Astăzi 19 Septembrie 2017, Marţi - Ultima actualizare la ora 19:24
Abonamente

a

 

Ştiri pe scurt

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Actualitate 22 Iunie 2017, ora 16:33

Reformele – motorul care mişcă înainte Republica Moldova

Marime Font

Activând de aproape un an în funcția de preşedinte al Curţii de Conturi, m-am convins de un lucru – Republica Moldova are nevoie de reforme profunde, altfel nu vom putea atinge obiectivul de a asigura o gestionare mai eficientă a banului public. De aceea, nu pot să nu remarc efortul depus de Guvern, care şi-a asumat responsabilitatea pentru promovarea mai multor reforme dificile, dar necesare pentru buna dezvoltare a ţării. Mai jos mă voi referi la unele aspecte ale activității Curţii de Conturi, dar şi la reformele importante implementate sau demarate de Guvern. 

Ședinţa Curţii de Conturi, în cadrul căreia a fost prezentat raportul de audit privind executarea Bugetului asigurărilor sociale de stat, a avut parte de o largă mediatizare. Mai multe instituţii media au scos atunci în evidenţă diminuarea substanţială (cu peste 71 de mii) a numărului de contribuabili la acest buget, dar şi unele nereguli depistate în activitatea structurilor responsabile de completarea şi gestionarea acestuia. M-a bucurat nespus să constat şi înainte, dar şi după acea şedinţă că suntem pe aceeaşi lungime de undă cu Guvernul, or una dintre cele mai ambiţioase reforme realizate de Executiv a avut drept obiectiv anume reformarea radicală a sistemului de pensii. O examinare pe diagonală a parametrilor de bază ai acestei reforme ne dovedeşte că majoritatea carențelor arătate de noi vor dispărea pe parcursul implementării ei, astfel fiind redusă semnificativ presiunea unei mari probleme sociale.

Un alt aspect la care aş vrea să mă refer ţine de unul din punctele de bază ale raportului pe care l-am prezentat la începutul anului curent în Parlament în postura de preşedinte al Curţii de Conturi. În acel raport menţionam situaţia îngrijorătoare din domeniul gestionării patrimoniului public de către unele instituţii de stat, în special de către întreprinderile de stat. După o analiză suplimentară a reformei Guvernului, care se află deja pe masa de lucru a Legislativului, am ajuns la concluzia că, în rezultatul preconizatei reorganizări, se vor rezolva inclusiv multe din lacunele semnalate de noi la capitolul gestionarea patrimoniului de către instituţiile statului. E o reformă sensibilă, care e posibil să genereze anumite şocuri sociale, dar, iarăşi, este una necesară şi când spun acest lucru accentuez că e poziţia mea de conducător al unei instituţii abilitate cu monitorizarea şi asigurarea bunei gestionări a banului public.



În context, nu pot să trec cu vederea o altă reformă fundamentală demarată de Guvern – cea a sistemului de salarizare în sectorul bugetar. În acelaşi raport anual despre care am amintit mai sus, dar şi în cadrul diferitelor întruniri la Curtea de Conturi, nu o dată am scos în evidenţă şi dificultățile ce ţin de salarizarea în sfera bugetară. Deocamdată nu cunoaştem parametrii concreţi ai acestei reforme, dar dacă Executivul a sesizat necesitatea ei, la fel cum noi am sesizat neregulile ce există la acest capitol, vor urma cu siguranţă unele acțiuni menite să îmbunătățească situația într-un viitor nu chiar atât de îndepărtat.

De asemenea, voi menționa și rapoartele de audit pe care le-a realizat Curtea de Conturi şi care vizează domeniul ocrotirii sănătăţii. Şi aici m-am bucurat să constat că noi şi Guvernul mergem în paralel, dar spre soluţionarea aceleaşi chestiuni. Pentru a ne convinge de acest lucru este suficient să amintim de reforma sistemului de stabilire a dizabilităţii (care are tangenţă, în egală măsură, şi cu sistemul de protecţie socială, dar şi cu cel de ocrotire a sănătăţii) sau de reforma spitalicească, cea mai recentă iniţiativă în materie de reforme a Guvernului, care a fost discutată chiar în aceste zile la Guvern în cadrul unei şedinţe prezidate de Premierul Pavel Filip, iar asta înseamnă că vom avea în scurt timp schimbări de natură să elimine unele din încălcările stabilite anterior de Curtea de Conturi.

Cu alte cuvinte, putem afirma că efortul nostru, al Guvernului, dar şi al altor instituţii abilitate ale statului creează un tablou integru – lupta împotriva corupţiei, reducerea birocraţiei, eficientizarea acțiunilor întreprinse în vederea unei gestionări eficiente a banului public. Toate aceste domenii constituie obiectul preocupărilor noastre permanente, lucru care se vede clar din comunicările publice pe care le avem la tema în cauză noi, Executivul, alte instituţii de stat.

Am făcut această retrospectivă, aducând exemple concrete, deoarece, în momentul în care am preluat mandatul de preşedinte al Curţii de Conturi, printre cele mai grave neajunsuri semnalate de mine atunci era şi lipsa de continuitate, adică, ruptura existentă între adoptarea unor decizii şi recomandări de către Curtea de Conturi şi implementarea acestora. Cele relatate vin să indice o îmbunătăţire a situaţiei în această privință şi aici nu vorbim numai de o reacţie post factum a organelor abilitate ale statului la deciziile Curții de Conturi, ci de o conştientizare în comun a problemelor cu care se confruntă Republica Moldova, iar în rezultat se acţionează chiar şi cu anticipare (în unele cazuri). Evident că în aceste condiţii, în viitor vom putea vorbi de cu totul alt impact al deciziilor Curţii de Conturi, dar şi de cu totul alţi indicatori în raport cu problemele depistate.

