Astăzi 4 Martie 2015, Miercuri - Ultima actualizare la ora 13:04
Abonamente

Actualitate 2 Iulie 2010, ora 06:37    Din editia print

RAPORT ANALITICRaportul Comisiei pentru studierea și aprecierea regimului comunist totalitar din Republica Moldova

Marime Font
Sursa: Constantin Grigoriţă Imagini: 4

Excelenţei Sale,
Domnului Mihai GHIMPU,
Preşedinte interimar al Republicii Moldova,
Preşedinte al Parlamentului Republicii Moldova
Chişinău, 2010


La 14 ianuarie curent, prin Decretul Preşedintelui interimar al R. Moldova, a fost formată Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar din R. Moldova.


În urma valorificării istoriografei din perioada comunistă şi postcomunistă, a literaturii istorice apărute în străinătate, precum şi a unui vast volum de documente de arhivă, multe dintre care au fost accesate în premieră, Comisia a propus o sinteză cuprinzătoare asupra epocii totalitare comuniste cuprinse între anii 1917/1924 şi 1991. Această epocă are ca puncte de reper instaurarea dictaturii comuniste în Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM) din cadrul Ucrainei Sovietice, în stânga Nistrului, transplantul de sistem comunist pe malul drept al Nistrului, în Basarabia, în 1940, odată cu ocuparea militară a acestui teritoriu de către maşina de război a Uniunii Sovietice, reocuparea acestui teritoriu în 1944, restabilirea şi consolidarea regimului totalitar de tip sovietic, anchilozarea şi năruirea acestuia odată cu ieşirea din captivitatea comunistă a popoarelor însetate de libertate şi prăbuşirea URSS în 1991.

Potrivit constatărilor Comisiei, experimentul bolşevic totalitar a fost iniţiat pe malul stâng al Nistrului, ca parte a URSS, în timp ce pe malul drept, în Basarabia românească, se puneau bazele unei democraţii incipiente, astfel că Nistrul a despărţit nu atât două maluri sau două state, cât două sisteme: unul democratic şi altul totalitar. Secolul XX a demonstrat că totalitarismul nu numai că este incompatibil cu valorile democratice, el este duşmanul de moarte al democraţiei. Un regim totalitar reprezintă antipodul unei democraţii. Acest regim este unul opresiv şi represiv, cu o ideologie de stat oficială, care se sprijină pe un singur partid politic, aşa-numitul Partid Unic, în frunte cu „marele conducător”, pe o poliţie secretă omniprezentă şi care deţine monopolul asupra economiei, culturii şi informaţiei. În pornirea dictaturii bolşevice de a întemeia o lume nouă, bazată pe criterii de clasă şi pe ura de clasă, fostei Republici Autonome Sovietice Socialiste Moldoveneşti i s-a rezervat un rol aparte. Formarea acestei entităţi la frontiera pe Nistru cu România trebuia să servească planurilor sovietice de anexare a Basarabiei şi, în acelaşi timp, să contribuie la extinderea spaţiului revoluţiei mondiale proletare în direcţia Balcanilor. O serie de mărturii documentare dintre cele mai diverse probează cu toată claritatea atitudinea ostilă şi agresivă a regimului bolşevic şi a Internaţionalei a III-a Comuniste faţă de Basarabia românească, intenţia exportului de revoluţie pe orice căi posibile. Deşi prezentată ca o entitate de stat autonomă, RASS Moldovenească a fost în realitate un „cap de pod” în planurile expansioniste sovietice, evoluând din 1924 până în 1940 spre îngustarea drastică a caracteristicilor proprii unei pretinse entităţi de stat, spre statutul unei regiuni obişnuite a Ucrainei Sovietice.


În RASSM, ca peste tot în URSS, puterea partidului unic bolşevic, a aparatului de partid şi administrativ, se baza pe o sumă de principii care încălcau brutal drepturile fundamentale ale omului. Între acestea fiind: anularea proprietăţii private şi „socializarea” mijloacelor principale de producţie şi a produsului muncii, un vast aparat represiv pentru constrângerea cetăţenilor şi menţinerea puterii, inhibarea personalităţii, conştiinţei şi iniţiativei civice, un sistem de control total şi denunţ general, izolarea de lumea externă. La acestea se adaugă: atribuirea unui rol hipertrofiat ideologiei comuniste şi promovarea unei multitudini de falsuri şi mituri, în scopul educării maselor în spiritul credinţei oarbe în „conducătorul” unic, în „justeţea” liniei partidului şi infailibilităţii acestuia, propaganda privind caracterul temporar al greutăţilor, datorate „uneltirilor” duşmanilor interni şi externi ai statului sovietic, promisiunea mincinoasă privind „raiul comunist”, care urma să fie construit cât de curând.

Regimul totalitar bolşevic a transformat republica autonomă de peste Nistru într-un adevărat poligon pentru efectuarea celor mai oribile experimente politice, sociale, economice, culturale şi identitare. Comisia a efectuat o radiografie a acestor politici şi practici totalitare, derulate în anii 1924-1940 în RASS Moldovenească, şi a evaluat natura şi costurile lor.

Colectivizarea forţată de la începutul anilor `30, prin aplicarea constrângerii şi violenţei în raporturile dintre regimul bolşevic şi ţărănime, prin instrumentarea unor măsuri administrative şi de excomunicare împotriva ţăranilor înstăriţi, prin asmuţarea ţăranilor săraci şi mijlocaşi împotriva aşa-numitor „culaci”, s-a soldat cu anularea proprietăţii private la sat, cu un nou război civil împotriva ţăranilor, cu foametea înspăimântătoare din anii 1932-1933. La 7 august 1932, când foametea făcea ravagii în Ucraina, intra în vigoare faimoasa Lege „despre cele cinci spice de grâu”, în redacţia lui I. Stalin, care, chiar şi pentru cele mai mici furturi, prevedea împuşcarea şi, doar în cazuri destul de rare, era prevăzută o pedeapsă mai „blândă” - 10 ani de închisoare. Legea a lovit sălbatic în ţăranii înfometaţi, care, în situaţia disperată în care s-au pomenit din cauza politicilor criminale de rechiziţie, erau condamnaţi să recurgă la furtul din averea colhozurilor, pentru a se salva de la moarte. La 27 decembrie 1932 a fost instituit sistemul de paşapoarte sovietice, dar, numai pentru populaţia urbană, nu şi pentru ţărani, care erau condamnaţi să moară în satele lor, rămase fără nicio rezervă de cereale.

Foametea cumplită, represiunile şi deportările operate de autorităţile comuniste au generat un exod masiv de populaţie - fuga peste Nistru, în România. Pentru curmarea acestui exod, care constituia o dovadă concludentă a eşecului catastrofal al politicilor promovate de autorităţile comuniste, s-a recurs la fortificarea pazei frontierei sovietice, însoţită de utilizarea armelor contra transfugilor înfometaţi. În 1932, Comitetul pentru Ajutorarea Refugiaţilor Transnistreni a expediat Ligii Naţiunilor, un memoriu în care se menţiona: „...Neavând din ce alege, ei îşi părăsesc pământurile şi căminele lor strămoşeşti şi în disperarea oarbă de a-şi salva singura avere ce le-a mai rămas pe lume, darul lui Dumnezeu, viaţa, se aventurează să fugă peste Nistru, în România. …Regimul sovietic, însă, nu ştie de milă şi astfel moldovenii fugari sunt împuşcaţi în masă cu mitralierele, cu zecile, cu sutele, fără nici o cruţare pe tot lungul Nistrului…”.

