Dacă zilele trecute v-am prezentat o tânără originară din R. Moldova, care a învăţat limba română în şcoli cu predare în limba rusă, dar care nu poate vorbi nici acum pe înţelesul băştinaşilor, de această dată, am vrut să vedem ce are de spus o profesoară de limba română la un liceu cu predare în limba rusă din capitală. La cerinţa profesoarei, am păstrat anonimatul dumneaei, astfel ca să nu aibă de suferit activitatea ei profesională.
Timp de un sfert de secol, doamna profesoară i-a învăţat pe ruşii de la noi limba şi literatura română şi, precum susţine chiar ea, a încercat întotdeauna nu doar să-i înveţe limba noastră maternă, ci să-i educe şi să-i formeze ca oameni ai acestui pământ.

- Doamnă profesoară, spuneţi-ne, vă rog, care este atitudinea elevilor ruşi faţă de profesorul care le predă limba şi literatura română?

- Depinde mult de personalitatea profesorului şi de educaţia de acasă a acestor copii. Faţă de cursul de română, pe care-l predau în ciclul gimnazial şi liceal, atitudinea diferă de la caz la caz. Unii sunt programaţi să stea împotriva studierii limbii române, iar alţii ştiu că vor pleca să înveţe peste hotare şi consideră că nu le trebuie româna. De multe ori îi îndemn să înveţe măcar pentru nota cinci, dar ei nu doresc, ştiu din start că vor lua o notă de trecere. Noi, profesorii, până la urmă, suntem nevoiţi să le punem cel puţin nota cinci, deoarece… aşa-i „sistemul”. În caz contrar, mă cheamă directoarea şi mă întreabă cum de-am îndrăznit să pun o notă negativă la română. E un cerc vicios, unde chiar dacă ai principii şi demnitate, te înving împrejurările. Asta-i: statistica trebuie să fie pozitivă, căci acolo, la minister, unde se întrunesc pedagogii, directorul nu trebuie să roşească pentru nereuşita elevilor.

- La ce vă referiţi atunci când vorbiţi de „sistem”, de „cerc vicios”?

- Din clasa întâi până în clasa a douăsprezecea, elevii ruşi învaţă româna de patru ori pe săptămână, dar sunt cazuri în care ajung la examenul de maturitate şi nu ştiu nimic! S-a format un sistem întreg în toate şcolile din Moldova, unde profesorii sunt îndemnaţi de directori şi de părinţi să ajute elevii la examene, pentru a salva imaginea şi cinstea liceului. Profesorii scriu şi transmit teste întregi elevilor. Oare e normal aşa? E clar că undeva se câştigă mulţi bani. Chiar am fost certată de unele colege că nu vreau să particip la examene şi să ajut copiii. Elevii ruşi nu vor învăţa româna atâta timp cât există corupţie la tot pasul, cât se plătesc bani chiar şi pentru o notă de cinci. Elevul ştie că scapă, chiar dacă nu învaţă…

- Oare numai corupţia e de vină atunci când elevii ruşi nu vor să înveţe limba română?

- Bineînţeles că nu. Tineretul din ziua de azi - mă refer nu numai la ruşi – a încetat să muncească, să înveţe. În şcoala în care lucrez eu, într-o clasă de treizeci de elevi, doar zece învaţă bine. De obicei, cei care învaţă la celelalte obiecte nu resping total limba română. Iar tinerii ruşi nici nu sunt motivaţi să înveţe limba, deoarece pot să ocupe un post de muncă fără să ştie limba de stat. În acest caz, de ce ar trebui să facă un efort în plus? Noi, moldovenii, suntem un popor foarte tolerant, încercăm să nu ofensăm pe nimeni, iar ei se folosesc de aceasta.

- Aveţi în experienţa dumneavoastră exemple în care elevi ruşi au învăţat foarte bine limba română, care erau îndrăgostiţi de această limbă?

