Astăzi 17 Aprilie 2014, Joi - Ultima actualizare la ora 11:37
Abonamente

Actualitate 2 Iulie 2010, ora 06:37    Din editia print

RAPORT ANALITICRaportul Comisiei pentru studierea și aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova

Marime Font
Sursa: Constantin Grigoriţă Imagini: 4

 

 

 

 


Chişinău
Hânceşti
13°
Tiraspol
13°
Chişinău 49 Hânceşti 55 Tiraspol 55

 

Excelenţei Sale,
Domnului Mihai GHIMPU,
Preşedinte interimar al Republicii Moldova,
Preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova
Chişinău, 2010


La 14 ianuarie curent, prin Decretul Preşedintelui interimar al R. Moldova, a fost formată Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din R. Moldova.


În urma valorificării istoriografei din perioada comunistă şi postcomunistă, a literaturii istorice apărute în străinătate, precum şi a unui vast volum de documente de arhivă, multe dintre care au fost accesate în premieră, Comisia a propus o sinteză cuprinzătoare asupra epocii totalitare comuniste cuprinse între anii 1917/1924 şi 1991. Această epocă are ca puncte de reper instaurarea dictaturii comuniste în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM) din cadrul Ucrainei Sovietice, în stânga Nistrului, transplantul de sistem comunist pe malul drept al Nistrului, în Basarabia, în 1940, odată cu ocuparea militară a acestui teritoriu de către maşina de război a Uniunii Sovietice, reocuparea acestui teritoriu în 1944, restabilirea şi consolidarea regimului totalitar de tip sovietic, anchilozarea şi năruirea acestuia odată cu ieşirea din captivitatea comunistă a popoarelor însetate de libertate şi prăbuşirea URSS în 1991.

Potrivit constatărilor Comisiei, experimentul bolşevic totalitar a fost iniţiat pe malul stâng al Nistrului, ca parte a URSS, în timp ce pe malul drept, în Basarabia românească, se puneau bazele unei democraţii incipiente, astfel că Nistrul a despărţit nu atât două maluri sau două state, cât două sisteme: unul democratic şi altul totalitar. Secolul XX a demonstrat că totalitarismul nu numai că este incompatibil cu valorile democratice, el este duşmanul de moarte al democraţiei. Un regim totalitar reprezintă antipodul unei democraţii. Acest regim este unul opresiv şi represiv, cu o ideologie de stat oficială, care se sprijină pe un singur partid politic, aşa-numitul Partid Unic, în frunte cu „marele conducător”, pe o poliţie secretă omniprezentă şi care deţine monopolul asupra economiei, culturii şi informaţiei. În pornirea dictaturii bolşevice de a întemeia o lume nouă, bazată pe criterii de clasă şi pe ura de clasă, fostei Republici Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti i s-a rezervat un rol aparte. Formarea acestei entităţi la frontiera pe Nistru cu România trebuia să servească planurilor sovietice de anexare a Basarabiei şi, în acelaşi timp, să contribuie la extinderea spaţiului revoluţiei mondiale proletare în direcţia Balcanilor. O serie de mărturii documentare dintre cele mai diverse probează cu toată claritatea atitudinea ostilă şi agresivă a regimului bolşevic şi a Internaţionalei a III-a Comuniste faţă de Basarabia românească, intenţia exportului de revoluţie pe orice căi posibile. Deşi prezentată ca o entitate de stat autonomă, RASS Moldovenească a fost în realitate un „cap de pod” în planurile expansioniste sovietice, evoluând din 1924 până în 1940 spre îngustarea drastică a caracteristicilor proprii unei pretinse entităţi de stat, spre statutul unei regiuni obişnuite a Ucrainei Sovietice.


În RASSM, ca peste tot în URSS, puterea partidului unic bolşevic, a aparatului de partid şi administrativ, se baza pe o sumă de principii care încălcau brutal drepturile fundamentale ale omului. Între acestea fiind: anularea proprietăţii private şi „socializarea” mijloacelor principale de producţie şi a produsului muncii, un vast aparat represiv pentru constrângerea cetăţenilor şi menţinerea puterii, inhibarea personalităţii, conştiinţei şi iniţiativei civice, un sistem de control total şi denunţ general, izolarea de lumea externă. La acestea se adaugă: atribuirea unui rol hipertrofiat ideologiei comuniste şi promovarea unei multitudini de falsuri şi mituri, în scopul educării maselor în spiritul credinţei oarbe în „conducătorul” unic, în „justeţea” liniei partidului şi infailibilităţii acestuia, propaganda privind caracterul temporar al greutăţilor, datorate „uneltirilor” duşmanilor interni şi externi ai statului sovietic, promisiunea mincinoasă privind „raiul comunist”, care urma să fie construit cât de curând.

Regimul totalitar bolşevic a transformat republica autonomă de peste Nistru într-un adevărat poligon pentru efectuarea celor mai oribile experimente politice, sociale, economice, culturale şi identitare. Comisia a efectuat o radiografie a acestor politici şi practici totalitare, derulate în anii 1924-1940 în RASS Moldovenească, şi a evaluat natura şi costurile lor.

Colectivizarea forţată de la începutul anilor `30, prin aplicarea constrângerii şi violenţei în raporturile dintre regimul bolşevic şi ţărănime, prin instrumentarea unor măsuri administrative şi de excomunicare împotriva ţăranilor înstăriţi, prin asmuţarea ţăranilor săraci şi mijlocaşi împotriva aşa-numitor „culaci”, s-a soldat cu anularea proprietăţii private la sat, cu un nou război civil împotriva ţăranilor, cu foametea înspăimântătoare din anii 1932-1933. La 7 august 1932, când foametea făcea ravagii în Ucraina, intra în vigoare faimoasa Lege „despre cele cinci spice de grâu”, în redacţia lui I. Stalin, care, chiar şi pentru cele mai mici furturi, prevedea împuşcarea şi, doar în cazuri destul de rare, era prevăzută o pedeapsă mai „blândă” - 10 ani de închisoare. Legea a lovit sălbatic în ţăranii înfometaţi, care, în situaţia disperată în care s-au pomenit din cauza politicilor criminale de rechiziţie, erau condamnaţi să recurgă la furtul din averea colhozurilor, pentru a se salva de la moarte. La 27 decembrie 1932 a fost instituit sistemul de paşapoarte sovietice, dar, numai pentru populaţia urbană, nu şi pentru ţărani, care erau condamnaţi să moară în satele lor, rămase fără nicio rezervă de cereale.

Foametea cumplită, represiunile şi deportările operate de autorităţile comuniste au generat un exod masiv de populaţie - fuga peste Nistru, în România. Pentru curmarea acestui exod, care constituia o dovadă concludentă a eşecului catastrofal al politicilor promovate de autorităţile comuniste, s-a recurs la fortificarea pazei frontierei sovietice, însoţită de utilizarea armelor contra transfugilor înfometaţi. În 1932, Comitetul pentru Ajutorarea Refugiaţilor Transnistreni a expediat Ligii Naţiunilor, un memoriu în care se menţiona: „...Neavând din ce alege, ei îşi părăsesc pământurile şi căminele lor strămoşeşti şi în disperarea oarbă de a-şi salva singura avere ce le-a mai rămas pe lume, darul lui Dumnezeu, viaţa, se aventurează să fugă peste Nistru, în România. …Regimul sovietic, însă, nu ştie de milă şi astfel moldovenii fugari sunt împuşcaţi în masă cu mitralierele, cu zecile, cu sutele, fără nici o cruţare pe tot lungul Nistrului…”.