Numărul victimelor foametei din anii 1932-1933 din RASSM n-a fost stabilit, deocamdată, cu exactitate, fiind vorba de zeci de mii de oameni.
Marea Epurare din anii `30 din URSS a lovit din plin şi în RASS Moldovenească. Mecanismul terorii în masă nu făcea distincţii între victime, nu admitea indulgenţe. Sub ghilotina aşa-numitei „Troica specială” au căzut unii după alţii ţărani, intelectuali, muncitori, preoţi, oameni nevinovaţi, care n-au avut parte nici de un proces de judecată, nici de o înmormântare creştină. Victime deveneau înşişi responsabilii din ierarhiile de partid şi administrative. Originea socială „burgheză”, statutul de „culac”, întreţinerea contactelor cu rudele din „ţările capitaliste” serveau drept capete de acuzare ca „duşman al poporului” la adresa oricui. Răspunzând comandamentelor politice ale Partidului Comunist, organele de represiune ale regimului se întreceau să condamne nu pentru infracţiuni reale, ci pentru infracţiuni inventate, nesocotind legile şi dreptul uman, semănând în urma lor moarte, durere şi umilinţă.

Comisia a demonstrat că regimul totalitar comunist se face responsabil de crime culturale, împotriva spiritului şi identităţii moldovenilor de peste Nistru şi, ulterior, după 1940, a celor din Basarabia, prin impunerea unei „limbi” literare moldoveneşti contrafăcute, conform unor principii aberante „de clasă”, şi prin inventarea, în lipsa oricăror resorturi istorice şi etnoculturale, a unei „naţiuni” moldoveneşti, distincte de cea română. Regimul comunist se face vinovat de reprimarea şi mutilarea conştiinţei noastre naţionale, de suprimarea spiritului nostru liber, de orchestrarea unui război cultural, identitar, propagandistic şi informaţional în toată legea împotriva fraţilor de pe cele două maluri ale Nistrului, împotriva fraţilor de pe cele două maluri ale Prutului, cu consecinţe dramatice pentru integralitatea noastră lingvistică şi etnoculturală. Or, nimic nu poate fi mai tragic decât un război între fraţi, nimic nu poate fi mai criminal.

În 1989, când s-au împlinit 50 de ani de la declanşarea celui de-al Doilea Război Mondial, Congresul Deputaţilor Poporului din URSS a condamnat semnarea Protocolului adiţional secret sovieto-nazist din 23 august 1939 prin care se delimitau sferele de influenţă din Estul Europei pe contul unor terţe ţări, declarându-l caduc din momentul semnării. La 23 iunie 1990 Sovietul Suprem al RSS Moldova a denunţat Pactul sovieto-nazist şi protocolul adiţional secret şi consecinţele lui pentru Basarabia şi Nordul Bucovinei. Reiterând această poziţie, în baza unor analize şi date riguros documentate, Comisia subliniază că, la 28 iunie 1940, URSS a comis un atentat asupra integrităţii teritoriale a României, un act de ocupare militară şi politică a Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa, contrar voinţei populaţiei din aceste teritorii, prin dictat şi ameninţarea cu recurgerea la forţă, un act nedrept de anexiune teritorială. În teritoriile anexate cu forţa la URSS s-a realizat piesă cu piesă un transplant de sistem sovietic, s-a reprodus regimul terorii, al propagării urii de clasă şi al ideologiei inumane a Partidului Comunist Unic. Formarea Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti, printr-o decizie arbitrară formală a Sovietului Suprem al URSS, în afara teritoriului naţional şi reducerea la tăcere a vocii oamenilor, prin desconsiderarea literei Constituţiei sovietice, care nu prevedea dreptul URSS de a forma noi republici, ci doar de a admite în federaţia sovietică, a fost o consecinţă directă a acestui act de ocupaţie. Ruperea în bucăţi a Basarabiei, a teritoriului şi a corpului uman concrescut de secole cu spaţiul dintre Prut şi Nistru, în contradicţie cu adevărul istoric şi cu realităţile etnice existente în acea vreme, se înscrie în seria de acte abuzive comise de regimul totalitar comunist împotriva unei mari colectivităţi de oameni.

Comisia a constatat că, în 1940-1941, în Basarabia au fost repetaţi anii 1937 şi 1938, anii Marii Terori din Uniunea Sovietică, reluaţi apoi în anii postbelici. Organele sovietice de represiune au lovit cu bestialitate în puţinii intelectuali şi fruntaşi ai vieţii publice rămaşi între Prut şi Nistru, condamnându-i la ani grei în gulagurile staliniste, soarta scriitorului Nicolae Costenco servind drept exemplu dramatic al modului în care Sovietele au urmărit să anihileze cugetul liber, au efectuat execuţii sumare, dosind urmele asasinării a sute şi mii de oameni nevinovaţi în subsolurile NKVD sau în gropile cu var. Omorurile în masă, impunerea unor taxe şi impozite sufocante ţăranilor, prigoana preoţilor şi Bisericii, anularea limbii române şi interzicerea alfabetului românesc, inversarea scării valorilor şi instaurarea unei atmosfere de frică şi teroare generalizate au fost alte efecte ale actului de ocupaţie sovietică din 28 Iunie 1940.

În urmă cu aproape 70 de ani, în noaptea de 12 spre 13 iunie 1941, plânsetul şi jalea s-au aşternut peste Basarabia. Fruntea comunităţilor locale, pilonii de rezistenţă din tată în fiu ai satelor noastre moldoveneşti, ucraineşti, găgăuze, bulgăreşti, ruse sau mixte, ai târguşoarelor evreieşti, familii întregi, bărbaţi, femei, copii şi bătrâni, din Basarabia şi până în Nordul Bucovinei, au fost urcaţi cu baionetele la spate în vagoanele de vite şi duşi spre întinsurile Siberiei, de unde mulţi nu s-au mai întors. Documentele de arhivă consultate de membrii Comisiei relevă date cutremurătoare: până şi nou-născuţii în „bou-vagonul” sovietic erau trecuţi şi ei, alături de părinţii lor, pe lista „duşmanilor poporului”(!). Operaţiunea de deportare a fost iniţiată, autorizată şi supervizată de Biroul Politic al CC al PC(b) din toată Uniunea, iar structurile de partid, de Securitate şi de Interne ale URSS şi ale RSSM au fost baza logistică a mecanismului represiv. Cu regret, o parte din executanţii operaţiunii de deportare din 12-13 iunie 1941 au fost recrutaţi dintre localnici, în marea lor majoritate, delatori şi oportunişti, elemente declasate, care urmăreau un beneficiu strict personal.

