Astăzi 22 Octombrie 2017, Duminică - Ultima actualizare la ora 15:45
Abonamente

Actualitate 21 Septembrie 2017, ora 08:16

Revista presei internaţionale: „Trump declanşează o ofensivă globală privind acordul nuclear cu Iranul”

Marime Font

a

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Presa internaţională rămâne concentrată asupra sesiunii Adunării Generale a ONU şi comentează pe larg discursul ţinut de preşedintele Statelor Unite şi reacţiile pe care le-a stârnit.

„Securitatea internaţională a dominat întrunirea anuală a liderilor lumii, care au rostit discursuri făcând în acelaşi timp manevre pentru a obţine sprijin pentru reglementarea unei diversităţi de crize care reliefează divizarea lumii”, rezumă Wall Street Journal.

În editorialul său, intitulat „Razboinici şi pacifişti la ONU”, New York Times face o comparaţie între abordarea fostului preşedinte, Barack Obama, şi a actualului lider de la Casa Albă. Într-un „contrast grăitor faţă de poziţia preşedintelui Barack Obama”, în discursul „furios” al lui Donald Trump în faţa unui „organism al cărui principal obiectiv este reglementarea paşnică a disputelor, cu greu s-ar putea găsi o aluzie la vreo posibilitate de compromis în negocieri”, remarcă ziarul new-yorkez.



Un discurs care nu seamănă cu niciun altul rostit de un preşedinte american şi care „când s-a terminat, a lăsat impresia de incoerenţă şi ameninţare”, notează The Guardian, apreciind că intervenţia lui Trump a amintit mai degrabă „de Nikita Hruşciov, Fidel Castro sau Hugo Chavez”.

„Donald Trump devalorizează ONU”, conchide Le Monde, estimând că discursul preşedintelui american a fost „brutal, agresiv, incoerent” şi reprezintă „o provocare teribilă pentru comunitatea internaţională”.

„Trump declanşează o ofensivă globală privind acordul nuclear cu Iranul”, titrează Financial Times, observând că „Teheranul şi Europa încearcă să convingă SUA de meritele acordului, după discursul dispreţuitor al preşedintelui” american.

Un „discurs a urii, neruşinat şi ignorant”, mai degrabă amintind de „Evul Mediu, şi nu de secolul XXI şi nefiind demn de un răspuns” – aceasta este descrierea făcută de ministrul de externe iranian alocuţiunii preşedintelui Trump, după cum citim în Der Spiegel.

În privinţa Coreii de Nord, Washington Post este de părere că, prin ameninţările sale, preşedintele Trump „a dat apă la moară retoricii regimului preşedintelui Kim”, iar acum este probabil ca Phenianul să efectueze „noi lansări de rachete”.

Citat de ziarul moscovit Kommersant, ministrul de externe al Rusiei „a îndemnat Washingtonul să înceteze ameninţările la adresa Phenianului şi a recunoscut că Moscova este îngrijorată de poziţia ireconciliabilă a administraţiei americane privind problema nucleară iraniană”.

„Discursul privind Coreea de Nord a fost realmente nefolositor” şi de fapt nu face decât să agraveze situaţia, atenţionează la rândul său China, a cărei poziţie este prezentată de Washington Post.

În plus, „provocările lui Kim şi incapacitatea de acţiune a SUA ar putea întări poziţia Moscovei”, consideră Financial Times.„Kremlinul înţelege psihologia nord-coreeană, având în vedere că şi liderii Rusiei s-au simţit cândva încolţiţi”, aminteşte ziarul britanic. Şi explică în continuare: „Pentru Coreea de Nord, nu este vorba despre negoceri, ci de supravieţuire” căci „Kim Jong-un ştie care a fost soarta lui Saddam Hussein al Irakului şi a lui Muammar Gaddafi, din Libia, considerând rachetele nucleare ca pe o asigurare de viaţă”. Iar dacă Moscova va reuşi să găsească o soluţie abilă, „poziţia sa în Asia şi în Pacific se va întări, marcând un nou pas spre eliminarea hegemoniei SUA din relaţiile internaţionale”, conchide Financial Times.

Exact viziunea pe care o au SUA asupra relaţiilor internaţionale a încercat să o descifreze jurnalul polonez Rzeczpospolita. O viziune în centrul căreia se regăsesc statele naţionale care „vor avea mână liberă să-şi impună interesele lor”. Adică „un sistem care nu poate decât să bucure regimurile autoritare de la Beijing și Moscova”, mai ales că „în cuvântarea la ONU, Trump s-a referit foarte puțin la ocuparea Crimeii și la încercările Chinei de a controla Marea Chinei de Sud, una din cele mai importante artere comerciale ale lumii”, detaliază cotidianul polonez.