Numărul victimelor foametei din anii 1932-1933 din RASSM n-a fost stabilit, deocamdată, cu exactitate, fiind vorba de zeci de mii de oameni.
Marea Epurare din anii `30 din URSS a lovit din plin şi în RASS Moldovenească. Mecanismul terorii în masă nu făcea distincţii între victime, nu admitea indulgenţe. Sub ghilotina aşa-numitei „Troica specială” au căzut unii după alţii ţărani, intelectuali, muncitori, preoţi, oameni nevinovaţi, care n-au avut parte nici de un proces de judecată, nici de o înmormântare creştină. Victime deveneau înşişi responsabilii din ierarhiile de partid şi administrative. Originea socială „burgheză”, statutul de „culac”, întreţinerea contactelor cu rudele din „ţările capitaliste” serveau drept capete de acuzare ca „duşman al poporului” la adresa oricui. Răspunzând comandamentelor politice ale Partidului Comunist, organele de represiune ale regimului se întreceau să condamne nu pentru infracţiuni reale, ci pentru infracţiuni inventate, nesocotind legile şi dreptul uman, semănând în urma lor moarte, durere şi umilinţă.

Comisia a demonstrat că regimul totalitar comunist se face responsabil de crime culturale, împotriva spiritului şi identităţii moldovenilor de peste Nistru şi, ulterior, după 1940, a celor din Basarabia, prin impunerea unei „limbi” literare moldoveneşti contrafăcute, conform unor principii aberante „de clasă”, şi prin inventarea, în lipsa oricăror resorturi istorice şi etnoculturale, a unei „naţiuni” moldoveneşti, distincte de cea română. Regimul comunist se face vinovat de reprimarea şi mutilarea conştiinţei noastre naţionale, de suprimarea spiritului nostru liber, de orchestrarea unui război cultural, identitar, propagandistic şi informaţional în toată legea împotriva fraţilor de pe cele două maluri ale Nistrului, împotriva fraţilor de pe cele două maluri ale Prutului, cu consecinţe dramatice pentru integralitatea noastră lingvistică şi etnoculturală. Or, nimic nu poate fi mai tragic decât un război între fraţi, nimic nu poate fi mai criminal.

În 1989, când s-au împlinit 50 de ani de la declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial, Congresul Deputaţilor Poporului din URSS a condamnat semnarea Protocolului adiţional secret sovieto-nazist din 23 august 1939 prin care se delimitau sferele de influenţă din Estul Europei pe contul unor terţe ţări, declarându-l caduc din momentul semnării. La 23 iunie 1990 Sovietul Suprem al RSS Moldova a denunţat Pactul sovieto-nazist şi protocolul adiţional secret şi consecinţele lui pentru Basarabia şi Nordul Bucovinei. Reiterând această poziţie, în baza unor analize şi date riguros documentate, Comisia subliniază că, la 28 iunie 1940, URSS a comis un atentat asupra integrităţii teritoriale a României, un act de ocupare militară şi politică a Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa, contrar voinţei populaţiei din aceste teritorii, prin dictat şi ameninţarea cu recurgerea la forţă, un act nedrept de anexiune teritorială. În teritoriile anexate cu forţa la URSS s-a realizat piesă cu piesă un transplant de sistem sovietic, s-a reprodus regimul terorii, al propagării urii de clasă şi al ideologiei inumane a Partidului Comunist Unic. Formarea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, printr-o decizie arbitrară formală a Sovietului Suprem al URSS, în afara teritoriului naţional şi reducerea la tăcere a vocii oamenilor, prin desconsiderarea literei Constituţiei sovietice, care nu prevedea dreptul URSS de a forma noi republici, ci doar de a admite în federaţia sovietică, a fost o consecinţă directă a acestui act de ocupaţie. Ruperea în bucăţi a Basarabiei, a teritoriului şi a corpului uman concrescut de secole cu spaţiul dintre Prut şi Nistru, în contradicţie cu adevărul istoric şi cu realităţile etnice existente în acea vreme, se înscrie în seria de acte abuzive comise de regimul totalitar comunist împotriva unei mari colectivităţi de oameni.

Comisia a constatat că, în 1940-1941, în Basarabia au fost repetaţi anii 1937 şi 1938, anii Marii Terori din Uniunea Sovietică, reluaţi apoi în anii postbelici. Organele sovietice de represiune au lovit cu bestialitate în puţinii intelectuali şi fruntaşi ai vieţii publice rămaşi între Prut şi Nistru, condamnându-i la ani grei în gulagurile staliniste, soarta scriitorului Nicolae Costenco servind drept exemplu dramatic al modului în care Sovietele au urmărit să anihileze cugetul liber, au efectuat execuţii sumare, dosind urmele asasinării a sute şi mii de oameni nevinovaţi în subsolurile NKVD sau în gropile cu var. Omorurile în masă, impunerea unor taxe şi impozite sufocante ţăranilor, prigoana preoţilor şi Bisericii, anularea limbii române şi interzicerea alfabetului românesc, inversarea scării valorilor şi instaurarea unei atmosfere de frică şi teroare generalizate au fost alte efecte ale actului de ocupaţie sovietică din 28 Iunie 1940.

În urmă cu aproape 70 de ani, în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, plânsetul şi jalea s-au aşternut peste Basarabia. Fruntea comunităţilor locale, pilonii de rezistenţă din tată în fiu ai satelor noastre moldoveneşti, ucraineşti, găgăuze, bulgăreşti, ruse sau mixte, ai târguşoarelor evreieşti, familii întregi, bărbaţi, femei, copii şi bătrâni, din Basarabia şi până în Nordul Bucovinei, au fost urcaţi cu baionetele la spate în vagoanele de vite şi duşi spre întinsurile Siberiei, de unde mulţi nu s-au mai întors. Documentele de arhivă consultate de membrii Comisiei relevă date cutremurătoare: până şi nou-născuţii în „bou-vagonul” sovietic erau trecuţi şi ei, alături de părinţii lor, pe lista „duşmanilor poporului”(!). Operaţiunea de deportare a fost iniţiată, autorizată şi supervizată de Biroul Politic al CC al PC(b) din toată Uniunea, iar structurile de partid, de Securitate şi de Interne ale URSS şi ale RSSM au fost baza logistică a mecanismului represiv. Cu regret, o parte din executanţii operaţiunii de deportare din 12-13 iunie 1941 au fost recrutaţi dintre localnici, în marea lor majoritate, delatori şi oportunişti, elemente declasate, care urmăreau un beneficiu strict personal.