- Vreau să vă spun că la noi, în şcoala rusă, elevii învaţă aceleaşi fragmente de opere ca şi elevii moldoveni. Dar elevii mei - şi asta o zic fără să le iau apărarea - chiar dacă au note de şase la limba română, ei niciodată nu vor spune că, bunăoară, Ion Druţă a scris poveşti sau „Somnoroase păsărele”, cum se întâmplă în cazul unor elevi moldoveni. Ai mei nu învaţă româna ştiind că nu vor avea probleme în societate. În plus, majoritatea posturilor tv şi de radio de la noi sunt în limba rusă, ceea ce le favorizează neglijarea limbii române.

- Aţi observat vreodată o schimbare de atitudine a elevilor ruşi faţă de limba română ca disciplină de studiu?

- A fost un avânt în anii ’89, atunci când a fost proclamată limba româna ca limbă de stat. În acea perioadă se făceau lecţii suplimentare, părinţii erau interesaţi ca copiii lor să studieze româna. Am avut o clasă în care toţi copiii proveneau din familii în care se vorbea doar ruseşte, dar care a ajuns o promoţie foarte bună. Erau şi persoane de 50-55 de ani care făceau ore de română, pentru că voiau să-şi păstreze locul de muncă. Dar de câţiva ani a început un declin şi nimeni din ruşii maturi nu mai învaţă limba română.

- Mai mulţi susţin că nivelul de predare a limbii române în şcolile ruse este inferior faţă de cel din şcolile pentru moldoveni - motiv în plus pentru a-şi explica necunoaşterea limbii române…

- Aşa e. Doar e o limbă străină pentru ei. Problema e alta: copiii aceştia, dacă s-ar ciocni în realitate cu necesitatea de a vorbi în română, s-ar strădui s-o înveţe. Imaginaţi-vă că sunt câte patru ore de română pe săptămână! E mult. Dar, dacă nu o vorbesc în societate… Noi, care am învăţat la ţară limba rusă, toţi moldovenii din generaţia mea vorbesc ruseşte pentru că aşa erau structurate cerinţele statului şi ale societăţii. Nu trebuie să învinovăţim profesorii că nu predau bine limba română în şcolile ruseşti, din care cauză ruşii nu pot vorbi româna…

- Cu ce greutăţi vă ciocniţi, ca profesoară de limba română, într-o şcoală rusă?

- În ultimul timp, deşi sunt o profesoară calmă şi nu-mi impun autoritatea, văd că vine o generaţie total diferită, fără respect faţă de profesor. Ei pot fi foarte obraznici, pot să-ţi spună ceva care să te lase fără replică.

- Cum vi se par rezultatele elevilor ruşi la examenele de limba şi literatura română, comparativ cu anii precedenţi?

- Mai mulţi elevi au luat note proaste şi eu mă bucur. Ştiţi de ce? Poate acest lucru va pune pe gânduri atât întreaga societate, cât şi pe demnitarii noştri. Iar profesorii şi directorii acestor şcoli nu trebuie să rămână complexaţi că elevii lor au luat note proaste, ci să ia rezultatul ca pe un semnal de alarmă… Important: ar trebui ca examenele pentru elevii ruşi să aibă loc şi sub formă orală, nu doar teste scrise. Proba orală e mult mai sugestivă şi arată cunoştinţele adevărate ale elevului. Trebuie să punem accentul pe comunicare. Elevii ruşi şi ruşii, în general, trebuie să vorbească, iar noi să nu-i apostrofăm atunci când comit greşeli.

- Cum credeţi, ce i-ar motiva pe ruşi să înveţe limba română?

- În primul rând, trebuie să ne schimbăm noi, iar când mergem undeva - să vorbim cu ei doar în română, chiar dacă ni se răspunde în rusă. În al doilea rând, să se predea măcar un obiect-două în limba română în instituţiile de învăţământ superior. Ei trebuie să înţeleagă că pregătim specialişti pentru ţara noastră, nu pentru Rusia…