La indicaţiile exprese ale Biroului Politic al CC al PCUS, Consiliului de Miniştri al URSS şi al Ministerului Securităţii de Stat al URSS, maşina totalitară sovietică de tocat oameni şi popoare va mai lovi încă de două ori în plină forţă în populaţia din RSS Moldovenească: la 6 iulie 1949, în urma adoptării Hotărârii strict secrete a Consilului de Miniştri al RSSM Nr. 509 din 28 iunie 1949 cu privire la deportarea din RSS Moldovenească a familiilor chiaburilor, foştilor moşieri şi a marilor comercianţi, şi la 1 aprilie 1951, în baza Hotărârii Consiliului de Miniştri al RSSM din 24 martie 1951 cu privire la confiscarea şi utilizarea averii celor deportaţi de pe teritoriul RSS Moldoveneşti, fiind vizat aşa-numitul „contingent antisovietic” al confesiunii „Martorii lui Iehova”. Operaţiunile de deportare au fost planificate de organele de represiune ca nişte operaţiuni militare împotriva populaţiei civile. Culmea justiţiei de tip sovietic a fost că oamenii mai întâi erau ridicaţi de la vetrele lor, deportaţi dincolo de munţii Ural, după care li se dresau dosare penale de „duşmani ai poporului”(!). Creierul acestor „crime împotriva umanităţii”, după cum le-a calificat Sovietul Suprem al RSS Moldova la 23 iunie 1990, a fost conducerea de partid, factorul oficial împuternicit cu luarea unei decizii – Consiliul de Miniştri al RSSM, iar executanţi – organele de securitate, de interne şi de justiţie ale URSS şi ale RSSM.
Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar a evaluat numărul persoanelor deportate şi supuse represiunilor în anii 1929-1951 la peste 90 de mii de persoane.

Un efect scontat al deportării din 1949 a fost înregimentarea accelerată şi masivă a ţăranilor în colhozuri, aşa-numita colectivizare sau „ofensivă decisivă a socialismului asupra satului” dintre Prut şi Nistru. Legarea ţăranului de glia colhoznică, prin dictatul regimului bolşevic, a avut drept urmare lichidarea proprietăţii private şi pierderea sentimentului de iniţiativă economică la sate, desţărănirea şi dezmoştenirea clasei ţăranilor. Odată cu încheierea colectivizării, a fost instituit un mecanism special al relaţiilor de producere şi repartiţie, mecanism care permitea statului sovietic să controleze în totalitate producţia agricolă, ţăranii primind de la stat doar minimul necesar pentru a supravieţui şi a munci din greu pe terenurile colhoznice.

Concluziile Comisiei atestă că foametea cumplită din anii 1946-1947 n-a fost o consecinţă nemijlocită a secetei, ci a politicii economice şi sociale a regimului totalitar comunist faţă de populaţia din RSS Moldovenească, a sistemului sovietic de acces la produsele alimentare. Conform datelor statistice acumulate de Comisie, în urma foametei au decedat circa 200 mii de oameni. Vina pentru decesele în masă din cauza foametei revine atât lui I. Stalin şi conducerii sovietice de la Kremlin, cât şi Biroului CC al PC(b) din toată Uniunea pentru RSS Moldovenească, preşedinte – V. Ivanov, Comitetului Central al PC(b) din Moldova în frunte cu prim-secretarul N. Salogor, Consiliului de Miniştri al RSSM, în frunte cu preşedintele acestuia, N. Coval, împuternicitului Consiliului de Miniştri al URSS pentru colectările de cereale în RSSM, A. Sîci, altor responsabili din structurile de partid şi administrative, care au decis destinul oamenilor simpli. Anume vârfurile Partidului Comunist se fac vinovate de rechiziţionarea inumană a ultimelor produse agricole, rămase prin podurile caselor, lăsând familiile înfometate fără o fărâmă de pâine pe masă, ceea ce a constituit cauza principală a îmbolnăvirii şi deceselor în masă. Prin politica promovată în anii 1946-1947, ca şi în anii următori, autorităţile sovietice ignorau cu desăvârşire viaţa şi dreptul la viaţă al omului, normele morale fundamentale, obligatorii pentru instituţiile unui stat. Foametea din RSSM a fost un fenomen provocat prin politica regimului comunist, a fost o crimă monstruoasă de care acesta se face direct vinovat. Pentru această crimă, comisă premeditat împotriva populaţiei paşnice, a copiilor şi bătrânilor, a oamenilor în plină vârstă, de toate etniile şi confesiile, regimul totalitar comunist trebuie condamnat moral, politic şi juridic.

Activitatea desfăşurată de Comisia pentru studierea şi aprecierea regimului comunist totalitar este (şi) un prilej pentru omagierea personalităţilor care au reprezentat onoarea şi demnitatea noastră în acele vremuri de teroare. Primele manifestări de rezistenţă antisovietică s-au înregistrat îndată după ocuparea Basarabiei la 28 iunie 1940. O mărturie în acest sens sunt acţiunile de rezistenţă ale membrilor organizaţiei clandestine a unor tineri din Orhei, care au militat împotriva ocupantului sovietic, în apărarea libertăţii, limbii române şi valorilor noastre naţionale. Pe parcursul anilor 1945-1953, pe teritoriul raioanelor Bravicea, Călăraşi, Corneşti, Chişcăreni, Chiperceni, Orhei, Răspopeni, Rezina, Susleni, Sângerei, Teleneşti a fost înregistrat un număr considerabil de acţiuni armate împotriva instituţiilor de stat şi activiştilor locali, întreprinse de către membrii grupului în frunte cu faimosul Filimon Bodiu, de către organizaţiie clandestine „Armata Neagră” şi „Partidul Democrat Agrar”. Una dintre cele mai mari şi mai bine organizate formaţiuni de rezistenţă antisovietică în zonele rurale, „Partidul Democrat Agrar”, a activat (în anii 1950-1953) sub conducerea lui Simion Zlatan, originar din satul Popenchi, Râbniţa, şi Vasile Odobescu, originar din satul Cuizăuca, Chiperceni. La Soroca s-a înfiripat organizaţia „Arcaşii lui Ştefan”, în raioanele Chişinău, Hânceşti şi Cărpineni a activat o altă organizaţie conspirativă anticomunustă - „Partidul Libertăţii”, iar la Bălţi - „Uniunea Democratică a Libertăţii”. Combatanţii căzuţi pradă organelor de represiune au fost condamnaţi la moarte sau la privaţiune îndelungată de libertate, iar propaganda comunistă a urmărit să-i compromită şi să le şteargă numele din memoria noastră colectivă. Astăzi, a sosit momentul să ne plecăm fruntea în memoria acestor oameni simpli, al căror efort şi sacrificiu manifestate în încleştarea inegală, de moarte, cu regimul comunist pentru libertatea şi demnitatea umană este impresionant.