La indicaţiile exprese ale Biroului Politic al CC al PCUS, Consiliului de Miniştri al URSS şi al Ministerului Securităţii de Stat al URSS, maşina totalitară sovietică de tocat oameni şi popoare va mai lovi încă de două ori în plină forţă în populaţia din RSS Moldovenească: la 6 iulie 1949, în urma adoptării Hotărârii strict secrete a Consilului de Miniştri al RSSM Nr. 509 din 28 iunie 1949 cu privire la deportarea din RSS Moldovenească a familiilor chiaburilor, foştilor moşieri şi a marilor comercianţi, şi la 1 aprilie 1951, în baza Hotărârii Consiliului de Miniştri al RSSM din 24 martie 1951 cu privire la confiscarea şi utilizarea averii celor deportaţi de pe teritoriul RSS Moldoveneşti, fiind vizat aşa-numitul „contingent antisovietic” al confesiunii „Martorii lui Iehova”. Operaţiunile de deportare au fost planificate de organele de represiune ca nişte operaţiuni militare împotriva populaţiei civile. Culmea justiţiei de tip sovietic a fost că oamenii mai întâi erau ridicaţi de la vetrele lor, deportaţi dincolo de munţii Ural, după care li se dresau dosare penale de „duşmani ai poporului”(!). Creierul acestor „crime împotriva umanităţii”, după cum le-a calificat Sovietul Suprem al RSS Moldova la 23 iunie 1990, a fost conducerea de partid, factorul oficial împuternicit cu luarea unei decizii – Consiliul de Miniştri al RSSM, iar executanţi – organele de securitate, de interne şi de justiţie ale URSS şi ale RSSM.
Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar a evaluat numărul persoanelor deportate şi supuse represiunilor în anii 1929-1951 la peste 90 de mii de persoane.

Un efect scontat al deportării din 1949 a fost înregimentarea accelerată şi masivă a ţăranilor în colhozuri, aşa-numita colectivizare sau „ofensivă decisivă a socialismului asupra satului” dintre Prut şi Nistru. Legarea ţăranului de glia colhoznică, prin dictatul regimului bolşevic, a avut drept urmare lichidarea proprietăţii private şi pierderea sentimentului de iniţiativă economică la sate, desţărănirea şi dezmoştenirea clasei ţăranilor. Odată cu încheierea colectivizării, a fost instituit un mecanism special al relaţiilor de producere şi repartiţie, mecanism care permitea statului sovietic să controleze în totalitate producţia agricolă, ţăranii primind de la stat doar minimul necesar pentru a supravieţui şi a munci din greu pe terenurile colhoznice.

Concluziile Comisiei atestă că foametea cumplită din anii 1946-1947 n-a fost o consecinţă nemijlocită a secetei, ci a politicii economice şi sociale a regimului totalitar comunist faţă de populaţia din RSS Moldovenească, a sistemului sovietic de acces la produsele alimentare. Conform datelor statistice acumulate de Comisie, în urma foametei au decedat circa 200 mii de oameni. Vina pentru decesele în masă din cauza foametei revine atât lui I. Stalin şi conducerii sovietice de la Kremlin, cât şi Biroului CC al PC(b) din toată Uniunea pentru RSS Moldovenească, preşedinte – V. Ivanov, Comitetului Central al PC(b) din Moldova în frunte cu prim-secretarul N. Salogor, Consiliului de Miniştri al RSSM, în frunte cu preşedintele acestuia, N. Coval, împuternicitului Consiliului de Miniştri al URSS pentru colectările de cereale în RSSM, A. Sîci, altor responsabili din structurile de partid şi administrative, care au decis destinul oamenilor simpli. Anume vârfurile Partidului Comunist se fac vinovate de rechiziţionarea inumană a ultimelor produse agricole, rămase prin podurile caselor, lăsând familiile înfometate fără o fărâmă de pâine pe masă, ceea ce a constituit cauza principală a îmbolnăvirii şi deceselor în masă. Prin politica promovată în anii 1946-1947, ca şi în anii următori, autorităţile sovietice ignorau cu desăvârşire viaţa şi dreptul la viaţă al omului, normele morale fundamentale, obligatorii pentru instituţiile unui stat. Foametea din RSSM a fost un fenomen provocat prin politica regimului comunist, a fost o crimă monstruoasă de care acesta se face direct vinovat. Pentru această crimă, comisă premeditat împotriva populaţiei paşnice, a copiilor şi bătrânilor, a oamenilor în plină vârstă, de toate etniile şi confesiile, regimul totalitar comunist trebuie condamnat moral, politic şi juridic.

Activitatea desfăşurată de Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar este (şi) un prilej pentru omagierea personalităţilor care au reprezentat onoarea şi demnitatea noastră în acele vremuri de teroare. Primele manifestări de rezistenţă antisovietică s-au înregistrat îndată după ocuparea Basarabiei la 28 iunie 1940. O mărturie în acest sens sunt acţiunile de rezistenţă ale membrilor organizaţiei clandestine a unor tineri din Orhei, care au militat împotriva ocupantului sovietic, în apărarea libertăţii, limbii române şi valorilor noastre naţionale. Pe parcursul anilor 1945-1953, pe teritoriul raioanelor Bravicea, Călăraşi, Corneşti, Chişcăreni, Chiperceni, Orhei, Răspopeni, Rezina, Susleni, Sângerei, Teleneşti a fost înregistrat un număr considerabil de acţiuni armate împotriva instituţiilor de stat şi activiştilor locali, întreprinse de către membrii grupului în frunte cu faimosul Filimon Bodiu, de către organizaţiie clandestine „Armata Neagră” şi „Partidul Democrat Agrar”. Una dintre cele mai mari şi mai bine organizate formaţiuni de rezistenţă antisovietică în zonele rurale, „Partidul Democrat Agrar”, a activat (în anii 1950-1953) sub conducerea lui Simion Zlatan, originar din satul Popenchi, Râbniţa, şi Vasile Odobescu, originar din satul Cuizăuca, Chiperceni. La Soroca s-a înfiripat organizaţia „Arcaşii lui Ştefan”, în raioanele Chişinău, Hânceşti şi Cărpineni a activat o altă organizaţie conspirativă anticomunustă - „Partidul Libertăţii”, iar la Bălţi - „Uniunea Democratică a Libertăţii”. Combatanţii căzuţi pradă organelor de represiune au fost condamnaţi la moarte sau la privaţiune îndelungată de libertate, iar propaganda comunistă a urmărit să-i compromită şi să le şteargă numele din memoria noastră colectivă. Astăzi, a sosit momentul să ne plecăm fruntea în memoria acestor oameni simpli, al căror efort şi sacrificiu manifestate în încleştarea inegală, de moarte, cu regimul comunist pentru libertatea şi demnitatea umană este impresionant.

