Astăzi 22 Ianuarie 2018, Luni - Ultima actualizare la ora 15:02
Abonamente

Bună Dimineața 23 Decembrie 2016, ora 06:48    Din editia print

Marime Font

„Revoluția mi-a ciuruit destinul care, când m-am născut era scris altfel”

Au trecut 27 de ani, am zice timp suficient pentru a fi spălate chiar și cele mai adânci răni. Dar nu e nici pe departe așa. Anii au trecut, însă focurile de mitralieră și trupurile ce zac pe străzi încă sunt vii în memoria celor care au ieșit fără a sta pe gânduri să-și câștige libertatea în decembrie 1989.

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Atunci copii, azi oameni în toată firea, atunci niște puștani ce au pus mâna pe armă și au ieșit în stradă pentru a scăpa de un regim totalitar, astăzi bărbați care tresar când își aduc aminte de evenimentele din iarna anului ’89.

„Nu știam ce va urma. În minte aveam doar dorința de a scăpa de jug, să trăim și noi ca restul lumii, liberi. Chiar dacă eram doar un copil pe atunci și astăzi îmi apar în fața ochilor cozile la care stăteam ore bune pentru a lua o pâine, o sticlă cu lapte sau o bucată de salam. Da, aș putea spune că, copilăria mi-a trecut stând la cozi”, își aduce aminte Alexandru din București.



Revoluția a unit o țară întreagă și a dat jos un dictator. Însă au trecut 27 de ani, vinovaţii nu au fost pedepsiți. Nu s-a făcut dreptate. „Armata a fost atunci trimisă să apere un obiectiv strategic, Aeroportul Otopeni. Soldații la un moment dat au deschis focul, crezând că sunt atacați de teroriști. Se împușcau între ei”, povestește un alt martor.

„Ce îmi vine în minte când mă întreabă careva cum am copilărit? Revoluția, teroare, foc, incendii, cadavre și camarazii mei băgați la trei metri sub pământ la doar 18 ani. Ne-a costat prea mult libertatea la care visam și ziua. Am scăpat de Ceaușescu dar România de 27 de ani tot stă pe loc. Păcat doar de viețile luate. La revoluție mi-a fost ciuruit destinul, care probabil când m-am născut era scris altfel”, o spune cu regret un alt luptător pentru libertatea din 1989.

Un articol de: Tatiana T. Macovei Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Editorial 22 Ianuarie 2018, de Răzvan Munteanu

Mass-media și securitatea națională. Lecția Belarusului

„Ucrainizarea” ar putea deveni o amenințare și pentru alte țări din regiune

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Ianuarie 2018, de Moni Stănilă

Bradul sau hoțul

În fiecare an în preajma sărbătorilor apare problema bradului. Pe de o parte cei ca mine – nici un Crăciun fără brad, pe de altă parte cei cu adevărat eco – bradul poate lipsi, iar o altă parte derutată și declarată eco – brad de plastic, uitând că fabricarea acelor...

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Ianuarie 2018, de Moni Stănilă

Mărul, inelul sau cununa

De Crăciun am ajuns acasă, în Țara Făgetului, unde – cum v-am mai spus și în alți ani – există cele mai frumoase cete de colindători: dubașii.

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Ianuarie 2018, de Dan Nicu

Dodon trebuie să plece

R. Moldova s-a transformat într-un stat în care e nevoie ca Parlamentul să-l suspende, din când în când, pe preşedinte, și să se poată face modificări în structura Guvernului.

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Ianuarie 2018, de Moni Stănilă

Crăciunul în tranșee

De sărbători avem mult timp liber și de multe ori îl consumăm, cu rost sau fără, în fața televizoarelor, ceea ce ne face să ne întrebăm despre cum sărbătoreau oamenii altădată.

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md