Nu trebuie să-i uităm nici pe cei care, în bătălia cu obscurantismul şi cenzura sovietică, i-au readus în manualele şcolare pe Mihai Eminescu, Vasile Alecsandri, Ion Creangă, au afirmat latinitatea limbii, culturii şi fiinţei noastre naţionale într-o epocă în care orice gest în acest sens era pasibil de excomunicarea din sânul societăţii sau de pedeapsa cu ani grei de privaţiune de libertate. Un Panteon al istoriei şi culturii noastre ar trebui să-i includă pe: Vasile Coroban, George Meniuc, Grigore Vieru, Vlad Ioviţă, Vasile Vasilache, Ion Vasilenco, Gheorghe Vodă, Mihai Grecu, Emil Loteanu, Lidia Istrati, Ion Vatamanu şi mulţi alţii. Un exemplu de verticalitate intelectuală, de rezistenţă prin cultură şi de apărare a limbii noastre române îl reprezintă operele scriitorilor: Ion Druţă, Dumitru Matcovschi, Mihai Cimpoi, Serafim Saca, Petru Cărare, Nicolae Dabija, Ion Hadârcă, Valentin Mândâcanu, Vladimir Beşleagă şi alţii. Fapta temerară a muncitorului Gheorghe Muruziuc, cel care, în noaptea de 28 iunie 1966, a arborat Tricolorul deasupra Fabricii de Zahăr din Alexăndreni, raionul Sângerei (rămas acolo timp de 5 ore), protestul Liliei Neagu şi Asei Andruh din 1970 împotriva rusificării şi deznaţionalizării, activitatea Frontului Naţional Patriotic de eliberare de sub ocupaţia sovietică, din care făceau parte Alexandru Usatiuc-Bulgăr şi colaboratorii săi apropiaţi Gheorghe Ghimpu şi Valeriu Graur, alte manifestări cu caracter civic şi naţional, precum şi mişcarea de emancipare naţională din anii `80 punctează o linie de rezistenţă, atât cât a fost, care trece ca un fir roşu prin toată perioada sovietică. Meritul acestor personalităţi este imens: ele ne-au ţinut trează conştiinţa noastră de sine, ne-au învăţat că dincolo de nevoia omului de adaptare la mediu şi la condiţiile înconjurătoare, după cum au procedat mulţi dintre noi, există valori şi idealuri perene.

În vremurile grele ale inchiziţiei comuniste, ne-am potolit setea de adevăr, ţinându-ne urechea strâns lipită de aparatele de radio pentru a prinde undele „Europei Libere”, BBC-ului, ale Radio Vatican şi Radio Libertatea. Nimeni şi nimic nu a putut să ne forţeze să renunţăm la nevoia de a ne rupe din universul carceral spiritual, nici regimul cu toată armata sa de opresiune, nici un asemenea „campion al deznaţionalizării”, ca Ivan Bodul, prim-secretar al CC al PCM în anii 1961-1980.

În centrul investigaţiilor Comisiei s-au aflat şi aspectele sociale şi economice ale evoluţiilor din RSS Moldovenească. Comisia nu a trecut cu vederea procesele de industrializare şi urbanizare sau cadrul de asistenţă socială oferit din partea statului sovietic cetăţeanului simplu. Ceea ce relevă concluziile Comisiei este că industria RSSM devine total dependentă de centrele industriale ale URSS, din care, în schimbul produselor agricole şi producţiei industriei alimentare, se importau petrol şi cărbune, fontă şi oţel, mase plastice şi metale neferoase, tractoare, camioane şi automobile, excavatoare şi maşini agricole, maşini-unelte şi utilaje industriale, obiecte de consum popular. În situaţia în care producţia republicii nu se dezvolta pe o bază proprie, ci pe materia primă importată, dreptul RSS Moldoveneşti la o existenţă independentă era o ficţiune. Mai mult decât atât, majoritatea întreprinderilor industriale şi, totodată, cele mai rentabile, au fost amplasate pe teritoriul fostei RASSM, ceea ce constituia, de asemenea, rezultatul unei politici cu bătaie lungă. Deţinând pârghiile de conducere, ministerele panunionale şi unional-republicane au promovat politica afluenţei masive pe teritoriul RSSM a populaţiei din exteriorul republicii, adusă pentru construcţia unor noi întreprinderi industriale în condiţiile unui surplus local de forţe de muncă. Această politică a condus la reducerea substanţială a cotei populaţiei autohtone în sfera industrială, la devalorizarea statutului limbii, culturii şi tradiţiilor noastre în diverse ramuri ale economiei, la instruirea, în instituţiile de învăţământ superior şi mediu, preponderent, sau chiar exclusiv, în limba rusă. În urma „industrializării rapide”, s-a ajuns, pe de o parte, la înglobarea rigidă a RSSM în complexul militar-industrial panunional, la aservirea industriei locale resurselor de materii prime ale URSS şi finanţarea ei centralizată, iar pe de altă parte - la grave dezechilibre etnodemografice.
Consecinţele ecologice ale politicii social-economice promovate de regimul comunist pe parcursul deceniilor postbelice au fost, de asemenea, dezastruoase.

Ar putea urma replica oponenţilor noştri: oamenii aveau un serviciu, o pensie asigurată, servicii medicale de stat, învăţământul era gratuit. Aşa este. Statul socialist şi-a asumat rolul de filantrop paternal, dar acest paternalism era al unui stat producător al iresponsabilităţii şi dependenţei indivizilor atât în domeniul vieţii publice, cât şi în cel al vieţii private. Or, într-un stat totalitar, egalitatea poate fi maximizată doar pe seama libertăţii, astfel încât egalitatea şi fraternitatea autentică sunt distruse. Iată de ce, trecutul totalitar nu ne poate oferi soluţii pentru prezentul şi viitorul nostru şi al copiilor noştri.

Principalul pilon al regimului totalitar comunist a fost Partidul Comunist Unic, care a confiscat autoritatea publică. Conducerea de partid a comandat şi a comis crime în masă, represiuni şi deportări calificate drept crime împotriva umanităţii, a instrumentat o ideologie represivă, a exercitat un control cvazitotal asupra societăţii şi indivizilor aparte. Partidul Comunist şi organele sale de represiune sunt principalii responsabili de toate ororile produse în epoca sovietică. Obedient ordinelor conducerii PCUS, CC al PCM s-a opus până în ultimul moment procesului de suveranizare şi dobândire a independenţei de stat a Republicii Moldova, fiind declarat, după puciul din august 1991 de la Moscova, în afara legii.

