Astăzi 21 Noiembrie 2017, Marţi - Ultima actualizare la ora 14:52
Abonamente

Economie 4 Septembrie 2017, ora 07:06

Republica Moldova demult nu mai este o țară agrară

Marime Font

Anul acesta s-au împlinit tocmai 26 de ani de la independență, dar fantoma colhozurilor din Uniunea Sovietică mai bântuie. Încă se mai răspândește mitul precum că Republica Moldova ar fi o țară agrară. Totuși, statisticile arată că ponderea principală la formarea produsului intern brut o aduce comerțul, iar agricultura are un procentaj foarte mic. În susținerea respectivelor statistici vin și experții care afirmă că R. Moldova demult nu mai este o țară agrară.

Tabloul economiei Republicii Moldova

Potrivit Biroului Naţional de Statistică, în anul 2016, produsul intern brut (PIB) a însumat 134 miliarde de lei, în creștere cu 4,1 la sută, faţă de anul 2015. Agricultura, silvicultura și pescuitul au avut o pondere de doar 12,2 la formarea PIB-ului. Comerțul a constituit 14,3 din PIB; industria - 12,2 la sută; transport și depozitare 5,1 la sută.

Construcțiile au o pondere la formarea PIB-ului de 3,3 la sută. Administrația publică și apărare, asigurările sociale obligatorii, învățământul, sănătatea și asistența socială au o pondere de 13,7% la formarea PIB-ului, dar și în alte domenii care depășesc 10 la sută.



Chiar dacă R. Moldova ar avea un potențial agricol impunător, ea nu mai generează cei mai mulți bani la PIB. Prin urmare, nu ne mai putem numi țară agricolă, atât timp cât cei mai mulți bani vin din comerț și servicii, și nu din agricultură.

Pentru comparație, în anul 1990, înainte de obținerea independenței, ponderea agriculturii la formarea PIB-ului Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești a fost de 36 la sută și 27 la sută din PIB-ul URSS. Cifrele sunt prezentate de parlamentarul socialist Bogdan Țîrdea, într-un articol din ziarul „Argumentî i faktî”. Mai mult, deputatul susține că ponderea industriei în RSS Moldovenească era de 37 la sută și în URSS de 48 la sută. Moldova, în acea vreme se clasa pe primul loc în URSS la colectarea strugurilor.


Moldovenii nu mai vor să facă agricultură

R. Moldova demult nu mai este o țară agrară. În perioada sovietică erau repartizate rolurile pentru fiecare țară membră și nouă ne-a revenit rolul agriculturii Uniunii Sovietice. Acum, mai în glumă, mai în serios, ne asemănăm cu Statele Unite ale Americii – comerțul și serviciile contribuie la formarea PIB-ului, pentru că ei sunt foarte dezvoltați în domeniu, dar la noi din cauză că alte ramuri nu sunt dezvoltate. Aceasta este părerea expertului economic Veaceslav Ioniță de la IDIS „Viitorul”. „Cu certitudine, în URSS, ponderea agriculturii în PIB era cu mult mai mare - estimativ, de trei ori și jumătate mai mult”, menționează economistul.

Aruncăm tone de ceapă la gunoi și mâncăm roșii importate din Turcia

În martie, anul acesta, un producător autohton din Telenești a aruncat tone de ceapă la gunoi. A pierdut milioane de lei. De vină ar fi producătorii pentru că trebuia să studieze piața înainte de a însămânța pământul.

Ciudățenii se întâmplă și cu roșiile din comerț. Piețele R. Moldova sunt sufocate, de exemplu, de roșii din Turcia, care au un preț accesibil, în comparație cu roșiile producătorilor autohtoni care au un preț mai piperat. Respectiv, oamenii preferă legumele cu un preț după buzunarul lor, iar producătorii autohtoni se descurcă cum pot.

Fenomenul respectiv are și o explicație: „Agricultura noastră este primitivă”, după cum a spus expertul economic la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță.