Totodată, vom remarca faptul că, la baza acţiunilor Guvernului îndreptate spre reformarea mai multor domenii de activitate importante, stau realităţi, necesităţi, dar nu careva mofturi sau dorinţe nefondate. Probabil, e pentru prima dată în anii de independenţă a Republicii Moldova, când se acţionează de o asemenea manieră, iar impactul unei așa atitudini se va resimţi şi în activitatea Curţii de Conturi. Or, soluţionarea problemelor persistente de ani de zile şi semnalate de Curtea de Conturi, ne va permite să trecem la alt nivel şi să abordăm mult mai multe aspecte, astfel încât să reuşim să îmbunătăţim şi indicatorii ce ţin de gestionarea eficientă a banului public, a patrimoniului public.

Veaceslav Untilă, președinte al Curții de Conturi

 

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 19 Septembrie 2017, ora: 15:00

Cine îi face STATUIE lui KALAŞNIKOV

Cine îi face STATUIE lui KALAŞNIKOV Din editia print

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 19 Septembrie 2017, de Moni Stănilă

Ethno Jazz festival

Aflat deja la cea de a XVI-a ediție, Ethno Jazz Festival a ajuns să fie unul dintre cele mai importante evenimente muzicale din Moldova. Ediția actuală va aduce pe scenă participanți din Franţa, Germania,

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 19 Septembrie 2017, de Constantin Tănase

Imposibilul Filat și tejghetarii de opinii

Fenomenul „jurnalismului plătit” există; într-un capitalism sălbatic în care valoarea supremă este banul, unde totul se vinde și se cumpără, nu poate să nu existe și un comerț cu opinii.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 18 Septembrie 2017, de Octavian Țâcu

Reconcilierea unirilor

Duminica trecută am fost invitat la Congresul al II-lea al Partidului Acțiune și Solidaritate.

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Septembrie 2017, de Moni Stănilă

Se poate trăi și din romantism

După cum deputații PLDM au elaborat un proiect de lege privind modificarea art. 13 din Constituție pentru înlocuirea sintagmei „limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine” cu sintagma „limba română” și fac apel către toate fracțiunile din legislativ să...

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Septembrie 2017, de Dan Nicu

Dorin Chirtoacă, pe nedrept, la stâlpul infamiei

Primarul Chişinăului este supus de câteva luni unei campanii de denigrare fără precedent în Republica Moldova.

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Septembrie 2017, de Răzvan Munteanu

Rusia pregătește ocuparea militară a Belarusului

Exercițiile militare Zapad-2017, realizate de către Federația Rusă împreună cu Belarus, și cunoscute ca cele mai ample manevre de acest tip realizate de Moscova după sfârșitul războiului rece au fost și sunt amplu dezbătute în presa occidentală.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 15 Septembrie 2017, de Constantin Tănase

Codul Educației, Lupu și treuca puterii

…Nu m-aș mira deloc dacă aș afla că în fruntea unei școli din Moldova e director unul care a fost numit în funcție încă în timpul lui Brejnev sau și mai și – că acesta are acasă Biblia cu autograf de la Autor.  

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 15 Septembrie 2017, de Pavel Păduraru

Cum ar trebui să protestăm

Consiliul Marii Adunării Naţionale a invitat cetăţenii să iasă în această duminică la un protest de amploare în faţa Parlamentului, pentru a-şi manifesta dezaprobarea faţă de acţiunile actualei guvernări şi pentru a sensibiliza instituţiile internaţionale asupra stării de fapt a...

() Citeşte tot articolul

Bună Dimineața 14 Septembrie 2017, de Ana Gabor

Roșu socialisto-dodonist

Îmi pare rău de culoarea roșie a trandafirilor, dar și a altor flori. Despre maci nu spun nimic: roșul lor în câmp e o poveste, dar pare-mi-se că socialiștii lui Dodon au gustat din macul roșu după ce i-au căzut petalele...  

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Septembrie 2017, de Moni Stănilă

Liste de lecturi

În fiecare septembrie elevii sunt din nou în atenția tuturor. Un nou an școlar, noi provocări, liste de teme și lecturi. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Septembrie 2017, de Octavian Țâcu

Politici etnolingvistice: cazul Cataloniei (IV)

Catalonia (în catalană Catalunya, în spaniolă Cataluña) este o comunitate autonomă a Spaniei, situată în extremitatea de nord-est a Peninsulei Iberice. Capitala și cel mai mare oraș al regiunii este Barcelona, al doilea cel mai populat municipiu din Spania.  

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 1 Septembrie 2017, de Marin Basarab

Violul este ok

„Violul este ok”, vorbeau sătenii pe la margini de drumuri și prin baruri, și oricum destrăbălata ceea umbla toată ziua beată cu țâțele la vedere, a căutat-o. Iar cei 4 băieți îs gospodari dom-le, muncitori, ce vină au ei că le-a apărut asta în cale?

() Citeşte tot articolul