Comisia a stabilit că R. Moldova de astăzi este rodul şi rezultatul mişcării de emancipare democratică şi naţională de la sfârşitul anilor `80 ai secolului trecut, este expresia actului de voinţă politică de secesiune de fosta URSS şi de integrare plenară în lumea liberă şi democratică.
Comisia a efectuat o inventariere a crimelor, ororilor, atrocităţilor abuzurilor şi nedreptăţilor comise de regimul totalitar comunist între anii `20-`90 ai secolului XX, care include:

1) extinderea dictaturii Partidului Comunist Unic în zonele incluse în RASS Moldovenească şi misiunea de subminare şi subversiune a acestei entităţi în raport cu România şi populaţia din Basarabia, de cap de pod al revoluţiei mondiale bolşevice;
2) instituirea unui mecanism diabolic de represiune (CeKa, GPU, OGPU, NKVD, NKGB, MGB, KGB, Justiţie şi Procuratură) şi aplicarea terorii în masă;
3) decretarea şi aplicarea unei legislaţii discriminatorii antiumane;
4) impunerea unei ideologii a urii de clasă, a urii faţă de fiinţa şi demnitatea umană, exacerbarea propagandei anticreştine şi a xenofobiei;
5) mutilarea spirituală a moldovenilor prin impunerea unei limbi artificiale, străine de limba română, şi a unei identităţi contrafăcute ideologic;
6) interzicerea cugetului liber, a dreptului de asociere, a liberei iniţiative, exterminarea şi marginalizarea intelectualităţii;
7) lichidarea ţărănimii ca clasă prin colectivizarea forţată şi deportările de la începutul anilor `30 ai secolului XX;
8) foametea cumplită din anii 1932-1933;
9) declanşarea represiunilor împotriva aşa-numitelor „elemente antisovietice” şi „naţionaliste” de la mijlocul anilor `30 ai secolului trecut, deportarea şi exterminarea în masă a oamenilor prin deciziile unor instituţii extrajudiciare, ale aşa-numitelor „troica”;
10) ocuparea, prin dictat, la 28 Iunie 1940, a Basarabiei, Nordului Bucovinei şi Ţinutului Herţa, în urma tranzacţiei sovieto-germane din 23 august 1939 şi a înţelegerilor secrete ulterioare dintre URSS şi Germania nazistă;
11) realizarea unui transplant de sistem sovietic în teritoriile româneşti ocupate şi impunerea cu forţa a regimului totalitar comunist;
12) aplicarea terorii împotriva fruntaşilor vieţii publice, intelectualilor, slujitorilor cultelor şi oamenilor simpli rămaşi în teritoriile ocupate, comiterea unor asasinate din motive de ură de clasă;
13) exodul forţat al zecilor de mii de oameni, intelectuali, în primul rând, din teritoriile ocupate de URSS;
14) formarea abuzivă a RSS Moldoveneşti şi sfârtecarea teritorială a Basarabiei;
15) interzicerea alfabetului românesc şi a limbii române şi impunerea alfabetului rusesc, prin Hotărârea Consiliului Comisarilor Poporului al URSS din 11 noiembrie 1940;
16) anularea abuzivă a dreptului la cetăţenia română prin Decretul Prezidiului Sovietului Suprem al URSS cu privire la restabilirea cetăţeniei sovietice de către locuitorii Basarabiei şi la dobândirea ei de către locuitorii Bucovinei de Nord din 8 martie 1941;
17) deportarea în regiunile îndepărtate ale URSS a zecilor de mii de oameni nevinovaţi la 13 iunie 1941;
18) mobilizările forţate antebelice şi postbelice a zecilor de mii de tineri pe şantierele de muncă (FZO) din URSS şi înrolarea lor în Armata Sovietică;
19) arestările şi epurările operate de organele sovietice de represiune în primii ani postbelici;
20) foametea organizată din 1946-1947;
21) deportarea în regiunile îndepărtate ale URSS a zecilor de mii de oameni nevinovaţi la 6 iulie 1949;
22) lichidarea proprietăţii private, confiscarea bunurilor materiale ale ţăranilor şi colectivizarea satului;
23) prigoana împotriva Bisericii şi a slujitorilor cultelor, închiderea, profanarea şi demolarea locaşurilor de cult;
24) deportarea pentru credinţă în regiunile îndepărtate ale URSS la 1 aprilie 1951 a credincioşilor confesiunii „Martorii lui Iehova”;
25) ofensiva ideologică şi propagandistică împotriva scriitorilor şi valorilor noastre naţionale;
26) sovietizarea, rusificarea şi deznaţionalizarea populaţiei prin sistemul de educaţie şi cultură, aparatul administrativ, mass-media şi propogandă;
27) manipularea şi deformarea conştiinţei identitare prin falsificarea istoriei, impunerea unor ritualuri, monumente şi simboluri străine firii noastre;
28) negarea identităţii româneşti a populaţiei majoritare şi inocularea românofobiei;
29) instrumentarea unui regim al „terorii memoriei”, al controlului, al constrângerilor şi al persecuţiilor individualităţii umane pentru cea mai mică încercare de gândire liberă în raport cu regimul totalitar comunist;
30) promovarea unei industrializări şi urbanizări de tip colonial, cu grave consecinţe pe plan etnodemografic;
31) înregistrarea unor mari dezechilibre ecologice şi a unor urmări nefaste pentru sănătatea populaţiei în urma experimentelor în sfera agriculturii bazate pe chimizarea şi concentrarea excesivă a producţiei agricole;
32) formarea unei caste privilegiate a aparatului de partid, a nomenclaturii care a confiscat şi a concentrat puterea absolută, a profitat de aceasta şi a parazitat pe spatele cetăţenilor simpli, servind interese străine.

Plecând de la cele expuse, Comisia susţine ferm şi univoc că regimul totalitar comunist a fost de la început şi până în ultimul moment al existenţei sale un regim criminal şi represiv, abuziv şi inuman, lipsit de orice urmă de legitimitate. Transplantat din RASSM în Basarabia în urma unui act de dictat, acesta a fost totodată un regim de ocupaţie străină sovietică, din acea clipă şi până la înlăturarea şi prăbuşirea sa în anii 1990-1991.

Comisia propune condamnarea oficială a regimului totalitar comunist din RASS Moldovenească şi RSS Moldovenească drept unul care a comis acte de genocid şi crime împotriva umanităţii, prin teroare în masă, represiune politică, foamete organizată, deportări, violarea demnităţii umane şi drepturilor fundamentale ale omului.

Comisia propune onorarea şi comemorarea tuturor victimelor regimului totalitar comunist, tuturor victimelor Holocaustului, tuturor celor care, în anii crunţi de teroare, represiune şi opresiune, au avut de pătimit, precum şi tuturor celor care în aceşti ani, prin fapta, verticalitatea şi cuvântul lor au opus rezistenţă regimului totalitar comunist, punându-şi viaţa şi libertatea în pericol.

Având în vedere necesitatea debarasării de moştenirea grea a regimului totalitar comunist, a distanţării ireversibile de acest regim, în spiritul recomandărilor în materie ale Consiliului Europei, OSCE şi Uniunii Europene, Comisia formulează următoarele propuneri:

