Astăzi 20 Octombrie 2017, Vineri - Ultima actualizare la ora 16:00
Abonamente

Editorial 3 August 2017, ora 08:27    Din editia print

Marime Font

Republica Moldova: Soluția pentru piața muncii din România

Scriam într-un prim-articol pentru TIMPUL despre beneficiile și avantajele pe care România le-a obținut prin aderarea sa la Uniunea Europeană. În mod evident, Bucureștiul a cunoscut și câteva provocări odată cu accederea în cadrul Uniunii, așa cum este cazul migrației forței de muncă calificate. 

a

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Medici, profesori, ingineri sau constructori, lista poate continua, au părăsit România pentru a lucra în țările vestice, cu precădere Italia, Spania, Franța, Belgia, Germania sau Portugalia, clădind o diasporă destul de puternică, activă nu doar economic, ci și politic în țările în care s-a dezvoltat. O bună parte dintre aceștia au părăsit România pentru o perioadă de timp mai îndelungată, urmând cel mai probabil a se reîntoarce definitiv în țară odată cu pensionarea și ieșirea din câmpul muncii. Procesul nu este în sine unul nou, fostele state comuniste cunoscând un exod similar odată cu obținerea statutului de membru UE. Mai mult, țările occidentale au cunoscut un puternic deficit al forței de muncă în ultimele decenii, cauzat nu de către migrație, ci de alte aspecte sociale precum rata accentuată de îmbătrânire a populației sau natalitatea redusă.
Problemele de acest fel au fost rezolvate în Vest prin importul forței de muncă din fostele colonii, așa cum este spre exemplu cazul Franței, care s-a bazat pe lucrătorii marocani, libanezi algerieni etc., sau din țări periferice, așa cum Germania a procedat cu muncitorii turci. Indiferent de exemplele pe care le-am putea aborda, statele vestice au rezolvat problema pieței muncii pe termen mediu și lung, însă au construit clivaje sociale care au provocat instabilitate, întrucât forța de muncă acaparată a fost preponderent venită din zona Orientului Mijlociu, Africa sau Asia, iar comunitățile formate, diferite nu numai din punct de vedere etnic, ci și cultural sau religios, nu au reușit să se integreze în totalitate. Acesta este motivul pentru care, cetățeni musulmani francezi, belgieni, germani, olandezi etc., din generația a doua – adică născuți și crescuți în Europa - recurg la acte de terorism sau susținere a unor grupări radicale.

Practic, Vestul nu a importat numai forță de muncă, ci și radicalism sau fanatism religios, precum și alte riscuri cauzate de aceste clivaje sociale. Pe acest fond, al neintegrării unui imens procent de imigranți, Cancelarul german, Angela Merkel, spunea, acum câțiva ani în urmă, că Multiculturalismul a murit. Sigur, el poate fi înlocuit cu inter-culturalism, adică cu o mai bună cunoaștere și percepere reciprocă a comunităților sociale, însă durează până când astfel de mecanisme pot fi puse în practică.



Întorcându-ne la România, înțelegem că Bucureștiul urmează a se confrunta cu probleme pe care alte state europene le-a experimentat deja, motiv pentru care putem profita și trage concluziile pertinente.

România este o țară în curs de dezvoltare, cu cea mai mare creștere economică în UE și cu ambiții din ce în ce mai pertinente. Cu toate acestea, nu își permite, cel puțin pe termen mediu și scurt aducerea în țară a muncitorilor care se află acum în Vest, atât pentru că nu poate oferi salarii concurențiale cu cele occidentale, cât și ca urmare a dependenței economiei românești de influxul de capital pe care diaspora îl trimite în mod constant în țară.

Guvernul român încearcă punerea în practică a unor politici publice care să stimuleze mobilitatea internă a forței de muncă, din zone mai puțin dezvoltate către cele industrializate, însă în condițiile actuale de dezvoltare economică, piața muncii din România se va dezvolta mult mai complex și rapid, așa că se vor căuta și alte soluții, iar privirile trebuie să se îndrepte către românii din afara granițelor, fie că vorbim de Valea Timocului din Serbia, Bucovina de Nord și Bugeacul din Ucraina sau mai ales Republica Moldova.