Nu trebuie să-i uităm nici pe cei care, în bătălia cu obscurantismul şi cenzura sovietică, i-au readus în manualele şcolare pe Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, au afirmat latinitatea limbii, culturii şi fiinţei noastre naţionale într-o epocă în care orice gest în acest sens era pasibil de excomunicarea din sânul societăţii sau de pedeapsa cu ani grei de privaţiune de libertate. Un Panteon al istoriei şi culturii noastre ar trebui să-i includă pe: Vasile Coroban, George Meniuc, Grigore Vieru, Vlad Ioviţă, Vasile Vasilache, Ion Vasilenco, Gheorghe Vodă, Mihai Grecu, Emil Loteanu, Lidia Istrati, Ion Vatamanu şi mulţi alţii. Un exemplu de verticalitate intelectuală, de rezistenţă prin cultură şi de apărare a limbii noastre române îl reprezintă operele scriitorilor: Ion Druţă, Dumitru Matcovschi, Mihai Cimpoi, Serafim Saca, Petru Cărare, Nicolae Dabija, Ion Hadârcă, Valentin Mândâcanu, Vladimir Beşleagă şi alţii. Fapta temerară a muncitorului Gheorghe Muruziuc, cel care, în noaptea de 28 iunie 1966, a arborat Tricolorul deasupra Fabricii de Zahăr din Alexăndreni, raionul Sângerei (rămas acolo timp de 5 ore), protestul Liliei Neagu şi Asei Andruh din 1970 împotriva rusificării şi deznaţionalizării, activitatea Frontului Naţional Patriotic de eliberare de sub ocupaţia sovietică, din care făceau parte Alexandru Usatiuc-Bulgăr şi colaboratorii săi apropiaţi Gheorghe Ghimpu şi Valeriu Graur, alte manifestări cu caracter civic şi naţional, precum şi mişcarea de emancipare naţională din anii `80 punctează o linie de rezistenţă, atât cât a fost, care trece ca un fir roşu prin toată perioada sovietică. Meritul acestor personalităţi este imens: ele ne-au ţinut trează conştiinţa noastră de sine, ne-au învăţat că dincolo de nevoia omului de adaptare la mediu şi la condiţiile înconjurătoare, după cum au procedat mulţi dintre noi, există valori şi idealuri perene.

În vremurile grele ale inchiziţiei comuniste, ne-am potolit setea de adevăr, ţinându-ne urechea strâns lipită de aparatele de radio pentru a prinde undele „Europei Libere”, BBC-ului, ale Radio Vatican şi Radio Libertatea. Nimeni şi nimic nu a putut să ne forţeze să renunţăm la nevoia de a ne rupe din universul carceral spiritual, nici regimul cu toată armata sa de opresiune, nici un asemenea „campion al deznaţionalizării”, ca Ivan Bodul, prim-secretar al CC al PCM în anii 1961-1980.

În centrul investigaţiilor Comisiei s-au aflat şi aspectele sociale şi economice ale evoluţiilor din RSS Moldovenească. Comisia nu a trecut cu vederea procesele de industrializare şi urbanizare sau cadrul de asistenţă socială oferit din partea statului sovietic cetăţeanului simplu. Ceea ce relevă concluziile Comisiei este că industria RSSM devine total dependentă de centrele industriale ale URSS, din care, în schimbul produselor agricole şi producţiei industriei alimentare, se importau petrol şi cărbune, fontă şi oţel, mase plastice şi metale neferoase, tractoare, camioane şi automobile, excavatoare şi maşini agricole, maşini-unelte şi utilaje industriale, obiecte de consum popular. În situaţia în care producţia republicii nu se dezvolta pe o bază proprie, ci pe materia primă importată, dreptul RSS Moldoveneşti la o existenţă independentă era o ficţiune. Mai mult decât atât, majoritatea întreprinderilor industriale şi, totodată, cele mai rentabile, au fost amplasate pe teritoriul fostei RASSM, ceea ce constituia, de asemenea, rezultatul unei politici cu bătaie lungă. Deţinând pârghiile de conducere, ministerele panunionale şi unional-republicane au promovat politica afluenţei masive pe teritoriul RSSM a populaţiei din exteriorul republicii, adusă pentru construcţia unor noi întreprinderi industriale în condiţiile unui surplus local de forţe de muncă. Această politică a condus la reducerea substanţială a cotei populaţiei autohtone în sfera industrială, la devalorizarea statutului limbii, culturii şi tradiţiilor noastre în diverse ramuri ale economiei, la instruirea, în instituţiile de învăţământ superior şi mediu, preponderent, sau chiar exclusiv, în limba rusă. În urma „industrializării rapide”, s-a ajuns, pe de o parte, la înglobarea rigidă a RSSM în complexul militar-industrial panunional, la aservirea industriei locale resurselor de materii prime ale URSS şi finanţarea ei centralizată, iar pe de altă parte - la grave dezechilibre etnodemografice.
Consecinţele ecologice ale politicii social-economice promovate de regimul comunist pe parcursul deceniilor postbelice au fost, de asemenea, dezastruoase.

Ar putea urma replica oponenţilor noştri: oamenii aveau un serviciu, o pensie asigurată, servicii medicale de stat, învăţământul era gratuit. Aşa este. Statul socialist şi-a asumat rolul de filantrop paternal, dar acest paternalism era al unui stat producător al iresponsabilităţii şi dependenţei indivizilor atât în domeniul vieţii publice, cât şi în cel al vieţii private. Or, într-un stat totalitar, egalitatea poate fi maximizată doar pe seama libertăţii, astfel încât egalitatea şi fraternitatea autentică sunt distruse. Iată de ce, trecutul totalitar nu ne poate oferi soluţii pentru prezentul şi viitorul nostru şi al copiilor noştri.

Principalul pilon al regimului totalitar comunist a fost Partidul Comunist Unic, care a confiscat autoritatea publică. Conducerea de partid a comandat şi a comis crime în masă, represiuni şi deportări calificate drept crime împotriva umanităţii, a instrumentat o ideologie represivă, a exercitat un control cvazitotal asupra societăţii şi indivizilor aparte. Partidul Comunist şi organele sale de represiune sunt principalii responsabili de toate ororile produse în epoca sovietică. Obedient ordinelor conducerii PCUS, CC al PCM s-a opus până în ultimul moment procesului de suveranizare şi dobândire a independenţei de stat a Republicii Moldova, fiind declarat, după puciul din august 1991 de la Moscova, în afara legii.

Comisia a stabilit că R. Moldova de astăzi este rodul şi rezultatul mişcării de emancipare democratică şi naţională de la sfârşitul anilor `80 ai secolului trecut, este expresia actului de voinţă politică de secesiune de fosta URSS şi de integrare plenară în lumea liberă şi democratică.
Comisia a efectuat o inventariere a crimelor, ororilor, atrocităţilor abuzurilor şi nedreptăţilor comise de regimul totalitar comunist între anii `20-`90 ai secolului XX, care include:

