La 15 iulie, la Chişinău, prim-ministrul Vlad Filat şi Comisarul European pentru Politică Regională, Johannes Hahn, au semnat Declaraţia cu privire la stabilirea dialogului în domeniul politicii regionale între RM şi Comisia Europeană. Ce ar putea presupune acest dialog în termeni practici pentru cetăţenii moldoveni şi, în general, unde se află acum RM în drumul spre ceea ce a devenit un fel de pământ al făgăduinţei - Uniunea Europeană? Despre aceasta l-a întrebat „Europa Liberă”, chiar a doua zi de dimineaţă, pe Eugen Caras, şef adjunct al Departamentului Integrare Europeană din cadrul Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

Alexandru Canţâr,
Diana Răileanu

- Dle Caras, moldoveanul este considerat în general mai mult poet - deşi există şi aici controverse - decât diplomat. Prin urmare, ce-ar trebui să înţeleagă omul simplu, şi nu neapărat în limbaj poetic - că ar însemna începutul dialogului ţării sale cu UE în domeniul dezvoltării regionale?

- Bineînţeles că politica regională este unul din aspectele dialogului foarte larg dintre RM şi UE şi trebuie văzută ca atare, ca o parte integrantă a acestui dialog. S-a remarcat şi în presă zilele acestea că dl comisar Hahn este al treilea comisar care soseşte la Chişinău în decurs de trei luni. În mai l-am avut pe Comisarul Fülle, la început de mai - pe Comisarul pentru agricultură, Dacian Cioloş, şi acum l-am găzduit pe Comisarul pentru politică regională, Johannes Hahn. Asta dă dovadă de un sprijin din partea partenerilor europeni pentru ceea ce se face la Chişinău în scopul apropierii de UE.

Cu prilejul acestei vizite, premierul Vlad Filat şi Comisarul Johaness Hahn au semnat o declaraţie privind stabilirea unui dialog în politica regională, şi care stabileşte un cadru de cooperare în domeniul politicii regionale. Care va fi efectul asupra cetăţeanului de rând? Există politici regionale ale UE pe care RM le va putea prelua şi le va putea implementa, există fonduri şi proiecte, şi ele vin ca parte integrantă a acestei politici regionale. Există o bună înţelegere atât la Chişinău, cât şi la Bruxelles a faptului că regiunile se dezvoltă cu viteze diferite şi că tocmai politicile regionale permit distribuirea conform necesităţilor a fondurilor pentru dezvoltarea regiunilor.

- În ce măsură este posibilă o dezvoltare echilibrată la nivel de comunitate în condiţiile actuale ale RM - şi mă refer înainte de toate la demodata, cum consideră mulţi, organizare administrativ-teritorială a RM?

- Tocmai ziceam că există o înţelegere a faptului că, pe alocuri, dezvoltarea regională e cu deficienţe, iar pe alocuri e foarte bună. Tocmai acesta este sensul politicilor regionale - de a distribui fondurile către regiunile care au nevoie de aceste proiecte. Ceea ce s-a discutat la Chişinău cu dl comisar a fost de a gestiona de o manieră eficientă politica de descentralizare, de acordare a proiectelor pentru regiuni. Comisarul Hahn, după ce a avut o întrevedere la Chişinău cu factorii de decizie din RM, s-a deplasat şi la Anenii Noi, unde a văzut la faţa locului cum se implementează un proiect privind selectarea deşeurilor, şi acest proiect este finanţat de Comisia Europeană. Există proiecte în derulare şi eficienţa este pe faţă.

- O treime, dacă nu mai mult, din fondurile UE sunt alocate politicii regionale, astfel încât să fie sprijinite cum se cuvine regiunile care se încadrează în anumite standarde statistice. Reorganizarea teritorială în regiuni constituie, pentru ţările candidate, una dintre condiţiile-cheie de acces la fondurile comunitare. Când şi în ce condiţii se va putea spune că RM are regiuni adecvate care să poată pretinde la fonduri europene?

