Astăzi 21 Noiembrie 2017, Marţi - Ultima actualizare la ora 14:52
Abonamente

Externe 14 Septembrie 2017, ora 07:51

De ce se va organiza un Summit UE la Sibiu: „Visul transilvănean, antidotul lui Juncker pentru coşmarul Brexitului”

Marime Font

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Transilvania poate că nu pare ideea care îi vine oricui de a petrece un weekend distractiv ca să uite de un divorţ dureros, dar exact acest lucru le-a prescris preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, liderilor UE ca să treacă peste tristeţea Brexitului, scrie Reuters, explicând motivele pentru care liderul Executivului UE a propus organizarea unui summit la Sibiu, relatează News.ro. 

Sibiu, pitorescul oraş istoric al etnicilor germani din România, ar fi locul potrivit unde cei 27 de lideri rămaşi în UE să își afișeze public unitatea, sâmbătă, 30 martie 2019, le-a spus liderul CE europarlamentarilor, miercuri, în discursul său anual despre starea Uniunii.

Propunerea sa, pentru un bloc mai unit, fără Marea Britanie, este privită cu scepticism de multe guverne. Dar şeful Executivului UE a calculat că extinderea Zonei euro şi aprofundarea cooperării pot câştiga susţinerea Angelei Merkel şi a lui Emmanuel Macron, liderii puterilor fondatoare, Franţa şi Germania. De asemenea, poate reduce diviziunile cu membrii mai noi şi mai săraci, din Est.



Menţionarea Brexitului a fost primită cu urale din partea mebrilor UKIP de la Strasbourg. Ei s-au strâmbat când Juncker a avertizat că britanicii vor regreta în curând ieşirea şi au dat asigurări că UKIP aşteaptă cu nerăbdare weekendul de peste 18 luni, când va sărbători „eliberarea” Marii Britanii de ceea ce ei numesc „dictatul” UE de la Bruxelles.

Însă consilierii spun că Juncker crede că mulţi dintre ceilalţi 440 de milioane de europeni vor înţelege cu adevărat faptul că a doua economie din blocul comunitar pleacă abia atunci când se va întâmpla acest lucru. Iar pentru a-i linişti în ceea ce Juncker a descris drept „un moment foarte trist şi tragic”, liderii lor ar trebui să plănuiască o întâlnire în România, unul dintre membrii cei mai noi şi mai săraci, care va deţine, de altfel, preşedinţia prin rotaţie a UE la începutul lui 2019.

O moştenire culturală bogată – Juncker a notat că germanofonii, precum el, îl cunosc drept Hermannstadt, capitala comunităţii saxone din Transilvania timp de secole - face Sibiul un loc bun pentru a sărbători Uniunea popoarelor diferite din Europa.

„Întreaga idee în acea zi este să ne concentrăm (…) pe chestiuni viitoare pentru Uniune, nu pe cei care pleacă”, a declarat un înalt oficial UE despre summitul de la Sibiu, care a fost salutat de preşedintele roman Klaus Iohannis, fost primar al oraşului.

Iar dacă eventuali comentatori britanici ar putea fi tentaţi să lege Transilvania de imaginea unei UE-vampir, care suge sângele contribuabilului britanic, localnicii români insistă că oraşul lor nu are prea multe de-a face cu legenda lui Dracula.

UN POSIBIL COMPROMIS?

În afară de modificarea atmosferei unui week-end istoric pentru Uniunea Europeană, succesul viziunii lui Juncker pentru Sibiu în 2019 va depinde de modul în care liderii naţionali răspund la propunerile trasate miercuri.

Un aspect important este că fostul premier al Luxemburgului, care se va retrage din CE în toamna lui 2019, vrea să folosească ieşirea Marii Britanii din UE pentru a pune capăt unei culturi a statelor de a alege ce bucăţi de integrare vor – pentru ele şi pentru alţii – şi de a aduce toate cele 27 de naţiuni rămase în Zona Euro, în Spaţiul Schengen şi în uniunea bancară.

Într-un discurs marcat de un echilibru între critici indirecte şi laude pentru diferiţii lideri din blocul comunitar, el a respins propunerile lui Macron, încă în stadiu incipient, pentru un buget separat al Zonei Euro, precum şi planurile de promovare a unei integrări mai profunde care să lase statele din afara Euro, în special pe cele din est, la periferia UE.

Guvernul german, care se pregăteşte pentru alegerile de peste două săptămâni, la care Merkel este favorită, este sceptic în legătură cu planurile lui Macron, dar probabil că va privi cu reţinere şi propunerile ambiţioase ale lui Jucker. Reacţia sa iniţială a fost reţinută.

Oficialii UE resping, însă, teoria că Juncker se pregăteşte de o confruntare directă cu Merkel şi Macron atunci când se opune „Europei cu mai multe viteze”, despre care mediatorul veteran al UE crede că poartă seminţele destrămării UE. Mai degrabă, Juncker cede ideea unei Zone Euro care să includă tot UE, cu un buget parte a bugetului UE de ansamblu şi administrat de Comisie, drept o aplicare practică a sugestiilor lui Macron şi Merkel, dar în legătură cu care administraţiile lor nu au oferit prea multe detalii concrete.

Cu toate acestea, sugestia sa că ţări precum Polonia şi Ungaria, conduse guverne profund eurosceptice, ar trebui să adere la structuri ale Zonei Euro nu se va bucura, probabil, de susţinere la Varşovia şi Budapesta. Însă argumentul lui Juncker este că, dacă aceste state refuză ofertele şi presiunile de aderare, nu se vor putea plânge că sunt tratate ca membri de mâna a doua ai Uniunii.

Juncker, în vârstă de 62 de ani, a declarat că uneori se simte sătul de UE, dar vrea ca Sibiul să le ofere alegătorilor europeni altceva, pentru a uita de Brexit, cu două luni înainte de alegerile europarlamentare.

Cea mai mare provocare pentru îndeplinirea listei sale lungi de ambiţii va fi depăşirea intereselor naţionale profund înrădăcinate. „Democraţia este despre compromis”, a spus el într-un avertisment dur transmis liderilor divizaţi pe care vrea să îi reunească în Transilvania. „Europa nu poate funcţiona fără compromis”, a adăugat preşedintele CE.  

news.ro

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Editorial 17 Noiembrie 2017, de Octavian Țâcu

Experiențe belgiene pentru R. Moldova

Săptămâna trecută (9-11 noiembrie) la invitația eurodeputatei Monica Macovei am efectuat o vizită de trei zile în Parlamentul European și la sediul NATO din Bruxelles.

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Noiembrie 2017, de Pavel Păduraru

Minciuna noastră cea de toate zilele

Când eram adolescent, citeam câteodată în revistele despre VIP-uri interviuri cu oameni cunoscuți. Nu mai țin minte ce ziceau ei, dar un singur lucru îmi atrăgea atenția.  

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Noiembrie 2017, de Moni Stănilă

Programare la Dumnezeu

Se apropie Postul Crăciunului și mă gândesc deja că preoții vor avea mai mult de spovedit. Într-un fel e foarte bine că lumea se împărtășește, dar e extrem de ciudat că o face după calendar. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Noiembrie 2017, de Octavian Țâcu

Jurnal de călătorie: Capitala culturii Cucuteni

Ghinionul localităților aflate la răscruci de drumuri este faptul că în graba călătoriilor de a ajunge spre alte destinații, acestea rareori devin loc al cunoașterii profunde și nuanțate. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Noiembrie 2017, de Constantin Tănase

Ideea națională a R. Moldova: dezrobirea femeii născătoare de prunci

Întotdeauna îmi aduc aminte cu o durere ce-mi arde toate celulele și cu un nelămurit sentiment de vină, zic, îmi aduc aminte de mama care, cu degetele mâinilor însângerate rodea rufele de tabla aia cu valuri căreia țăranii îi ziceau rusește „doskă.  

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Noiembrie 2017, de Răzvan Munteanu

Rusia este agresivă (și) pentru că se teme

Începând cu 2008, agresivitatea militară a Federației Ruse în vecinătatea sa apropiată a atins cele mai înalte cote, fie că vorbim despre exerciții militare efectuate în scopul de a descuraja elemente externe, fie că vorbim, mai ales, de agresiuni de tipul celei din Georgia,...

() Citeşte tot articolul

Editorial 9 Noiembrie 2017, de Marin Basarab

Scrisoare deschisă din partea unui cetățean care nu vrea să-l demită pe Dorin Chirtoacă

Salutare! Sunt un cetățean al orașului Chișinău care nu va ieși pe data de 19 noiembrie la referendumul pentru demiterea primarului.

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md