Pentru a evita deshidratarea, oamenii ar trebui ca la fiecare 15-20 de minute să bea un pahar cu apă, până ajung la cel puţin doi litri pe zi, dar şi să consume cât mai multe fructe şi legume proaspete, cum ar fi pepene galben, pepene roşu, castraveţi şi roşii, pentru că acestea conţin o mare cantitate de apă.
Consumul de alcool, inclusiv de bere sau vin, favorizează deshidratarea şi reduce capacitatea de luptă a organismului împotriva căldurii, de aceea trebuie evitate în zilele caniculare. De asemenea, medicii recomandă şi evitarea consumului de cafea, ceai şi sucuri răcoritoare carbogazoase, deoarece acestea sunt diuretice.
În spaţii închise, aparatul de aer condiţionat trebuie să fie reglat astfel încât temperatura să fie doar cu cinci grade mai mică decât temperatura ambientală.
Sugarii şi copiii mici trebuie feriţi de căldură, umiditate excesivă şi curenţi de aer, iar alimentaţia acestora să nu fie modificată în zilele caniculare.
Persoanele vârstnice ar trebui să rămână în casă între orele 10.00 şi 17.00, iar cele care suferă de afecţiuni cronice, să continue tratamentul conform indicaţiilor primite de la medici.
Expunerea corpului la temperaturi ridicate reprezintă un stres asupra organismului. Dacă organismul nu reuşeşte să-şi menţină temperatura în jur de 37 grade Celsius sau pierderile de apă şi săruri nu sunt înlocuite în mod adecvat, pot apărea crampele de căldură, insolaţia, epuizarea şi chiar şocul hipertermic, potrivit specialiştilor.
Crampele de căldură apar la nivelul abdomenului, braţelor, membrelor inferioare, mai ales atunci când transpiraţia este abundentă, în timpul unor activităţi fizice solicitante. Dacă aceste crampe durează mai mult de o oră, este necesar consultul medical.
Epuizarea cauzată de caniculă apare după câteva zile de călduri excesive şi se manifestă prin somnolenţă, senzaţia de slăbiciune şi oboseală, somn agitat sau insomnie. Aceste stări pot fi combătute prin odihnă în locuri răcoroase, consumul de lichide, însă dacă simptomele continuă, trebuie solicitat ajutorul medicului.
Insolaţia poate apărea după o expunere directă şi prelungită a capului la soare şi se manifestă prin dureri de cap violente, somnolenţă, greaţă şi eventual pierderea cunoştinţei, febră şi uneori arsuri ale pielii. Riscul de insolaţie este mult mai ridicat la copii şi la persoanele în vârstă.
Şocul hipertermic apare ca urmare a incapacităţii organismului de a-şi menţine temperatura normală, fiind o urgenţă medicală. În cazurile de şoc hipertermic, temperatura creşte repede şi ajunge sau depăşeşte 40 de grade Celsius. Simptomele şocului sunt: piele foarte caldă, roşie şi uscată, dureri de cap violente, dezorientare şi pierderea cunoştinţei (leşin), iar în unele cazuri şi convulsiile.
Pentru persoana aflată în şoc hipertermic trebuie solicitat serviciul de ambulanţă, iar până la sosirea echipajului medical, aceasta va fi dusă la umbră şi udată cu apă rece. Medicii atrag atenţia că, fără acordarea rapidă a îngrijirilor medicale, şocul hipertermic poate fi fatal.
Căldura este mai greu de suportat în primele zile de caniculă, pentru că organismul nu este obişnuit cu temperaturile ridicate. Pentru a limita efectele caniculei în locuinţe, ferestrele expuse la soare vor fi închise, iar jaluzelele sau draperiile vor fi trase. De asemenea, pentru a reduce temperatura din casă este bine ca lumina artificială să fie menţinută la intensitate scăzută şi utilizată pentru perioade mai scurte, iar orice aparat electrocasnic de care nu este nevoie trebuie să fie închis.
MEDIAFAX
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
