Ultima oră

Sancţiunile UE împotriva Rusiei intră în etapa a treia

Mişcarea se va petrece în 29 iulie şi trebuie făcută inteligent astfel încât să aibă un impact minim asupra economiilor europene. Dar conteaza aceasta pentru Moscova? S-ar putea ca în mod nesurprinzator, Vladimir Putin să-şi continue politica faţă de Ucraina nestingherit.

Sancţiunile economice vor lovi ţintit sectoare ca apărarea, cercetarea şi serviciile financiare. Pentru primele două, Comisia Europeană a selecţionat programe care vor priva Rusia de 4 miliarde de euro pe an.

Pentru cele financiare, documentul Comisiei Europene, apărut ca din greşeală în presă de câteva zile, prevede interdicţia ca UE să investească în obligaţiuni emise în Uniune de băncile ruseşti cu capital de stat.

În 2013, acestea se ridicau la sume cuprinse între 7,5 şi 15,8 miliarde de euro. Decizia privind această propunere va fi luată de ambasadorii UE în 29 iulie.

Între timp, UE a extins din nou lista celor sanctionaţi cu 15 persoane şi 18 entităţi vizate de blocarea averilor sau a activelor şi interdicţia de călătorie în UE. Printre altele, numele şefului Serviciului Federal de Securitate (FSB) Nikolai Bortnikov, al şefului serviciilor de informaţii, Mihail Fradkov, dar şi numele preşedintelui cecen Ramzan Kadîrov figurează pe această listă.

Va fi Rusia astfel destabilizată? Se spune că lumea afacerilor din Rusia începe să dea semne de îngrijorare. Dar analiştii spun de asemenea că acesta este un preţ mic de plătit din punctul de vedere al Kremlinului care doreşte refacerea fostei arii de influenţă sovietice.

Nimic nu-l va opri deci pe Vladimir Putin? Ar fi o solutţe, spun unii analişti, anume ca UE să-i ia în mâna pe ucrainieni, să-i înveţe să lupte împotriva separatiştilor…Dar la aceasta etapă nu se va ajunge probabil niciodată.

Etapele nesiguranţei UE

"Destabilizarea Ucrainei". "Totul depinde de evoluţiile de pe teren". "Calmarea tensiunilor în Estul Ucranei".

Iată frazele pe care diplomaţiile europene le repetă în diferite formate de circa şapte-opt luni de zile. Prima etapă a sancţiunilor, aplicată încă din iarnă viza apropiaţi ai Kremlinului şi persoane care au "contribuit sau au profitat de pe urma anexării Crimeei". Europenii asistaseră neputincioşi la evenimentele de la Kiev şi apoi la "referendumul" pe care ei nu-l vor recunoaşte drept valid.

Subţire, slabaă fără convingere, această primă etapă a necesitat o a doua: sancţionarea companiilor. S-a trecut şi la aceasta în primavară. Fără rezultat.

Estul Ucrainei este din ce în ce mai destabilizat, întreaga zonă are de suferit. Europenii sunt ocupaţi la sfârşitul lunii mai cu alegerile pentru Parlamentul European şi formarea viitoarei Comisii Europene. În prima campanie electorală organizată vreodată pentru şefia Comisiei Europene subiectul apare, dar nu este primordial.

În schimb, alegerea unui ministru de externe pentru UE (Înaltul Reprezentant) s-a împotmolit în 16 iulie în politica UE faţă de Rusia. Respinsă pentru atitutdinea sa prea "flexibilă" faţă de Moscova, italianca Federica Mogherini nici măcar nu a lăsat loc pentru alegerea unui politician mai dur, polonezul Radek Sikorski. Europenii s-au blocat în acest dosar.

Dar escaladarea violenţelor ruso-ucrainiene continuă şi în plin dezacord european, Israelul îşi revendica dreptul de a ataca Hamas-ul. O nouă criză, noi violenţe, pană de răspuns european, un nou motiv de îngrjorare care se adaugă celui est european şi celui sirian.

Toate acestea nu-i afectează cu adevarat pe cei din clubul european: nici pe cei care au votat în alegerile din 25 mai şi nici pe politicieni. Summitul din 16 mai se termină cu un eşec. Nu e grav, ne revedem în 30 august, îşi spun liderii europeni. Ţinem un ochi pe Ucraina şi unul pe Israel. Vacanţă plăcută!

Între timp, trecuse de miezul nopţii şi se intrase în data de 17 iulie, ziua de naştere a Angelei Merkel şi cea care va ramâne o zi neagră pentru Olanda.Şi asta fiindcă criza ucrainiană nu s-a facut simiţită în UE pâna când ea s-a impus şi aici.

17 iulie 2014

În această zi, Olanda a pierdut 193 de cetăţeni în catastrofa aviatică petrecută în plină zonă de conflict ucrainian. Problema Ucrainei devină o problema a UE şi aceasta tot nu ştie cum s-o rezolve.

22 iulie. Reuniune ministerială la Bruxelles. Demnă şi ca orice stat de drept care se respectă, Olanda refuză să lege sancţiunile împotriva Moscovei, aflate oricum pe ordinea de zi, cu doborârea avionului. Ancheta se află în curs, responsabilii nu sunt cunoscuţi.

Dar în zilele care urmează, Marea Britanie şi ţările de est se agită, dau semne de nerăbdare. Se supără pe Franţa care vinde Rusiei nave de razboi. Capitalele se acuză reciproc de a dori să-şi păstreze interesele comerciale în Rusia. România apără interesele Moldovei, victimă comercială colaterală a acestei situaţii. Germania negociază sancţiuni mai dure.

Olanda însă îşi repatriază morţii. Un cortegiu interminabil de maşini funerare defilează timp de cinci zile consecutive pe autostrada între aeroportul din Eidhoven şi serviciile medico-legale. Mii de cetăţeni observă în tacere, de pe marginea drumului, această scenă la care nu credeau că vor asista vreodată. Unii aplaudă, unii aruncă flori.

Doliul Olandei, afişat cu atât curaj şi demnitate, împinge UE la o acţiune fără precedent: tăierea unor punţi economice cu Rusia.

Informaţia, scursă voit în Financial Times pentru a forţa în acelaşi timp mâna europenilor şi a rusilor, supără Moscova, care consideră măsura "ilegală" şi ameninţă: aceasta va afecta lupta împotriva terorismului.

Marile state UE mai speră însă într-un miracol şi trag cât pot de timp. Poate că Vladimir Putin se răzgândeşte şi sancţiunile nu vor mai fi de actualitate… Ar fi ca şi cum nici n-am fi vorbit niciodată despre ele… E de necrezut, dar naivitatea occidentală există şi ea n-ascultă semnalul de alarmă pe care Ţările Baltice şi cele de est l-au tras încă din toamna trecută.

rfi.ro

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *