofti, iar apoi a fost surprins dormind în stare avansată de ebrietate într-un club din...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Februarie 2016, de Octavian Țâcu

În spatele frontului

Stranie senzație de insecuritate mai trăim. Europa răvășită de problema migrației, de parcă se repetă năvălirile barbare din epoca medievală, care au dus la căderea Imperiului Roman și la perioada de răzmeriță necontenită timp de secole.

() Citeşte tot articolul

Bună Dimineața 11 Februarie 2016, de Lia Ciutac

Avem, nu avem, dar trebuie să ne iubim

În urma avalanșelor de oferte pentru 14 februarie, am devenit curioasă ce pregătesc tinerii pentru sărbătoarea împrumutată din Occident.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 10 Februarie 2016, de Moni Stănilă

De ce mi-am amintit de Tanizaki

Cu ani în urmă am citit câteva din cărțile unui important scriitor japonez, Junichiro Tanizaki (1886 – 1965). Îmi amintesc că în mod deosebit mi-a plăcut cartea de proză scurtă Club Gourmet, precum și microromanul Cheia.

() Citeşte tot articolul

Bună Dimineața 10 Februarie 2016, de Dorin Galben

Mâna Moscovei poate, dar a lui Chirtoacă nu

Peste 90 de construcții neautorizate din mai multe zone ale Moscovei au fost demolate într-o singură noapte de buldozere. Potrivit autorităţilor moscovite, acestea prezintă pericol pentru populaţie. În Chişinău astfel de construcţii avem cu duiumul, dar din păcate nu avem nicio persoană...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 9 Februarie 2016, de George Simion

Cum am ajuns traducător

De multe lucruri m-am apucat în viață. ‎Marketing, istorie, publicistică - sunt domenii în care am activat și în care cred că voi avea de muncit și în continuare.

() Citeşte tot articolul

Bună Dimineața 9 Februarie 2016, de Ion Macovei

Trans-comuniștii

În Ucraina activitatea Partidului Comunist a fost declarată ilegală. În Republica Moldova, însă, acesta s-a metamorfozat și s-a plodit prin alte formațiuni politice, pentru ca, atunci când își va da obștescul sfârșit, să aibă urmași. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 8 Februarie 2016, de Silviu Tănase

Putere nesătulă și opoziție nemâncată

Presa a așteptat cu nerăbdare expirarea ultimatumului de săptămâna trecută, pentru a vedea ce va face opoziția, dar, odată cu învestirea guvernului Filip, atenția s-a mutat spre putere, care se mișcă cu „viteza luminii” spre realizarea promisiunilor. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 7 Februarie 2016, de Moni Stănilă

Apel la dragoste

Biserica noastră obișnuiește, când situația o cere, să facă apel la calm, la rugăciune, la pace, îndemnându-ne să ne comportăm ca niște creștini adevărați. Mi-e greu în aceste zile tulburi să vorbesc despre cu totul altceva, ca și cum toate ar fi bune și frumoase. 

() Citeşte tot articolul

Comentariu 6 Februarie 2016, de Moni Stănilă

Din nou despre egoism

Știm că rugăciunile omului spre Dumnezeu pot fi de cerere, de laudă, de mulțumire.  

() Citeşte tot articolul

Editorial 5 Februarie 2016, de Constantin Tănase

Singuri, și fără demnitate, în fața istoriei

Motto: „Noi, românii, am fost un popor de ciobani – în ultimul deceniu am devenit o adunătură de ingineri...” Paul Goma  

() Citeşte tot articolul

Editorial 5 Februarie 2016, de Octavian Țâcu

Basarabenii din sportul românesc (VIII): Valeriu Calancea

Motto: „Dacă stau bine să mă gândesc cred că în toată cariera mea am ridicat greutăţi echivalente, ca şi kilograme, cu o garnitură de tren cu douăzeci de vagoane de marfă, pline ochi!” (Valeriu Calancea)  

() Citeşte tot articolul

Editorial 4 Februarie 2016, de Marin Basarab

Justiţia de telefon trebuie să ajungă şi la oamenii simpli

Săptămâna trecută, cazul Victoriei Pruteanu a iscat un scandal de proporţii în societatea noastră. Vă reamintesc că Victoria, mamă a 5 copii, a fost condamnată la 3 ani şi 8 luni de închisoare pentru că şi-a omorât soţul, apărându-se de el. 

() Citeşte tot articolul

Bună Dimineața 4 Februarie 2016, de Ion Macovei

Tsunami de lapte ucrainesc

La începutul anului, 35 de companii ucrainene au primit autorizații de la ANSA de a exporta produse animaliere în R. Moldova.  

() Citeşte tot articolul

Editorial 3 Februarie 2016, de Pavel Păduraru

Exercițiu pentru protestatarii din Chișinău: Cum ar arăta Moldova lui Dodon, Usatîi și Năstase

O întrebare pe care, din păcate, și-o pun puțini dintre manifestanții conduși de Renato Usatîi, Igor Dodon și Andrei Năstase, care protestează contra guvernării PD: ce o așteaptă pe Moldova, dacă aceștia vor debarca actuala guvernare? 

() Citeşte tot articolul

Bună Dimineața 3 Februarie 2016, de Victoria Colesnic

Speranța poate fi mov

Câteva zile în urmă am citit un reportaj răvășitor, premiat în cadrul unui concurs de jurnalism narativ din România. Adevărul e că nu-l pot uita. Astăzi, m-am trezit iarăși cu gândul la Teodora și fiica ei Sânziana.

() Citeşte tot articolul

Bună Dimineața 3 Februarie 2016, de Marin Basarab

Trei milioane de plahotniuci, filaţi, dodoni şi voronini

Republica Moldova este un stat eşuat. M-am cam săturat să scriu asta. M-am săturat să spun că problema nu e într-un singur om, ci în sistem. Nu Voronin a fost răul, ci poporul care l-a votat şi societatea care l-a acceptat; nu Plahotniuc este păpuşarul, ci cei care acceptă să fie conduşi de...

() Citeşte tot articolul

Editorial 2 Februarie 2016, de Moni Stănilă

Cărți de istorie

Dacă tot se apropie 24 ianuarie ar trebui să ne amintim că istoria este o zonă obligatorie pentru orice persoană care se consideră un om de cultură.

() Citeşte tot articolul