România are o șansă enormă, o șansă pe care Vestul nu a avut-o: șansa de a răspunde nevoilor interne de pe piața muncii cu inserția unor muncitori care vorbesc aceeași limbă, au aceeași religie și sunt... români. În acest context, avantajele sunt duble: nu numai pentru că se pot evita problemele de integrare socială, dar România își poate aduce să muncească propriii români, care vor putea nu numai să își asigure un trai mai bun, ci și să cunoască mult mai bine țara, trecând bariera stereotipurilor sau a miturilor negative, promovând imaginea de țară în familiile și orașele de unde provin.

Nu este numai o soluție economică, ci și o politică de soft power. 

Opinie de Răzvan Munteanu

Un articol de: Răzvan Munteanu Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 20 Octombrie 2017, ora: 15:46

Un sector de poliție din Chișinău va avea spațiu de joacă pentru copii

Un sector de poliție din Chișinău va avea spațiu de joacă pentru copii

La 19 octombrie a fost redeschis sectorului de poliție nr. 3, din sectorul Buiucani al mun. Chișinău, care a fost complet renovat și dotat în conformitate cu cerințele internaționale și bunele practici în domeniu, asigurând tuturor cetățenilor acces liber și...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 20 Octombrie 2017, ora: 14:17

Lavrov: Armele nucleare ale SUA din Europa trebuie să revină pe teritoriul american

Lavrov: Armele nucleare ale SUA din Europa trebuie să revină pe teritoriul american

Scutul antirachetă care este construit de Washington în străinătate constituie o problemă esențială pentru Rusia și China, a afirmat vineri, la Moscova, ministrul de externe rus Serghei Lavrov, relatează Reuters.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 20 Octombrie 2017, ora: 10:57

Vladimir Putin: Rusia e pregătită să dezvolte noi sisteme nucleare

Vladimir Putin: Rusia e pregătită să dezvolte noi sisteme nucleare Din editia print

Federația Rusă susține că va reacționa promt și „simetric”, în cazul în Statele Unite renunță la Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare, a declarat joi președintele rus Vladimir Putin, citat de protv.ro.

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 20 Octombrie 2017, de Pavel Păduraru

Jurnalul Morții sau Ultimul Editorial

Pe când eram student, cred că am fost la sute de lansări de carte la Uniunea Scriitorilor și pe la fel de fel de biblioteci. O făceam din două motive, care se cam ceartă între ele, dar n-am ce să le fac - e treaba lor.  

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Octombrie 2017, de Constantin Tănase

„Centristul” Diacov, separatismul rusesc și unionismul românesc

…Când se face referire la replica lui Iisus, dată lui Pilat, se citează, de obicei, doar prima parte („Să dăm Cezarului ce-i al Cezarului”). Să nu uităm, însă, și de partea a doua: „și lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu”. Fără aceasta, prima parte își...

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Octombrie 2017, de Moni Stănilă

Să ne mai distrăm un pic cu socialiștii

Știți, cred, cu toții telefoanele de jucărie pe care le primesc copiii și cum, bucuroși, fac ture prin casă bolborosind cu forță în aceste jucării.

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Octombrie 2017, de Octavian Țâcu

Expedițiile Memoriei (V): Românii/moldovenii dintre Krasnoiarsk și Irkutsk

Potrivit recensământului federal din 2002, în Rusia locuiau 172 330 moldoveni, dintre care 98 097 bărbați și 74 233 femei.

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Octombrie 2017, de Dan Nicu

Integrarea europeană în Constituție, subiect propagandistic al guvernării

Obiectivul anunțat de guvernare, în special de către președintele Parlamentului, de a introduce în Constituție integrarea europeană ca direcție a politicii externe a R. Moldova, trebuie analizat din mai mule puncte de vedere.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Octombrie 2017, de Pavel Păduraru

Aşteptări

Femeia de serviciu. Am şi eu o vecină, ca toată lumea, numai că a mea e puţin mai altfel decât celelalte.

() Citeşte tot articolul

Atitudini 22 Septembrie 2017, de Marin Basarab

De ce nu se fac filme documentare în Moldova?

În Republica Moldova nu se face film documentar.

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md