- Comisarul Hahn a avut întrevederi şi la Ministerul Construcţiilor şi Dezvoltării Regionale, unde i s-a prezentat o imagine clară a ceea ce se întâmplă pe domeniul dezvoltării regionale. O lege privind dezvoltarea regională aprobată în 2006 este în implementare acum, în februarie 2010 a fost aprobată Strategia Naţională de Dezvoltare Regională, au fost create aceste centre de dezvoltare regională. Comisarul a fost informat despre ceea ce se face în RM sub aspect de dezvoltare regională. Opinia lui a fost una favorabilă şi el a remarcat că există necesitatea unor finanţări pentru a derula nişte proiecte foarte clare - de infrastructură, construcţia drumurilor etc.

- Şi totuşi, dle Caras, credeţi că s-ar impune o nouă reformă administrativ-teritorială? Va fi sau nu? Sau păstrăm raioanele?

- Pe parcursul vizitei Comisarului Hahn la Chişinău, nu s-a discutat despre o eventuală reorganizare regională, s-a discutat cadrul naţional existent, fondurile ce ar putea veni în RM prin proiecte, fondurile care deja există.

- Recent a fost iniţiat dialogul cu UE privind liberalizarea regimului de vize, acum - iată - privind reformarea şi dezvoltarea regională, fără de care RM poate eşua în aspiraţiile sale europene. În general, unde se află acum RM în negocierile şi colaborarea cu UE? La început, la mijloc? Spre final? Şi cum ne mişcăm? În galop, în treapăd? În buiestru?

- Eu cred că ne mişcăm cu un pas destul de rapid. Cunoaşteţi că, la începutul anului, au fost lansate negocierile pe marginea Acordului de asociere, pe 15 iunie am lansat dialogul pe vize, acum stabilim şi acest cadru de dialog pe politici regionale. Cu siguranţă, nu suntem la început de cale, dar nici la sfârşit nu suntem. Cred că suntem undeva pe la mijloc de cale, important e că noi cunoaştem că am parcurs o cale relativ consistentă. La fel, avem a înţelege ceea ce trebuie să facem, inclusiv pe politici regionale. În acest an va fi adoptată strategia dunăreană. Este o iniţiativă a Uniunii Europene şi încă un cadru de care RM urmează să beneficieze. Este un parcurs pe care trebuie să-l facem cu UE şi cu sprijinul ei. Important e că există voinţă politică la Chişinău, există factori de decizie la Bruxelles care favorizează acest parcurs şi cred că noi suntem într-un ritm destul de accelerat.

- Diplomaţia noastră este, firesc, în avangarda mişcării spre UE. În spate, dacă nu chiar în ariergardă, rămân cei care fac politicile interne şi cei care participă la ele. În ce măsură credeţi că populaţia este familiarizată cu regulile de joc, cu beneficiile şi, poate, sacrificiile pe care le presupune admiterea în clubul european spre care tinde? Unii spun că foarte mulţi moldoveni ar fi cu visul în UE, iar cu moravurile încă în URSS…

- Eu tind să cred că diplomaţia sau politica externă este o reflectare a ceea ce există pe interior şi ceea ce facem noi cred că coincide cu ceea ce vrea populaţia. Sondajele arată că mai mult de 70% din populaţia noastră vrea integrare europeană, respectiv eu cred că şi instituţiile sunt pregătite pentru acest exerciţiu foarte ambiţios şi important. Populaţia vrea acest lucru, înţelege sau nu anumite detalii, cred că anume prin astfel de interviuri trebuie să comunicăm care e situaţia în dialogul nostru cu UE. Bineînţeles că trebuie să înţelegem că nu este foarte simplu acest parcurs european şi că vor fi necesare poate chiar şi nişte sacrificii - mă refer, înainte de toate, la crearea zonei de liber schimb, când producătorii din RM vor avea, într-un fel, de suferit. Trebuie să conştientizăm şi acest lucru. Dar este un angajament pe care şi l-a asumat conducerea şi impresia mea este că cetăţenii înţeleg lucrul acesta şi există o undă verde în acest sens.

- Dle Caras, vă mulţumim pentru această discuţie matinală.

Sursa: Europa Liberă