1) condamnarea regimului totalitar comunist din RASSM şi RSSM drept unul care a comis crime împotriva umanităţii, precum şi condamnarea morală a acţiunilor tuturor acelor persoane car au participat la comiterea crimelor regimului totalitar comunist;
2) interzicerea utilizării noţiunii de „comunist” şi a derivatelor acesteia în titulaturile formaţiunilor politice, în denumirile unor instituţii şi întreprinderi publice şi private, precum şi interzicerea utilizării şi propagării în scopuri politice în spaţiul public a simbolurilor totalitare, deopotrivă, comuniste şi naziste, în conformitate cu Rezoluţia OSCE din 2009 cu privire la reunirea Europei divizate prin promovarea Drepturilor Omului şi Libertăţilor Civile în sec. XXI;
3) elaborarea şi adoptarea neamânată a Legii Lustraţiei;
4) repunerea victimelor regimului totalitar comunist şi a urmaşilor lor în drepturile lor juridice, morale şi materiale depline prin amendarea cadrului juridic în vigoare sau adoptarea unei legi noi;
5) eternizarea memoriei victimelor regimului totalitar comunist şi a participanţilor la mişcarea de rezistenţă prin ridicarea în oraşul Chişinău a unui complex memorial, deschiderea unor muzee locale, instalarea unor plăci comemorative în locurile comiterii crimelor şi ororilor comuniste;
6) declararea zilei de 23 august ca Zi Europeană a Comemorării Victimelor Regimurilor Totalitare şi Autoritare, care să fie marcată cu demnitate şi imparţialitate, în consens cu Rezoluţia din 2009 a Parlamentului European cu privire la conştiinţa europeană şi totalitarism;
7) declararea zilelor de 13 iunie (1941), 6 iulie (1949) şi 1 aprilie (1951), în care au avut loc deportări masive, drept zile naţionale de comemorare a victimelor regimului totalitar comunist;
8) formarea unei comisii de experţi care să evalueze daunele materiale pricinuite de regimul totalitar comunist;
9) aprobarea unui program de stat pe termen lung privind investigarea în profunzime a regimului totalitar comunist;
10) reorganizarea Arhivei Organizaţiilor Social-Politice din R. Moldova în Arhiva Regimului Totalitar Comunist din R. Moldova, cu transmiterea tuturor fondurilor de arhivă din depozitele speciale ale Ministerului de Interne, Serviciului de Informaţie şi Securitate, Ministerului Afacerilor Externe şi al Integrării Europene, a fondurilor Procuraturii Generale, precum şi a altor fonduri ce reflectă esenţa regimului totalitar comunist în fondurile arhivei respective şi asigurarea accesului neîngrădit la toate aceste fonduri;
11) crearea unui Institut de Studiere a Totalitarismului;
12) elaborarea unui manual de istorie a regimului totalitar comunist şi introducerea în sistemul de instruire şi educaţie preuniversitară a unui curs de istorie a totalitarismului;
13) încurajarea desfăşurării în mass-media a dezbaterilor publice privind esenţa inumană a regimurilor totalitare, comuniste şi naziste;
14) abrogarea Legii nr. 546-XV din 19 decembrie 2003 privind adoptarea Concepţiei politicii naţionale a R. Moldova, concepţia fiind una tributară trecutului şi ideologiei totalitare, incompatibilă cu parcursul european al societăţii noastre.

Avansând acest set de propuneri, Comisia subliniază că unele din ele pot fi realizate fără întârziere, altele într-un termen mediu sau îndelungat, importantă fiind continuarea sub diferite forme, în cadrul unor diverse instituţii - preuniversitare, universitare, de cercetare, mass-media etc. - a activităţilor iniţiate prin instituirea sa. Numai astfel vor putea fi obţinute rezultate reale în asanarea climatului social, politic şi moral din societate.

Comisia are convingerea că numai prin asumarea adevărului istoric ne vom putea simţi într-adevăr oameni liberi, vom fi mai puternici, mai deschişi către noi înşine şi către lumea externă, mai uniţi, vom avea mai multă încredere în forţele noastre şi în ziua de mâine, în viitorul nostru european.

Comisia face un apel la bunul nostru simţ şi la memoria noastră colectivă. Nu avem dreptul să uităm, nu avem dreptul să fim indiferenţi. Prin asumarea şi însuşirea adevărului istoric, nu vom permite niciodată nimănui să pună la îndoială dreptul nostru la o viaţă demnă şi liberă într-o societate liberă, prosperă şi democratică. O reconciliere civică este necesară, dar o reconciliere civică este posibilă numai prin asumarea adevărului istoric, oricât de greu şi de amar ar fi acesta.

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

UE / Nato 4 Martie 2015, ora: 13:04

Comisia Europeană regândește politica de vecinătate

Comisia Europeană regândește politica de vecinătate

Comisia Europeană se gândește să renunțe la actuala Politica Europeană de Vecinătate și pare deschisă la posibilitatea de a avea o cooperare mai strânsă cu Rusia. Instituția vrea să vină până la toamnă cu propuneri concrete de reformare a politicii sale de...

( ) Citeşte tot articolul

Politică 4 Martie 2015, ora: 12:48

(INTERVIU) Moscova nu va ezita să profite de poziţia dificilă a României

(INTERVIU) Moscova nu va ezita să profite de poziţia dificilă a României

Patrick Basham, director al Democracy Institute din Washington, crede că România nu are de ce să se teamă de Rusia deocamdată, însă trebuie să aibă grijă că economia să crească şi politică să fie curăţată de corupţie, dacă doreşte să nu aibă vulnerabilităţi pe...

( ) Citeşte tot articolul

CSI / Rusia 4 Martie 2015, ora: 11:55

Cum a trântit premierul Ungariei uşa-n nas Europei de dragul lui Putin

Cum a trântit premierul Ungariei uşa-n nas Europei de dragul lui Putin

Budapesta a dat o lovitură neaşteptată Comisiei Europene, marţi, când Parlamentul ungar a aprobat secretizarea pentru 30 de ani a acordului cu Rusia pentru dezvoltarea centralei nucleare de la Paks, localitate aflată la 3 ore de Arad.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 4 Martie 2015, ora: 11:22

Fermierii AMENINȚĂ că ies la PROTESTE dacă nu-și vor găsi dreptate în Guvern

Fermierii AMENINȚĂ că ies la PROTESTE dacă nu-și vor găsi dreptate în Guvern

Directorul executiv al Federației Naționale a Fermierilor, Vasile Mârzenco, a declarat în cadrul emisiunii ALB& NEGRU de la UNIMEDIA că agricultorii vor ieși la proteste, în cazul în care autoritățile nu vor ține cont de revendicările fermierilor.

( ) Citeşte tot articolul

Ultima oră 4 Martie 2015, ora: 11:10

Anatol Şalaru depre acţiunile PLDM de a stopa destrămarea partidului: "E pentru prima oară când Vlad Filat e speriat"

Anatol Şalaru depre acţiunile PLDM de a stopa destrămarea partidului: "E pentru prima oară când Vlad Filat e speriat"

Prim-vicepreşedintele PL, Anatol Şalaru, spune că liderul PLDM, Vlad Filat, este speriat de faptul că o mare parte din membrii formaţiunii sale ar putea părăsi Partidul Liberal Democrat.  

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 4 Martie 2015, ora: 11:00

O fetiță de 8 ani a ajuns la spital după ce a fost lovită de o mașină pe o trecere de pietoni din capitală

O fetiță de 8 ani a ajuns la spital după ce a fost lovită de o mașină pe o trecere de pietoni din capitală

O fetiță de 8 ani a ajuns la spital cu mai multe traumatisme, după ce a fost lovită cu oglinda unui automobil când traversa strada pe trecerea de pietoni.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 4 Martie 2015, ora: 10:56

Comandantul NATO în Europa: R. Moldova trebuie să devină interoperabilă cu Alianţa Nord-Atlantică

Comandantul NATO în Europa: R. Moldova trebuie să devină interoperabilă cu Alianţa Nord-Atlantică

Comandantul suprem al forţelor NATO în Europa, generalul american Philip Breedlove, spune că Republica Moldova se confruntă cu provocare diferită de ţările aflate sub umbrela Alianţei Nord-Atlantice şi trebuie să facă tot posibilul pentru a-şi accelera tranziţia spre un sistem...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 4 Martie 2015, ora: 10:26

Vrancea zguduită de un cutremur cu magnitudinea de 3,2 grade pe scara Richter

Vrancea zguduită de un cutremur cu magnitudinea de 3,2 grade pe scara Richter

Un cutremur cu magnitudinea de 3,2 grade pe scara Richter s-a produs miercuri, la ora locală 1,09 (23,09 UTC), în zona seismică Vrancea, județul Buzău, potrivit Institutului Național pentru Fizica Pământului (INFP).

( ) Citeşte tot articolul

CSI / Rusia 4 Martie 2015, ora: 10:20

EXPLOZIE într-o mină din Donețk: Cel puțin 47 de mineri au fost dați dispăruți, iar 32 au murit

EXPLOZIE într-o mină din Donețk: Cel puțin 47 de mineri au fost dați dispăruți, iar 32 au murit

O puternică explozie a avut loc în mina Zasiadko din Donețk, estul Ucrainei, provocând moartea a cel puţin 30 de oameni, potrivit autorităţilor proruse separatiste, relatează Reuters.

( ) Citeşte tot articolul

Economie 4 Martie 2015, ora: 09:52

Stephane Bride: Republica Moldova demonstrează că obiectivele de eficiență energetică și energie regenerabilă pot fi atinse

Proiectul Energie și Biomasă a fost prelungit cu 3 ani și va fi implementat în perioada ianuarie 2015 – noiembrie 2017 cu un buget total de 9,41 milioane EURO, acordați de Uniunea Europeană. Acordul de prelungire a fost semnat marți, în incinta liceului din s. Varniţa,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 4 Martie 2015, ora: 09:51

(Cutremurul din 4 martie 1977) Au trecut 38 de ani de la seismul care a făcut peste 1.500 de morţi în România

(Cutremurul din 4 martie 1977) Au trecut 38 de ani de la seismul care a făcut peste 1.500 de morţi în România

Pe 4 martie 1977 un cutremur puternic a avut efecte devastatoare asupra României. 

( ) Citeşte tot articolul

CSI / Rusia 4 Martie 2015, ora: 09:33

Cine l-a ucis, totuși, pe Boris Nemțov: CIA sau Putin?

Cine l-a ucis, totuși, pe Boris Nemțov: CIA sau Putin?

Rușii s-au strâns ieri cu miile la centrul Andrei Saharov din Moscova pentru a onora memoria liderului Opoziției, Boris Nemțov, asasinat vineri, 27 februarie, în apropierea zidului Kremlinului, dar această manifestare de solidaritate, ca și marșul de protest de duminică, nu...

( ) Citeşte tot articolul

CSI / Rusia 4 Martie 2015, ora: 09:30

Occidentul a ameninţat Rusia cu o "reacţie puternică" în cazul încetării armistiţiului în estul Ucrainei

Occidentul a ameninţat Rusia cu o "reacţie puternică" în cazul încetării armistiţiului în estul Ucrainei

Occidentul a ameninţat Rusia că va avea o "reacţie puternică" în cazul încetării armistiţiului în estul Ucrainei, convenit pe 12 februarie, la Minsk, între preşedinţii rus Vladimir Putin, ucrainean Petro Poroşenko, francez Francois Hollande şi...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 4 Martie 2015, ora: 09:23

Parcarea maşinilor în scuarul Teatrului de Operă şi Balet "Maria Bieşu" va fi interzisă

Parcarea maşinilor în scuarul Teatrului de Operă şi Balet "Maria Bieşu" va fi interzisă

Din vara acestui an, parcarea maşinilor în scuarul Teatrului de Operă şi Balet "Maria Bieşu" va fi interzisă. Administraţia instituţiei a anunţat că va începe, din luna iunie, lucrări de amenajare a teritoriului, inclusiv de schimbare a pavajului.

( ) Citeşte tot articolul

CSI / Rusia 4 Martie 2015, ora: 09:23

(RĂZBOI ÎN UCRAINA) Separatiștii pro-ruși își ”retrag” armamentul: Îl mută în alte direcții de unde continuă să atace

(RĂZBOI ÎN UCRAINA) Separatiștii pro-ruși își ”retrag” armamentul: Îl mută în alte direcții de unde continuă să atace

Separatiștii pro ruși din Donbas continuă să profite de regimul de încetare a focului pentru a-și întări forțele și a-și aduna tehnica militară.

( ) Citeşte tot articolul

CSI / Rusia 4 Martie 2015, ora: 09:16

(Ucraina) Obama a prelungit cu un an sancţiunile adoptate împotriva Rusiei

(Ucraina) Obama a prelungit cu un an sancţiunile adoptate împotriva Rusiei

 Liderul de la Casa Albă, Barack Obama a prelungit cu "un an" sancţiunile adoptate împotriva Rusiei din cauza crizei din estul Ucrainei.

( ) Citeşte tot articolul

Economie 4 Martie 2015, ora: 08:46

Ungheniul o mică forță economică pe malul Prutului

Ungheniul o mică forță economică pe malul Prutului

Raionul Ungheni pare a fi o “potcoavă norocoasă” a Republicii Moldova. Nu doar pentru că, începând de astăzi, va primi gaze mai ieftine prin gazoductul care interconectează energetic România de Republica Moldova, ci are parte şi de o dezvoltare rapidă la...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 4 Martie 2015, ora: 08:41

Uniunea Europeană renunță la Politica de Vecinătate pentru a nu supăra Federația Rusă?

Uniunea Europeană renunță la Politica de Vecinătate pentru a nu supăra Federația Rusă?

Numirea lui Mogherini întâmpinase opoziție din partea capitalelor care se temeau că ea ar putea avea o atitudine favorabilă Moscovei. 

( ) Citeşte tot articolul

Ultima oră 4 Martie 2015, ora: 08:31

Securitatea energetică: Astăzi încep livrările de gaz românesc care va fi MAI IEFTIN decât cel rusesc

Securitatea energetică: Astăzi încep livrările de gaz românesc care va fi MAI IEFTIN decât cel rusesc

O ceremonie prilejuită de acest eveniment va avea loc în localitatea Zagarancea din apropierea orașului Ungheni cu începere de la ora 11.00. Republica Moldova importă gaze din Rusia la prețul de 332 de dolari/mia de metri cubi, iar gazul românesc va fi mai ieftin decât...

( ) Citeşte tot articolul

Ultima oră 4 Martie 2015, ora: 07:20

Marius Lazurca: Sperăm că a fost votat un program de activitate, nu anumiţi oameni pentru anumite funcţii

Marius Lazurca: Sperăm că a fost votat un program de activitate, nu anumiţi oameni pentru anumite funcţii

România este să gata să crediteze activitatea Guvernului de la Chişinău, Republica Moldova rămânând obiectivul principal al politicii externe a Bucureştiului. 