1) extinderea dictaturii Partidului Comunist Unic în zonele incluse în RASS Moldovenească şi misiunea de subminare şi subversiune a acestei entităţi în raport cu România şi populaţia din Basarabia, de cap de pod al revoluţiei mondiale bolşevice;
2) instituirea unui mecanism diabolic de represiune (CeKa, GPU, OGPU, NKVD, NKGB, MGB, KGB, Justiţie şi Procuratură) şi aplicarea terorii în masă;
3) decretarea şi aplicarea unei legislaţii discriminatorii antiumane;
4) impunerea unei ideologii a urii de clasă, a urii faţă de fiinţa şi demnitatea umană, exacerbarea propagandei anticreştine şi a xenofobiei;
5) mutilarea spirituală a moldovenilor prin impunerea unei limbi artificiale, străine de limba română, şi a unei identităţi contrafăcute ideologic;
6) interzicerea cugetului liber, a dreptului de asociere, a liberei iniţiative, exterminarea şi marginalizarea intelectualităţii;
7) lichidarea ţărănimii ca clasă prin colectivizarea forţată şi deportările de la începutul anilor `30 ai secolului XX;
8) foametea cumplită din anii 1932-1933;
9) declanşarea represiunilor împotriva aşa-numitelor „elemente antisovietice” şi „naţionaliste” de la mijlocul anilor `30 ai secolului trecut, deportarea şi exterminarea în masă a oamenilor prin deciziile unor instituţii extrajudiciare, ale aşa-numitelor „troica”;
10) ocuparea, prin dictat, la 28 Iunie 1940, a Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa, în urma tranzacţiei sovieto-germane din 23 august 1939 şi a înţelegerilor secrete ulterioare dintre URSS şi Germania nazistă;
11) realizarea unui transplant de sistem sovietic în teritoriile româneşti ocupate şi impunerea cu forţa a regimului totalitar comunist;
12) aplicarea terorii împotriva fruntaşilor vieţii publice, intelectualilor, slujitorilor cultelor şi oamenilor simpli rămaşi în teritoriile ocupate, comiterea unor asasinate din motive de ură de clasă;
13) exodul forţat al zecilor de mii de oameni, intelectuali, în primul rând, din teritoriile ocupate de URSS;
14) formarea abuzivă a RSS Moldoveneşti şi sfârtecarea teritorială a Basarabiei;
15) interzicerea alfabetului românesc şi a limbii române şi impunerea alfabetului rusesc, prin Hotărârea Consiliului Comisarilor Poporului al URSS din 11 noiembrie 1940;
16) anularea abuzivă a dreptului la cetăţenia română prin Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al URSS cu privire la restabilirea cetăţeniei sovietice de către locuitorii Basarabiei şi la dobândirea ei de către locuitorii Bucovinei de Nord din 8 martie 1941;
17) deportarea în regiunile îndepărtate ale URSS a zecilor de mii de oameni nevinovaţi la 13 iunie 1941;
18) mobilizările forţate antebelice şi postbelice a zecilor de mii de tineri pe şantierele de muncă (FZO) din URSS şi înrolarea lor în Armata Sovietică;
19) arestările şi epurările operate de organele sovietice de represiune în primii ani postbelici;
20) foametea organizată din 1946-1947;
21) deportarea în regiunile îndepărtate ale URSS a zecilor de mii de oameni nevinovaţi la 6 iulie 1949;
22) lichidarea proprietăţii private, confiscarea bunurilor materiale ale ţăranilor şi colectivizarea satului;
23) prigoana împotriva Bisericii şi a slujitorilor cultelor, închiderea, profanarea şi demolarea locaşurilor de cult;
24) deportarea pentru credinţă în regiunile îndepărtate ale URSS la 1 aprilie 1951 a credincioşilor confesiunii „Martorii lui Iehova”;
25) ofensiva ideologică şi propagandistică împotriva scriitorilor şi valorilor noastre naţionale;
26) sovietizarea, rusificarea şi deznaţionalizarea populaţiei prin sistemul de educaţie şi cultură, aparatul administrativ, mass-media şi propogandă;
27) manipularea şi deformarea conştiinţei identitare prin falsificarea istoriei, impunerea unor ritualuri, monumente şi simboluri străine firii noastre;
28) negarea identităţii româneşti a populaţiei majoritare şi inocularea românofobiei;
29) instrumentarea unui regim al „terorii memoriei”, al controlului, al constrângerilor şi al persecuţiilor individualităţii umane pentru cea mai mică încercare de gândire liberă în raport cu regimul totalitar comunist;
30) promovarea unei industrializări şi urbanizări de tip colonial, cu grave consecinţe pe plan etnodemografic;
31) înregistrarea unor mari dezechilibre ecologice şi a unor urmări nefaste pentru sănătatea populaţiei în urma experimentelor în sfera agriculturii bazate pe chimizarea şi concentrarea excesivă a producţiei agricole;
32) formarea unei caste privilegiate a aparatului de partid, a nomenclaturii care a confiscat şi a concentrat puterea absolută, a profitat de aceasta şi a parazitat pe spatele cetăţenilor simpli, servind interese străine.

Plecând de la cele expuse, Comisia susţine ferm şi univoc că regimul totalitar comunist a fost de la început şi până în ultimul moment al existenţei sale un regim criminal şi represiv, abuziv şi inuman, lipsit de orice urmă de legitimitate. Transplantat din RASSM în Basarabia în urma unui act de dictat, acesta a fost totodată un regim de ocupaţie străină sovietică, din acea clipă şi până la înlăturarea şi prăbuşirea sa în anii 1990-1991.

Comisia propune condamnarea oficială a regimului totalitar comunist din RASS Moldovenească şi RSS Moldovenească drept unul care a comis acte de genocid şi crime împotriva umanităţii, prin teroare în masă, represiune politică, foamete organizată, deportări, violarea demnităţii umane şi drepturilor fundamentale ale omului.

Comisia propune onorarea şi comemorarea tuturor victimelor regimului totalitar comunist, tuturor victimelor Holocaustului, tuturor celor care, în anii crunţi de teroare, represiune şi opresiune, au avut de pătimit, precum şi tuturor celor care în aceşti ani, prin fapta, verticalitatea şi cuvântul lor au opus rezistenţă regimului totalitar comunist, punându-şi viaţa şi libertatea în pericol.

Având în vedere necesitatea debarasării de moştenirea grea a regimului totalitar comunist, a distanţării ireversibile de acest regim, în spiritul recomandărilor în materie ale Consiliului Europei, OSCE şi Uniunii Europene, Comisia formulează următoarele propuneri:

