Astăzi 21 Septembrie 2017, Joi - Ultima actualizare la 20 Septembrie 2017
Abonamente

Economie 4 Septembrie 2017, ora 07:06

Republica Moldova demult nu mai este o țară agrară

Marime Font

Anul acesta s-au împlinit tocmai 26 de ani de la independență, dar fantoma colhozurilor din Uniunea Sovietică mai bântuie. Încă se mai răspândește mitul precum că Republica Moldova ar fi o țară agrară. Totuși, statisticile arată că ponderea principală la formarea produsului intern brut o aduce comerțul, iar agricultura are un procentaj foarte mic. În susținerea respectivelor statistici vin și experții care afirmă că R. Moldova demult nu mai este o țară agrară.

Tabloul economiei Republicii Moldova

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, în anul 2016, produsul intern brut (PIB) a însumat 134 miliarde de lei, în creștere cu 4,1 la sută, faţă de anul 2015. Agricultura, silvicultura și pescuitul au avut o pondere de doar 12,2 la formarea PIB-ului. Comerțul a constituit 14,3 din PIB; industria - 12,2 la sută; transport și depozitare 5,1 la sută.

Construcțiile au o pondere la formarea PIB-ului de 3,3 la sută. Administrația publică și apărare, asigurările sociale obligatorii, învățământul, sănătatea și asistența socială au o pondere de 13,7% la formarea PIB-ului, dar și în alte domenii care depășesc 10 la sută.



Chiar dacă R. Moldova ar avea un potențial agricol impunător, ea nu mai generează cei mai mulți bani la PIB. Prin urmare, nu ne mai putem numi țară agricolă, atât timp cât cei mai mulți bani vin din comerț și servicii, și nu din agricultură.

Pentru comparație, în anul 1990, înainte de obținerea independenței, ponderea agriculturii la formarea PIB-ului Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești a fost de 36 la sută și 27 la sută din PIB-ul URSS. Cifrele sunt prezentate de parlamentarul socialist Bogdan Țîrdea, într-un articol din ziarul „Argumentî i faktî”. Mai mult, deputatul susține că ponderea industriei în RSS Moldovenească era de 37 la sută și în URSS de 48 la sută. Moldova, în acea vreme se clasa pe primul loc în URSS la colectarea strugurilor.


Moldovenii nu mai vor să facă agricultură

R. Moldova demult nu mai este o țară agrară. În perioada sovietică erau repartizate rolurile pentru fiecare țară membră și nouă ne-a revenit rolul agriculturii Uniunii Sovietice. Acum, mai în glumă, mai în serios, ne asemănăm cu Statele Unite ale Americii – comerțul și serviciile contribuie la formarea PIB-ului, pentru că ei sunt foarte dezvoltați în domeniu, dar la noi din cauză că alte ramuri nu sunt dezvoltate. Aceasta este părerea expertului economic Veaceslav Ioniță de la IDIS „Viitorul”. „Cu certitudine, în URSS, ponderea agriculturii în PIB era cu mult mai mare - estimativ, de trei ori și jumătate mai mult”, menționează economistul.

Aruncăm tone de ceapă la gunoi și mâncăm roșii importate din Turcia

În martie, anul acesta, un producător autohton din Telenești a aruncat tone de ceapă la gunoi. A pierdut milioane de lei. De vină ar fi producătorii pentru că trebuia să studieze piața înainte de a însămânța pământul.

Ciudățenii se întâmplă și cu roșiile din comerț. Piețele R. Moldova sunt sufocate, de exemplu, de roșii din Turcia, care au un preț accesibil, în comparație cu roșiile producătorilor autohtoni care au un preț mai piperat. Respectiv, oamenii preferă legumele cu un preț după buzunarul lor, iar producătorii autohtoni se descurcă cum pot.

Fenomenul respectiv are și o explicație: „Agricultura noastră este primitivă”, după cum a spus expertul economic la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță.

„Productivitatea la majoritatea produselor, pe hectar, este de 3-4 ori mai mică decât în Europa. Prețurile la produsele agricole sunt foarte ridicare din cauza ineficienței în agricultură. Agricultura este primitivă, tehnologia și investițiile reduse, ceea ce duce la costuri mari și la faptul că producția noastră nu este competitivă. A doua problemă este legată de lipsa logisticii. Rețelele mari de magazine preferă să importe mărarul, decât să-l cumpere din Moldova, pentru că noi nu putem asigura livrările constante anul împrejur”.

Specialistul în economie consideră că noi abia învățăm să producem ceva, într-un mod primitiv, și încă nu am învățat să stocăm, să procesăm legumele și fructele. „Suntem ca cei din Africa - o bătut vântul, o căzut cocosul; nu a bătut vântul, nu a căzut cocosul”.

În așa-zisa țară agrară, angajații din sfera agriculturii sunt cei mai prost salarizați

Biroul Național de Statistică informează că, în 2017, câștigul salarial mediu a fost de 5 218,9 lei. Cea mai mică remunerare s-a atestat în domeniul agriculturii, silviculturii și pescuitului – 3 265,6 lei. Cel mai mare salariu este în domeniul informații și comunicații – 11 567,4 de lei.

Cu toate că principala ocupație a locuitorilor din zona rurală este agricultura, doar 33,7 la sută din populația ocupată, lucrează în domeniul respectiv.

În România, 28, 3 la sută din populația ocupată lucrează în agricultură, în timp ce în medie pe Europa este de 5 la sută. Cei mai mulți oameni care lucrează în agricultură din zona Europei este Albania – 41,8 la sută. Datele au fost preluate de la „Central Intelligence Agency” (CIA), Statele Unite ale Americii.



În 2016, cel mai mult s-au exportat produse vegetale în valoare de 530 milioane de dolari. Importul de produse agricole a constituit 172 milioane de dolari.

 

Un articol de: Georgeta Carasiucenco Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 20 Septembrie 2017, ora: 13:11

Câștigă o invitație la Ethno Jazz Festival 2017

Câștigă o invitație la Ethno Jazz Festival 2017

Timpul.md oferă invitații gratis la Ethno Jazz Festival 2017. Tot ce trebuie să faci e să intri pe pagina de facebook a TIMPULui și să urmezi pașii indicați în descrierea imaginii.

Citeşte tot articolul

Actualitate 20 Septembrie 2017, ora: 09:16

ÎNCOTRO? Armata Națională are de 3 ori mai puțin echipament decât Armata a XIV-a dislocată ilegal în stânga Nistrului

ÎNCOTRO? Armata Națională are de 3 ori mai puțin echipament decât Armata a XIV-a dislocată ilegal în stânga Nistrului

Bugetul Armatei Naţionale de-a lungul timpului a fost modest, situându-se între 0,3 si 0,5% din PIB. În plus, contingentul angajat al Armatei, care ar dispune de un efectiv de puțin peste 11000 unităţi de personal, inclusiv şi cel tehnic, este subfinanțat, iar echiparea...

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 20 Septembrie 2017, de Constantin Tănase

…Peste patria-nspumată (Eseu post-modernist)

…Peste patria-nspumată Vestitorul de furtună duhul răzvrătirii cântă; satele din R. Moldova fac folclor apocaliptic despre zâne preafrumoase care pleacă-n istanbuluri pe dolari să-și vândă trupul; moși cu albe-dalbe plete exorcism comit în public, invocând lupta de...

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2017, de Irina Tabaranu

Ajutați-o pe Moldova 1 să-și îndeplinească obligațiile...

Protestul de duminică a avut un traseu mai neobișnuit. Dacă până acum erau pichetate doar sediile unor partide sau unele instituții de stat, de data aceasta PAS și PPDA au hotărât să meargă și la sediul postului public Moldova1, televiziunea „poporului”.

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Septembrie 2017, de Moni Stănilă

Ethno Jazz festival

Aflat deja la cea de a XVI-a ediție, Ethno Jazz Festival a ajuns să fie unul dintre cele mai importante evenimente muzicale din Moldova. Ediția actuală va aduce pe scenă participanți din Franţa, Germania,

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 19 Septembrie 2017, de Constantin Tănase

Imposibilul Filat și tejghetarii de opinii

Fenomenul „jurnalismului plătit” există; într-un capitalism sălbatic în care valoarea supremă este banul, unde totul se vinde și se cumpără, nu poate să nu existe și un comerț cu opinii.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 18 Septembrie 2017, de Octavian Țâcu

Reconcilierea unirilor

Duminica trecută am fost invitat la Congresul al II-lea al Partidului Acțiune și Solidaritate.

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Septembrie 2017, de Moni Stănilă

Se poate trăi și din romantism

După cum deputații PLDM au elaborat un proiect de lege privind modificarea art. 13 din Constituție pentru înlocuirea sintagmei „limba moldovenească, funcționând pe baza grafiei latine” cu sintagma „limba română” și fac apel către toate fracțiunile din legislativ să...

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Septembrie 2017, de Dan Nicu

Dorin Chirtoacă, pe nedrept, la stâlpul infamiei

Primarul Chişinăului este supus de câteva luni unei campanii de denigrare fără precedent în Republica Moldova.

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Septembrie 2017, de Răzvan Munteanu

Rusia pregătește ocuparea militară a Belarusului

Exercițiile militare Zapad-2017, realizate de către Federația Rusă împreună cu Belarus, și cunoscute ca cele mai ample manevre de acest tip realizate de Moscova după sfârșitul războiului rece au fost și sunt amplu dezbătute în presa occidentală.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 15 Septembrie 2017, de Constantin Tănase

Codul Educației, Lupu și treuca puterii

…Nu m-aș mira deloc dacă aș afla că în fruntea unei școli din Moldova e director unul care a fost numit în funcție încă în timpul lui Brejnev sau și mai și – că acesta are acasă Biblia cu autograf de la Autor.  

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 15 Septembrie 2017, de Pavel Păduraru

Cum ar trebui să protestăm

Consiliul Marii Adunării Naţionale a invitat cetăţenii să iasă în această duminică la un protest de amploare în faţa Parlamentului, pentru a-şi manifesta dezaprobarea faţă de acţiunile actualei guvernări şi pentru a sensibiliza instituţiile internaţionale asupra stării de fapt a...

() Citeşte tot articolul

Bună Dimineața 14 Septembrie 2017, de Ana Gabor

Roșu socialisto-dodonist

Îmi pare rău de culoarea roșie a trandafirilor, dar și a altor flori. Despre maci nu spun nimic: roșul lor în câmp e o poveste, dar pare-mi-se că socialiștii lui Dodon au gustat din macul roșu după ce i-au căzut petalele...  

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 1 Septembrie 2017, de Marin Basarab

Violul este ok

„Violul este ok”, vorbeau sătenii pe la margini de drumuri și prin baruri, și oricum destrăbălata ceea umbla toată ziua beată cu țâțele la vedere, a căutat-o. Iar cei 4 băieți îs gospodari dom-le, muncitori, ce vină au ei că le-a apărut asta în cale?

() Citeşte tot articolul