Astăzi 13 Decembrie 2017, Miercuri - Ultima actualizare la ora 14:35
Abonamente

Editorial 3 August 2017, ora 08:27    Din editia print

Marime Font

Republica Moldova: Soluția pentru piața muncii din România

Scriam într-un prim-articol pentru TIMPUL despre beneficiile și avantajele pe care România le-a obținut prin aderarea sa la Uniunea Europeană. În mod evident, Bucureștiul a cunoscut și câteva provocări odată cu accederea în cadrul Uniunii, așa cum este cazul migrației forței de muncă calificate. 

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Medici, profesori, ingineri sau constructori, lista poate continua, au părăsit România pentru a lucra în țările vestice, cu precădere Italia, Spania, Franța, Belgia, Germania sau Portugalia, clădind o diasporă destul de puternică, activă nu doar economic, ci și politic în țările în care s-a dezvoltat. O bună parte dintre aceștia au părăsit România pentru o perioadă de timp mai îndelungată, urmând cel mai probabil a se reîntoarce definitiv în țară odată cu pensionarea și ieșirea din câmpul muncii. Procesul nu este în sine unul nou, fostele state comuniste cunoscând un exod similar odată cu obținerea statutului de membru UE. Mai mult, țările occidentale au cunoscut un puternic deficit al forței de muncă în ultimele decenii, cauzat nu de către migrație, ci de alte aspecte sociale precum rata accentuată de îmbătrânire a populației sau natalitatea redusă.
Problemele de acest fel au fost rezolvate în Vest prin importul forței de muncă din fostele colonii, așa cum este spre exemplu cazul Franței, care s-a bazat pe lucrătorii marocani, libanezi algerieni etc., sau din țări periferice, așa cum Germania a procedat cu muncitorii turci. Indiferent de exemplele pe care le-am putea aborda, statele vestice au rezolvat problema pieței muncii pe termen mediu și lung, însă au construit clivaje sociale care au provocat instabilitate, întrucât forța de muncă acaparată a fost preponderent venită din zona Orientului Mijlociu, Africa sau Asia, iar comunitățile formate, diferite nu numai din punct de vedere etnic, ci și cultural sau religios, nu au reușit să se integreze în totalitate. Acesta este motivul pentru care, cetățeni musulmani francezi, belgieni, germani, olandezi etc., din generația a doua – adică născuți și crescuți în Europa - recurg la acte de terorism sau susținere a unor grupări radicale.

Practic, Vestul nu a importat numai forță de muncă, ci și radicalism sau fanatism religios, precum și alte riscuri cauzate de aceste clivaje sociale. Pe acest fond, al neintegrării unui imens procent de imigranți, Cancelarul german, Angela Merkel, spunea, acum câțiva ani în urmă, că Multiculturalismul a murit. Sigur, el poate fi înlocuit cu inter-culturalism, adică cu o mai bună cunoaștere și percepere reciprocă a comunităților sociale, însă durează până când astfel de mecanisme pot fi puse în practică.



Întorcându-ne la România, înțelegem că Bucureștiul urmează a se confrunta cu probleme pe care alte state europene le-a experimentat deja, motiv pentru care putem profita și trage concluziile pertinente.

România este o țară în curs de dezvoltare, cu cea mai mare creștere economică în UE și cu ambiții din ce în ce mai pertinente. Cu toate acestea, nu își permite, cel puțin pe termen mediu și scurt aducerea în țară a muncitorilor care se află acum în Vest, atât pentru că nu poate oferi salarii concurențiale cu cele occidentale, cât și ca urmare a dependenței economiei românești de influxul de capital pe care diaspora îl trimite în mod constant în țară.

Guvernul român încearcă punerea în practică a unor politici publice care să stimuleze mobilitatea internă a forței de muncă, din zone mai puțin dezvoltate către cele industrializate, însă în condițiile actuale de dezvoltare economică, piața muncii din România se va dezvolta mult mai complex și rapid, așa că se vor căuta și alte soluții, iar privirile trebuie să se îndrepte către românii din afara granițelor, fie că vorbim de Valea Timocului din Serbia, Bucovina de Nord și Bugeacul din Ucraina sau mai ales Republica Moldova.

România are o șansă enormă, o șansă pe care Vestul nu a avut-o: șansa de a răspunde nevoilor interne de pe piața muncii cu inserția unor muncitori care vorbesc aceeași limbă, au aceeași religie și sunt... români. În acest context, avantajele sunt duble: nu numai pentru că se pot evita problemele de integrare socială, dar România își poate aduce să muncească propriii români, care vor putea nu numai să își asigure un trai mai bun, ci și să cunoască mult mai bine țara, trecând bariera stereotipurilor sau a miturilor negative, promovând imaginea de țară în familiile și orașele de unde provin.

Nu este numai o soluție economică, ci și o politică de soft power. 

Opinie de Răzvan Munteanu

Un articol de: Răzvan Munteanu Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Opinii & Editoriale 13 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

Atunci când e cum ar trebui să fie

În luna octombrie am avut plăcerea să stau câteva zile în Iași, oraș care a reușit, prin festivalul internațional de literatură și traducere, FILIT, să se înscrie în lista marilor orașe culturale – fiți atenți! – din lume.

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Decembrie 2017, de Răzvan Munteanu

Războiul hibrid și lecția Ucrainei pentru R. Moldova

Modificările cele mai complexe apărute după sfârșitul războiului rece au fost efectuate în domeniul studiilor de securitate, riscurile și amenințările căpătând noi valențe, de cele mai multe ori chiar de natură non-militară.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 13 Decembrie 2017, de Constantin Tănase

Mârlănismul cu față europeană

Dacă e să ne luăm după Lazăr Șăineanu, autorul monumentalului „Dicționar universal al limbii române”, mârlan ar însemna numai „om prost crescut, grosolan, bădăran”.

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

În trecere prin târguri de cărți

Săptămâna trecută a avut loc la București ediţia 2017 a Târgului de carte Gaudeamus, organizat de Radio România. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Silvia Radu și stâna Primăriei

Societatea civilă de la noi (existentă în mare parte doar pe bloguri și rețele de socializare) este foarte supărată pe primarul interimar Silvia Radu. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

Se apropie suta

În ajunul Zilei Naționale a României, obosită și cu gândurile în altă parte, am început să butonez la televizor cu intenția de a urmări știrile de la Moldova 1. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 11 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (IV) Adunarea Națională Moldovenească de la Tiraspol

Mișcarea de renaștere națională din 1917, care a trezit vulcanul trăirilor panromânești, ținute în frâu timp de un secol de autoritățile țariste, a avut impact nu doar asupra moldovenilor din Basarabia, ci și asupra celor de peste Nistru.

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md