1) condamnarea regimului totalitar comunist din RASSM şi RSSM drept unul care a comis crime împotriva umanităţii, precum şi condamnarea morală a acţiunilor tuturor acelor persoane car au participat la comiterea crimelor regimului totalitar comunist;
2) interzicerea utilizării noţiunii de „comunist” şi a derivatelor acesteia în titulaturile formaţiunilor politice, în denumirile unor instituţii şi întreprinderi publice şi private, precum şi interzicerea utilizării şi propagării în scopuri politice în spaţiul public a simbolurilor totalitare, deopotrivă, comuniste şi naziste, în conformitate cu Rezoluţia OSCE din 2009 cu privire la reunirea Europei divizate prin promovarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Civile în sec. XXI;
3) elaborarea şi adoptarea neamânată a Legii Lustraţiei;
4) repunerea victimelor regimului totalitar comunist şi a urmaşilor lor în drepturile lor juridice, morale şi materiale depline prin amendarea cadrului juridic în vigoare sau adoptarea unei legi noi;
5) eternizarea memoriei victimelor regimului totalitar comunist şi a participanţilor la mişcarea de rezistenţă prin ridicarea în oraşul Chişinău a unui complex memorial, deschiderea unor muzee locale, instalarea unor plăci comemorative în locurile comiterii crimelor şi ororilor comuniste;
6) declararea zilei de 23 august ca Zi Europeană a Comemorării Victimelor Regimurilor Totalitare şi Autoritare, care să fie marcată cu demnitate şi imparţialitate, în consens cu Rezoluţia din 2009 a Parlamentului European cu privire la conştiinţa europeană şi totalitarism;
7) declararea zilelor de 13 iunie (1941), 6 iulie (1949) şi 1 aprilie (1951), în care au avut loc deportări masive, drept zile naţionale de comemorare a victimelor regimului totalitar comunist;
8) formarea unei comisii de experţi care să evalueze daunele materiale pricinuite de regimul totalitar comunist;
9) aprobarea unui program de stat pe termen lung privind investigarea în profunzime a regimului totalitar comunist;
10) reorganizarea Arhivei Organizaţiilor Social-Politice din R. Moldova în Arhiva Regimului Totalitar Comunist din R. Moldova, cu transmiterea tuturor fondurilor de arhivă din depozitele speciale ale Ministerului de Interne, Serviciului de Informaţie şi Securitate, Ministerului Afacerilor Externe şi al Integrării Europene, a fondurilor Procuraturii Generale, precum şi a altor fonduri ce reflectă esenţa regimului totalitar comunist în fondurile arhivei respective şi asigurarea accesului neîngrădit la toate aceste fonduri;
11) crearea unui Institut de Studiere a Totalitarismului;
12) elaborarea unui manual de istorie a regimului totalitar comunist şi introducerea în sistemul de instruire şi educaţie preuniversitară a unui curs de istorie a totalitarismului;
13) încurajarea desfăşurării în mass-media a dezbaterilor publice privind esenţa inumană a regimurilor totalitare, comuniste şi naziste;
14) abrogarea Legii nr. 546-XV din 19 decembrie 2003 privind adoptarea Concepţiei politicii naţionale a R. Moldova, concepţia fiind una tributară trecutului şi ideologiei totalitare, incompatibilă cu parcursul european al societăţii noastre.

Avansând acest set de propuneri, Comisia subliniază că unele din ele pot fi realizate fără întârziere, altele într-un termen mediu sau îndelungat, importantă fiind continuarea sub diferite forme, în cadrul unor diverse instituţii - preuniversitare, universitare, de cercetare, mass-media etc. - a activităţilor iniţiate prin instituirea sa. Numai astfel vor putea fi obţinute rezultate reale în asanarea climatului social, politic şi moral din societate.

Comisia are convingerea că numai prin asumarea adevărului istoric ne vom putea simţi într-adevăr oameni liberi, vom fi mai puternici, mai deschişi către noi înşine şi către lumea externă, mai uniţi, vom avea mai multă încredere în forţele noastre şi în ziua de mâine, în viitorul nostru european.

Comisia face un apel la bunul nostru simţ şi la memoria noastră colectivă. Nu avem dreptul să uităm, nu avem dreptul să fim indiferenţi. Prin asumarea şi însuşirea adevărului istoric, nu vom permite niciodată nimănui să pună la îndoială dreptul nostru la o viaţă demnă şi liberă într-o societate liberă, prosperă şi democratică. O reconciliere civică este necesară, dar o reconciliere civică este posibilă numai prin asumarea adevărului istoric, oricât de greu şi de amar ar fi acesta.


blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Politică 17 Aprilie 2014, ora: 11:37

Leancă pentru BBC: Nu cred că, în situația actuală, majoritatea populației din Transnistria vor să se alipească la o altă țară

Leancă pentru BBC: Nu cred că, în situația actuală, majoritatea populației din Transnistria vor să se alipească la o altă țară

Premierul Republicii Moldova, Iurie Leancă, a declarat în cadrul emisiunii „The world tonight” de la postul de radio BBC 4, că în condițiile în care opinia publică internă este nefavorabilă NATO, Republica Moldova trebuie să găsească un consens cu...

( ) Citeşte tot articolul

Politică 17 Aprilie 2014, ora: 11:08

Solicitarea Transnistriei de anexare la Rusia nu va primi foarte curând un răspuns de la Moscova, susține şeful Cancelariei Prezidenţiale de la București

Solicitarea Transnistriei de anexare la Rusia nu va primi foarte curând un răspuns de la Moscova, susține şeful Cancelariei Prezidenţiale de la București

Atitudinea autorităţilor separatiste din Tiraspol nu trebuie privită într-o notă dramatică, pentru că nimeni în lume nu recunoaşte Transnistria. Declarația aparține şefului Cancelariei Prezidenţiale de la București, Cristian Diaconescu, și au fost făcute după ce...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Aprilie 2014, ora: 11:00

Oamenii legii atenționează: Peștele din piață este vândut în condiții insalubre (VIDEO)

Oamenii legii atenționează: Peștele din piață este vândut în condiții insalubre (VIDEO)

Vânzătorii de pește nu respectă condiţiile de igienă sanitară. La această concluzie au ajuns oamenii legii, în urma unor controale prin piața agricolă din Capitală. 

( ) Citeşte tot articolul

CSI / Rusia 17 Aprilie 2014, ora: 10:04

(LIVE TEXT / GALERIE FOTO / VIDEO) Trei persoane au fost UCISE, 13 RĂNITE, iar peste 60 au fost reținute în timpul unei OPERAȚIUNI SPECIALE la Mariupol. Putin neagă forțele speciale ruse în estul Ucrainei

(LIVE TEXT / GALERIE FOTO / VIDEO) Trei persoane au fost UCISE, 13 RĂNITE, iar peste 60 au fost reținute în timpul unei OPERAȚIUNI SPECIALE la Mariupol. Putin neagă forțele speciale ruse în estul Ucrainei

Presa ucraineană scrie că cel puţin patru oameni au murit în atacurile din această noapte de la Mariupol. Separatiştii au încercat să ia cu asalt o unitate militară din Mariupol. Forţele speciale Ucrainene au reuşit să respingă atacul şi să reţină 10...

( ) Citeşte tot articolul

CSI / Rusia 17 Aprilie 2014, ora: 09:49

Deputat european: Următoarea victimă a agresiunii ruse ar putea fi Letonia

Deputat european: Următoarea victimă a agresiunii ruse ar putea fi Letonia

Vice-președintele Adunării Parlamentare EuroNest, Jacek Saryusz-Wolski anunță că următoarea victimă a agresiunii ruse ar putea fi Letonia.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 17 Aprilie 2014, ora: 09:25

Leancă îi îndeamnă pe vameși să fie mai amabili cu moldovenii care vin acasă de Paști

Leancă îi îndeamnă pe vameși să fie mai amabili cu moldovenii care vin acasă de Paști

 Moldovenii ce vin acasă de sărbători vor fi întâmpinați cu mai multă amabilitate de către colaboratorii vamali. Asta după ce Guvernul a decis ca fiecărei persoane care traversează hotarul să i ureze bun veni acasă și felicitări cu ocazia sărbătorilor pascale.