„Productivitatea la majoritatea produselor, pe hectar, este de 3-4 ori mai mică decât în Europa. Prețurile la produsele agricole sunt foarte ridicare din cauza ineficienței în agricultură. Agricultura este primitivă, tehnologia și investițiile reduse, ceea ce duce la costuri mari și la faptul că producția noastră nu este competitivă. A doua problemă este legată de lipsa logisticii. Rețelele mari de magazine preferă să importe mărarul, decât să-l cumpere din Moldova, pentru că noi nu putem asigura livrările constante anul împrejur”.

Specialistul în economie consideră că noi abia învățăm să producem ceva, într-un mod primitiv, și încă nu am învățat să stocăm, să procesăm legumele și fructele. „Suntem ca cei din Africa - o bătut vântul, o căzut cocosul; nu a bătut vântul, nu a căzut cocosul”.

În așa-zisa țară agrară, angajații din sfera agriculturii sunt cei mai prost salarizați

Biroul Național de Statistică informează că, în 2017, câștigul salarial mediu a fost de 5 218,9 lei. Cea mai mică remunerare s-a atestat în domeniul agriculturii, silviculturii și pescuitului – 3 265,6 lei. Cel mai mare salariu este în domeniul informații și comunicații – 11 567,4 de lei.

Cu toate că principala ocupație a locuitorilor din zona rurală este agricultura, doar 33,7 la sută din populația ocupată, lucrează în domeniul respectiv.

În România, 28, 3 la sută din populația ocupată lucrează în agricultură, în timp ce în medie pe Europa este de 5 la sută. Cei mai mulți oameni care lucrează în agricultură din zona Europei este Albania – 41,8 la sută. Datele au fost preluate de la „Central Intelligence Agency” (CIA), Statele Unite ale Americii.



În 2016, cel mai mult s-au exportat produse vegetale în valoare de 530 milioane de dolari. Importul de produse agricole a constituit 172 milioane de dolari.

 

Un articol de: Georgeta Carasiucenco Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Editorial 17 Noiembrie 2017, de Octavian Țâcu

Experiențe belgiene pentru R. Moldova

Săptămâna trecută (9-11 noiembrie) la invitația eurodeputatei Monica Macovei am efectuat o vizită de trei zile în Parlamentul European și la sediul NATO din Bruxelles.

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Noiembrie 2017, de Pavel Păduraru

Minciuna noastră cea de toate zilele

Când eram adolescent, citeam câteodată în revistele despre VIP-uri interviuri cu oameni cunoscuți. Nu mai țin minte ce ziceau ei, dar un singur lucru îmi atrăgea atenția.  

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Noiembrie 2017, de Moni Stănilă

Programare la Dumnezeu

Se apropie Postul Crăciunului și mă gândesc deja că preoții vor avea mai mult de spovedit. Într-un fel e foarte bine că lumea se împărtășește, dar e extrem de ciudat că o face după calendar. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Noiembrie 2017, de Octavian Țâcu

Jurnal de călătorie: Capitala culturii Cucuteni

Ghinionul localităților aflate la răscruci de drumuri este faptul că în graba călătoriilor de a ajunge spre alte destinații, acestea rareori devin loc al cunoașterii profunde și nuanțate. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Noiembrie 2017, de Constantin Tănase

Ideea națională a R. Moldova: dezrobirea femeii născătoare de prunci

Întotdeauna îmi aduc aminte cu o durere ce-mi arde toate celulele și cu un nelămurit sentiment de vină, zic, îmi aduc aminte de mama care, cu degetele mâinilor însângerate rodea rufele de tabla aia cu valuri căreia țăranii îi ziceau rusește „doskă.  

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Noiembrie 2017, de Răzvan Munteanu

Rusia este agresivă (și) pentru că se teme

Începând cu 2008, agresivitatea militară a Federației Ruse în vecinătatea sa apropiată a atins cele mai înalte cote, fie că vorbim despre exerciții militare efectuate în scopul de a descuraja elemente externe, fie că vorbim, mai ales, de agresiuni de tipul celei din Georgia,...

() Citeşte tot articolul

Editorial 9 Noiembrie 2017, de Marin Basarab

Scrisoare deschisă din partea unui cetățean care nu vrea să-l demită pe Dorin Chirtoacă

Salutare! Sunt un cetățean al orașului Chișinău care nu va ieși pe data de 19 noiembrie la referendumul pentru demiterea primarului.

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md