( ) Citeşte tot articolul

Social 4 Martie 2015, ora: 07:18 de Victoria Vioară

Copiii în hățișurile Internetului

Copiii în hățișurile Internetului Din editia print

Cărțile de pe rafturile bibliotecilor educă oamenii de secole. Internetul și noile tehnologii își formează acum prima generație. 

( ) Citeşte tot articolul

Ultima oră 4 Martie 2015, ora: 07:04

Gafă prezidențială. Iohannis a uitat de sutele de moldoveni măcelăriți de ruși lângă Nistru?

Gafă prezidențială. Iohannis a uitat de sutele de moldoveni măcelăriți de ruși lângă Nistru?

Gafă a şefului statului pe Facebook. Preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că „după mai bine de o jumătate de secol de pace, în apropierea granițelor noastre sunt uciși oameni”. 

( ) Citeşte tot articolul

Politică 3 Martie 2015, ora: 23:45

Moscova înțelege că coridorul comercial - este începutul integrării Trasnistriei în Moldova, respectiv - în UE

Moscova înțelege că coridorul comercial - este începutul integrării Trasnistriei în Moldova, respectiv - în UE

Regiunea transnistreană nu are altă cale decât să dezvolte comerțul cu Uniunea Europeană. O declarație în acest sens a fost făcută de către așa-zisul deputat al sovietului suprem de la Tiraspol Dmitrii Soin, care susține că administrația transnistreană va trebui să...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 3 Martie 2015, ora: 19:15

Actuala guvernare a pierdut încrederea alegătorilor, dezbateri IPN

Actuala guvernare a pierdut încrederea alegătorilor, dezbateri IPN

Reprezentanţii mai multor platforme ale societăţii civile consideră că actuala guvernare, care se declară a fi una pro-europeană, a pierdut încrederea alegătorilor ca urmare a formării unei guvernări minoritare, dar şi ca urmare a situaţiei din sectorul bancar.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 3 Martie 2015, ora: 18:41

Boris Nemţov, decorat post-mortem de preşedintele Ucrainei Petro Poroşenko

Boris Nemţov, decorat post-mortem de preşedintele Ucrainei Petro Poroşenko

Preşedintele Ucrainei Petro Poroşenko l-a decorat marţi, 3 martie, cu Ordinul Libertăţii pe liderul opoziţiei liberale ruse Boris Nemţov, asasinat vineri noaptea în apropierea Kremlinului.

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 4 Martie 2015, de Constantin Tănase

Toate încep de la reforma morală a societății

Fragment din cartea „Ochiul lui Esop”, 2000 

() Citeşte tot articolul

Editorial 3 Martie 2015, de Marin Basarab

Să nu ucizi

„Să nu ucizi”, spune a șasea poruncă din Decalog. E vorba de un imperativ categoric, care, după mine, ar trebui să fie unul universal şi să nu ţină doar de lumea creştină. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 3 Martie 2015, de Moni Stănilă

Inima e lângă comoară

„Că de veţi ierta oamenilor greşelile lor, ierta-va şi vouă Tatăl vostru Cel ceresc; iar de nu veţi ierta oamenilor greşelile lor, nici Tatăl vostru nu vă va ierta greşelile voastre. Când postiţi, nu fiţi trişti ca făţarnicii; că ei îşi smolesc feţele, ca să se arate oamenilor...

() Citeşte tot articolul

Atitudini 2 Martie 2015, de Pavel Păduraru

Cine i-a dăruit libertatea lui Micu?

Recenta eliberare din detenție a așa-numitului „hoţ în lege” Petru Popovici (Gâlcă), alias Micu, a stârnit la Chișinău o mulțime de insinuări la adresa actualei guvernări, în special a lui Vlad Filat. Până și Renato Usatîi a anunţat de la Moscova că...

() Citeşte tot articolul

Editorial 28 Februarie 2015, de Ovidiu Raețchi, deputat în Parlamentul României

Iohannis la Chișinău. Politicieni și procurori români, treceți Prutul!

România e departe de a fi un paradis politic. Și aici, până mai deunăzi, corupția a fost principala regulă a jocului pentru niște politicieni de multe ori iresponsabili și nepregătiți. Și aici moștenirea grea a comunismului – cu sărăcie extremă, lipsa de perspective, clientelism...

() Citeşte tot articolul

Editorial 28 Februarie 2015, de Octavian Țâcu

Lecții de istorie pentru Dodon și Narîșkin

Motto: „Cu baionetele poți face orice, dar nu te poți așeza pe ele” (Taleyrand)

() Citeşte tot articolul

Editorial 27 Februarie 2015, de Tudor Cojocariu

Marea victorie asupra bunului simț

Fără a-mi propune să ofensez vreo parte a societății noastre poli-etnice, poli-geopolitice, poli-ideologice și poli-tot-ce vrei, trebuie să remarc următorul lucru. Niciodată, nici o dezbatere publică pe tematici axiologice sau istorice, n-a fost purtată și încheiată cu bun simț. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 27 Februarie 2015, de Moni Stănilă

Vă rog să distrugeţi piaţa de vechituri!

După instalarea guvernului, leul a început să îşi revină. A scăzut spectaculos şi a crescut spectaculos. Evident că tot săracii au pierdut. Bogaţii ţării nu au fost obligaţi nici să cumpere valută, nici să o vândă. Plapuma e groasă, rezervele pe măsură.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 26 Februarie 2015, de Constantin Tănase

De la euroscepticism spre antieuropenism și înapoi spre moldovenismul sovietic

Euroscepticii se înmulțesc pe zi ce trece și de această situație nu este, obligatoriu, vinovată numai Alianța de guvernare de la Chișinău sau numai o componentă a ei, luată aparte.  

() Citeşte tot articolul

Comentariu 26 Februarie 2015, de Ana Gherciu

Analize în așteptarea datelor de la recensământ

La publicarea rezultatelor finale ale Recensământului populației și al locuințelor (RPL) din mai 2014, sociologii care au lucrat la organizarea, realizarea și sintetizarea informațiilor colectate trebuie să prezinte numărul celor care consideră că vorbesc româna și al celor care au declarat...

() Citeşte tot articolul

Editorial 25 Februarie 2015, de Marin Basarab

Pasivii agresivi

În societatea noastră (şi probabil nu doar a noastră) există un tip de specimene pe care eu le-aş caracteriza drept „pasivii agresivi”. Aceştia sunt foarte pasivi în ceea ce ţine de fapte (adică practic nu fac nimic niciodată) şi foarte agresivi în ceea ce ţine de vorbe. 

() Citeşte tot articolul

Bună Dimineața 25 Februarie 2015, de Dorin Galben

Micșorați prețurile, șarlatanilor

După ce săptămâna trecută leul s-a depreciat dramatic față de euro și dolar, prețurile la produse au crescut simțitor. Zilele acestea moneda națională totuși a revenit practic la normal, însă comercianții se pare că nu planifică să micșoreze tarifele.

() Citeşte tot articolul

Atitudini 24 Februarie 2015, de George Simion

Limba română „curată”

Venind din București la Chișinău poți avea parte de sentimente amestecate. 

() Citeşte tot articolul

 


 

 

Cele mai citite articole Timpul.md