( ) Citeşte tot articolul

Ultima oră 17 Aprilie 2014, ora: 08:42

Miniștrii Transporturilor din Moldova, România și Ucraina au aprobat traseul Autostrăzii Inelare a Mării Negre

Miniștrii Transporturilor din Moldova, România și Ucraina au aprobat traseul Autostrăzii Inelare a Mării Negre

Miniștrii Transporturilor din Republica Moldova, România și Ucraina au agreat traseul Autostrăzii Inelare a Mării Negre pe teritoriul celor trei state. 

( ) Citeşte tot articolul

UE / Nato 17 Aprilie 2014, ora: 08:34

Șefii diplomaţiei Rusiei, Ucrainei, Statelor Unite şi Uniunii Europene se întâlnesc la Geneva pentru a discută situaţia Ucrainei

Șefii diplomaţiei Rusiei, Ucrainei, Statelor Unite şi Uniunii Europene se întâlnesc la Geneva pentru a discută situaţia Ucrainei

Șefii diplomaţiei Rusiei, Ucrainei, Statelor Unite şi Uniunii Europene vor încerca, joi, 17 aprilie, la Geneva să găsească o cale de detensionare a crizei ucrainene la o zi după un afront adus armatei de către insurgenţii proruşi din estul ţării, relatează AFP.

( ) Citeşte tot articolul

UE / Nato 17 Aprilie 2014, ora: 08:31

John McCain preocupat de securitatea R. Moldova: Dacă europenii şi SUA nu vor avea o reacţie puternică, Putin va deveni mai îndrăzneţ

John McCain preocupat de securitatea R. Moldova: Dacă europenii şi SUA nu vor avea o reacţie puternică, Putin va deveni mai îndrăzneţ

Senatorul republican american John McCain a exprimat preocupare pentru securitatea Republicii Moldova. Oficialul pledează pentru intensificarea cooperării militare între Statele Unite şi ţările baltice.

( ) Citeşte tot articolul

Politică 17 Aprilie 2014, ora: 08:04

O delegaţie a Congresului Statelor Unite ale Americii vine astăzi la Chișinău

O delegaţie a Congresului Statelor Unite ale Americii vine astăzi la Chișinău

La Chişinău urmează să ajungă astăzi, 17 aprilie, o delegaţie a Congresului Statelor Unite ale Americii. Prin urmare, în țară vin senatorii John McCain, John Barrasso, John Hoeven şi Ron Johnson, care reprezintă comisiile pentru Relaţii Externe, Energie şi Resurse Naturale ale...

( ) Citeşte tot articolul

CSI / Rusia 17 Aprilie 2014, ora: 07:25

Dacă Rusia intervine în Ucraina sau Transnistria, NATO ar putea oferi Georgiei și Republicii Moldova o perspectivă de aderare

Dacă Rusia intervine în Ucraina sau Transnistria, NATO ar putea oferi Georgiei și Republicii Moldova o perspectivă de aderare

Dacă Federația Rusă intervine în Ucraina continentală, sau în regiunea transnistreană a Republicii Moldova, NATO ar putea oferi Georgiei și Republicii Moldova o perspectiva de aderare. 

( ) Citeşte tot articolul

Ultima oră 17 Aprilie 2014, ora: 07:14

Petrișor Peiu: Unirea cu Republica Moldova ar consolida economic țara reîntregită

Petrișor Peiu: Unirea cu Republica Moldova ar consolida economic țara reîntregită

Moto: „Trebuie să-i informăm fără întârziere pe toți cei care au sarcina grea de a reconstrui Europa și lumea întreagă despre interesul de prim ordin și despre dreptul indiscutabil pe care îl reprezintă pentru România chestiunea Basarabiei.”...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 17 Aprilie 2014, ora: 07:02

Personalitatea zilei. Alexandru Sturza, scriitor și diplomat

Personalitatea zilei. Alexandru Sturza, scriitor și diplomat

Alexandru Sturdza (1791-1854) este membru al Familiei Sturdza, fiul lui Scarlat Sturdza primul guvernator al Basarabiei, și s-a născut în Iași, capitala Principatului Moldovei.

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 17 Aprilie 2014, ora: 06:52

Calendar istoric. Pe 17 aprilie s-a născut Daffy Duck

Calendar istoric. Pe 17 aprilie s-a născut Daffy Duck

1880: S–a înființat Banca Națională a României. 

( ) Citeşte tot articolul

CSI / Rusia 16 Aprilie 2014, ora: 20:48

ÎNCEPUT DE RĂZBOI CIVIL ÎN UCRAINA? Ocupanții amenință că ocupă toată țara

ÎNCEPUT DE RĂZBOI CIVIL ÎN UCRAINA? Ocupanții amenință că ocupă toată țara

Rada Supremă de la Kiev se întruneşte într-o şedinţă cu uşile închise ca să discute despre problema securităţii din ţară. Între timp, în estul Ucrainei continuă operaţiunea antitero. Sute de soldaţi au ajuns în regiune şi încearcă să...

( ) Citeşte tot articolul

Ultima oră 16 Aprilie 2014, ora: 18:37

​NATO: Alianţa îşi intensifica zborurile AWACS deasupra României şi va lua toate măsurile necesare pentru a asigura apărarea României şi a tuturor ţărilor aliate

​NATO: Alianţa îşi intensifica zborurile AWACS deasupra României şi va lua toate măsurile necesare pentru a asigura apărarea României şi a tuturor ţărilor aliate

NATO îşi va intensifica zborurile de supraveghere AWACS deasupra României şi Poloniei, va lua toate măsurile necesare pentru a asigura apărarea României şi a tuturor ţărilor aliate şi îşi actualizează rapid planurile de apărare, a declarat, miercuri, pentru...

( ) Citeşte tot articolul

Ultima oră 16 Aprilie 2014, ora: 18:20

MAE din România ia notă cu îngrijorare de 'votul' exprimat în așa-zisul 'Soviet Suprem' de la Tiraspol

Ministerul Afacerilor Externe ia notă cu îngrijorare de "votul" exprimat pe 16 aprilie, în așa-zisul "Soviet Suprem" de la Tiraspol, în favoarea realizării de demersuri pentru recunoașterea independenței regiunii transnistrene și intrarea acesteia...

( ) Citeşte tot articolul

Ultima oră 16 Aprilie 2014, ora: 18:03

Mitropolia șterge nasul politicienilor și anunță ca va suporta toate cheltuielile de aducere a Focului Sfânt

Mitropolia șterge nasul politicienilor și anunță ca va suporta toate cheltuielile de aducere a Focului Sfânt

Mitropolia Moldovei anunță că va suporta anul acesta toate cheltuielile de aducere a Focului Sfânt. 

( ) Citeşte tot articolul

Ultima oră 16 Aprilie 2014, ora: 17:16

Ion Rusu, nașul lui Filat, cere 150 de mii de euro de la ziaristul care a publicat o investigație legată de el

Ion Rusu, nașul lui Filat, cere 150 de mii de euro de la ziaristul care a publicat o investigație legată de el

Vestea tristă pentru Ion Rusu & Co. PLDM este că persoanele care au oferit informațiile folosite în cadrul investigației sunt gata să apară ca martori. 