O viziune diferită asupra organizării lumii se vede în discursul ţinut de preşedintele Franţei, după cum remarcă Le Soir. „La ONU, Macron se face purtătorul de cuvânt al ‘celor uitaţi'”, consideră cotidianul belgian, punând în antiteză perspectiva lui Donald Trump care a repetat de mai multe ori că el „va pune întotdeauna America pe primul plan” şi a preşedintelui francez, care a apreciat că denunţarea acordului cu Iranul ar fi „o mare greşeală” şi a vorbit despre „valori, despre ajutor pentru dezvoltare, despre sănătate şi climă”.

„Emmanuel Macron vrea să reinventeze ONU”, constată şi ziarul francez Le Vif, atenţionând totuşi că speranţele Parisului de a-l influenţa pe Donald Trump „ar putea fi iluzorii”, căci „cu preşedintele american, este imposibil să măsori rezultatele”.

Mai ales că în discursul său, liderul de la Casa Albă „nici măcar nu s-a deranjat să menţioneze schimbarea climatică” deşi este în general considerată la ONU ca fiind „cea mai mare ameninţare pentru planetă”, citim în The Guardian.

O altă criză care îşi face loc pe primele pagini ale presei internaţionale este referendumul pentru independenţa Cataloniei şi măsurile luate de guvernul de la Madrid pentru împiedicarea votului, măsuri care au „declanşat una din cele mai grave crize politice de la revenirea Spaniei la democraţie, cu patru decenii în urmă”, observă The Guardian.

„Deşi sondajele de opinie arată că populaţia Cataloniei este profund divizată în privinţa independenţei, mai mult de 70% din localnici spun că vor un referendum în această problemă pentru a reglementa situaţia”, menţionează The Guardian.

Le Figaro relatează că arestarea mai multor membri ai administraţiei catalane a scos în stradă mii de manifestanţi la Barcelona. Iar de la Madrid,

El Pais pledează pentru „restabilirea ordinii constituţionale”, apreciind că „provocarea secesionistă ameninţă democraţia, libertatea şi convieţuirea”. 

Rador

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Editorial 21 Octombrie 2017, de Moni Stănilă

Credință fără învățătură?

Un om credincios poate atinge sfințenia independent de nivelul de școlarizare sau numărul de cărți citite. Rugăciunea e școala lui.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Octombrie 2017, de Pavel Păduraru

Jurnalul Morții sau Ultimul Editorial

Pe când eram student, cred că am fost la sute de lansări de carte la Uniunea Scriitorilor și pe la fel de fel de biblioteci. O făceam din două motive, care se cam ceartă între ele, dar n-am ce să le fac - e treaba lor.  

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Octombrie 2017, de Constantin Tănase

„Centristul” Diacov, separatismul rusesc și unionismul românesc

…Când se face referire la replica lui Iisus, dată lui Pilat, se citează, de obicei, doar prima parte („Să dăm Cezarului ce-i al Cezarului”). Să nu uităm, însă, și de partea a doua: „și lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu”. Fără aceasta, prima parte își...

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Octombrie 2017, de Moni Stănilă

Să ne mai distrăm un pic cu socialiștii

Știți, cred, cu toții telefoanele de jucărie pe care le primesc copiii și cum, bucuroși, fac ture prin casă bolborosind cu forță în aceste jucării.

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Octombrie 2017, de Octavian Țâcu

Expedițiile Memoriei (V): Românii/moldovenii dintre Krasnoiarsk și Irkutsk

Potrivit recensământului federal din 2002, în Rusia locuiau 172 330 moldoveni, dintre care 98 097 bărbați și 74 233 femei.

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Octombrie 2017, de Dan Nicu

Integrarea europeană în Constituție, subiect propagandistic al guvernării

Obiectivul anunțat de guvernare, în special de către președintele Parlamentului, de a introduce în Constituție integrarea europeană ca direcție a politicii externe a R. Moldova, trebuie analizat din mai mule puncte de vedere.

() Citeşte tot articolul

Atitudini 22 Septembrie 2017, de Marin Basarab

De ce nu se fac filme documentare în Moldova?

În Republica Moldova nu se face film documentar.

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md