( ) Citeşte tot articolul

Internațional 16 Aprilie 2014, ora: 16:43

Ministrul german de Externe: Ocuparea clădirilor publice din estul Ucrainei provoacă reacţii ale forţelor de securitate şi există riscul ajungerii la morţi

Ministrul german de Externe: Ocuparea clădirilor publice din estul Ucrainei provoacă reacţii ale forţelor de securitate şi există riscul ajungerii la morţi

Ministerul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, a atras atenţia că negocierile pe tema crizei din Ucraina, organizate joi, 17 aprilie, la Geneva, nu trebuie să eşueze.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 16 Aprilie 2014, ora: 16:22

Guvernul obligat de CEDO să achite unui lector de la Academia de Poliţie 6.000 de euro

Guvernul obligat de CEDO să achite unui lector de la Academia de Poliţie 6.000 de euro

Statul a fost obligată să-i achite unei femei, fost lector la Academia de Poliţie, aproximativ 6.000 de euro. Decizia vine după ce de 10 ani femeia s-e judecă cu o clinică de fertilizare artificială, administraţia Academiei de Poliţie şi cu Ministerul Afacerilor Interne, pe motiv că...

( ) Citeşte tot articolul

Ultima oră 16 Aprilie 2014, ora: 16:18

Declaraţia Guvernului RM cu privire la adresarea regiunii transnistrene către Federaţia Rusă

Declaraţia Guvernului RM cu privire la adresarea regiunii transnistrene către Federaţia Rusă

Astăzi, aşa-zisul „soviet suprem" al regiunii transnistrene a aprobat o adresare către autorităţile centrale ale Federaţiei Ruse privind recunoaşterea regiunii în calitate de stat independent cu intrarea/încorporarea ulterioară a acesteia în componenţa...

( ) Citeşte tot articolul

Externe 16 Aprilie 2014, ora: 16:15

Securitatea ucraineană: Armata rusă are de gând să împuște 100-200 de oameni și invadeze Ucraina

Securitatea ucraineană: Armata rusă are de gând să împuște 100-200 de oameni și invadeze Ucraina

Trupele speciale ruse planifică o diversiune pe teritoriul Ucrainei pentru a motiva invazia militară. Planul prevede uciderea câtorva sute de civili, a declarat în cadrul unui briefing unul din șefii biroului de informații ucrainean Vitalii Naida, citat de Ukrainskaia Pravda.

( ) Citeşte tot articolul




 

Bună Dimineața 17 Aprilie 2014, de Constantin Tănase

Moscovă iubită, mândră capitală…

Când Federația Rusă s-a declarat succesoarea de drept a defunctei Uniuni Sovietice câți dintre liderii politici ai R. Moldova au pus problema înaintării notei de plată rușilor pentru crimele comise de URSS împotriva moldovenilor pentru pagubele uriașe produse?

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Aprilie 2014, de Constantin Tănase

Apropo, de dedesubturile (geo)politice ale atacurilor lui Dodon la adresa compozitorului Eugen Doga

…Povestea odată Eugeniu Doga că s-a nimerit să zboare la Moscova în același avion cu I. Dodon, pe atunci mare grangur în guvernul comunist al lui Voronin. 

() Citeşte tot articolul

Bună Dimineața 16 Aprilie 2014, de Dorin Galben

Strigăt mut. Drama moldovenilor de la sate

Bătrânii trăiesc dintr-o pensie foarte mică, tinerii nu au locuri de muncă și mulți pleacă peste hotare, iar cei care rămân acasă își beau mințile. Zeci de case au rămas părăsite, iar drumurile sunt într-o stare degradată. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Aprilie 2014, de Marin Basarab

Pietonala pentru bărbați și discriminarea femeii într-o țară „europeană”

Mai în glumă, mai în serios, multașteptata stradă pietonală din Chișinău s-a dovedit a fi una doar pentru bărbați. 

() Citeşte tot articolul

Bună Dimineața 15 Aprilie 2014, de Constantin Tănase

După Paști R. Moldova va fi ocupată de ruși!

Nu trebuie să ne facem iluzii – omenirea, inclusiv noi, românii, am plătit de atâtea ori preț greu pentru iluzii! – Rusia nu se va opri din noua ei aventură istorică.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 14 Aprilie 2014, de Constantin Tănase

Crucea de la răscruce. Moldova între nostalgia trecutului și nostalgia europeană

Motto:  Când ai zece pași de făcut, nouă pași sunt jumătatea drumului. (Proverb chinezesc)

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Aprilie 2014, de Octavian Țâcu

Peisajul politic din Republica Moldova (X). Partidele de stânga

În tentativa de a diseca din punct de vedere doctrinar şi ideologic stânga politică în R. Moldova vom face referire la trei grupuri de partide. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Aprilie 2014, de George Damian

Ucraina în faţa Pactului Ribbentrop-Molotov

Subiectul Ucrainei apare în mod surprinzător în stenograma discuţiei dintre regele României Carol al II-lea cu premierul britanic Neville Chamberlain, discuţie purtată în luna noiembrie a anului 1938. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Aprilie 2014, de Moni Stănilă

Ierusalimul din inimile noastre

Intrarea Domnului Iisus Hristos în Ierusalim ce o vom prăznui duminică ar trebui să ne amintească şi de intrarea Lui în viaţa noastră.

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Aprilie 2014, de Moni Stănilă

Cât valorează un scriitor

Francezul Michel Houellebecq este fără îndoială unul dintre cei mai bine cotaţi scriitori contemporani din lume. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Aprilie 2014, de Moni Stănilă

Pe vremea noastră

Nu o dată am auzit vorbindu-se la superlativ despre învăţământul de altădată. Şi până la un punct e adevărat. Nivelul claselor de studiu a scăzut considerabil din cauza noului model de admitere: concursul de dosare. Un examen putea face diferenţa. Însă acum...

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Aprilie 2014, de Tudor Cojocariu

Muzica ce ne uneşte

În noiembrie 2013 organizam la Chişinău concertul Direcţiei 5, care a cântat alături de Gândul Mâţei pentru publicul din Chişinău, cu ocazia Zilei Românilor de Pretutindeni, un eveniment al Departamentului Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni. 

() Citeşte tot articolul

Bună Dimineața 9 Aprilie 2014, de Constantin Tănase

Dacă dorim să câștigăm alegerile din toamnă…

Dacă vântoaicele geopolitice din Est nu vor reconfigura harta RM, cel mai important eveniment politic, cu adevărat crucial, care se va produce în ultima lună de toamnă vor fi alegerile parlamentare.

() Citeşte tot articolul

Bună Dimineața 8 Aprilie 2014, de Constantin Tănase

… voi nu credeți în nimic!

La vârsta de doar 20 de ani, Mihai Eminescu publică în „Convorbiri literare” poemul „Epigonii” în care face o radiografie uluitor de matură și precisă a literaturii scrise până la acea dată.

() Citeşte tot articolul

 

 


 

 

Cele mai citite articole Timpul.md