Astăzi 17 Decembrie 2017, Duminică - Ultima actualizare la ora 12:50
Abonamente

Actualitate 5 Decembrie 2017, ora 08:43

Socialiştii vor firme cu denumire în Găgăuză

Marime Font

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Doi deputați socialiști propun modificarea legislației astfel încât denumirea unei companii înregistrate în UTA Gagauzia să fie și în limba găgăuză și limba rusă. Asta chipurile pentru o oarecare armonizare a legislației republicane ținând cont de statutul juridic special al Găgăuziei, transmite mold-street.com

În acest sens, parlamentarii Fiodor Gagauz și Vladimir Țurcan propun modificarea a două articole din Codul Civil (art. 66 și art. 179), pentru că acestea nu țin cont de statutul UTA Gagauzia (UTAG) în ceea ce privește specificul lingvistic al autonomiei.

Denumirea firmelor și în gagauză

Potrivit autorilor prevederile actuale din art 66 precum că denumirea unei persoane juridice trebuie să conțină o indicație la forma juridică de organizare numai în limba de stat, afectează împuternicirile Gagauziei, dar și domeniul de aplicare al limbii gagauze.

Soluția propusă de deputații socialiști rezidă în completarea art.66 cu un nou alineat, care ar stipula că ”Denumirea persoanei juridice înregistrate pe teritoriul UTA Gagauzia trebuie să includă forma juridică de organizare în limba de stat, limba găgăuză și limba rusă”.

Totodată, proiectul de lege prevede modificarea și completarea art.179 din Codul Civil care stipulează tipurile de întreprinderi fondate și dotate de autoritățile administrației publice locale (APL). La această tematică, cei doi autori ai proiectului argumentează că statutul întreprinderilor aferente APL-lor se stipulează sub formă de entități de stat sau municipale. Or, subliniază deputații, Gagauzia este o unitate teritorială autonomă cu un statut special și nu reprezintă o municipalitate, dar deține în proprietate patrimoniu separat și răspunde pentru obligațiile sale cu această proprietate.

Având la îndemână aceste argumente, socialiștii propun completarea art .179 din Codul Civil al Republicii Moldova cu un nou alineat care ar urma să prevadă că: ”Întreprinderile regionale ale UTA Găgăuzia se fondează și se dotează de către Comitetul Executiv al Găgăuziei sau de către organele împuternicite de legea locală”.

Deputații deschid Cutia Pandorei

În linii generale, argumentele invocate de autorii proiectului justifică doar parțial prevederile acestuia, întrucât asistăm la o abordare unilaterală și la promovarea intereselor exclusiv ale UTA Găgăuzia (UTAG). 

Constatăm o neclaritate referitoare la regimul de circulație a limbilor pe teritoriul Republicii Moldova și dacă acest concept ar trebui să se regăsească în legislația civilă. Se creează impresia că prevederea aferentă denumirii persoanei juridice înregistrate pe teritoriul UTAG est una ”la număr” pe lângă cea de bază și anume privind crearea întreprinderilor regionale.

Argumentarea șubredă a prevederilor din proiect este confirmată și de lipsa analizei impactului de reglementare, care, conform legislației, trebuie să se regăsească în Nota Informativă a proiectului. Or, proiectul stabilește norme ce urmează să modifice statutul unor întreprinderi municipale actuale din jurisdicția UTAG. Propunerile autorilor urmează deci să aibă un impact direct asupra activității de întreprinzător, constatare care necesită prezența analizei impactului de reglementare.

În absența justificării economice a prevederilor din proiect, putem fi martorii unor încălcări de echilibru și previzibilitate în raportul ”stat-întreprinzător-autoritate publică locală”. 

În principiu, proiectul acordă Comitetului Executiv al UTAG prerogativa fondării unor întreprinderi regionale fără a fundamenta clar și detaliat caracteristicile acestei noi forme de întreprinderi.


Citiți continuarea pe mold-street.com

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Editorial 16 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

Din lumea lui Oblio

Cu aproximativ trei ani în urmă vă povesteam despre o operă de artă a animației universale: The Point (1971), un film care a trecut în mod uimitor de cenzura comunistă. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Decembrie 2017, de Dorin Galben

E trist când vezi în ce hal a ajuns Facebook-ul

Cea mai populară rețea de socializare, din ultimii ani, se transformă în cea mai mare dezamăgire. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

Poveste de Crăciun

Cu ani în urmă, pe când predam religia într-un liceu din Timișoara, le-am dat elevilor din clasa a VI-a să facă o compunere cu titlul Poveste de Crăciun, sugerându-le fie să inventeze o poveste, fie să descrie cum au sărbătorit nașterea Domnului. Ulterior, i-am rugat să citească...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

Atunci când e cum ar trebui să fie

În luna octombrie am avut plăcerea să stau câteva zile în Iași, oraș care a reușit, prin festivalul internațional de literatură și traducere, FILIT, să se înscrie în lista marilor orașe culturale – fiți atenți! – din lume.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 13 Decembrie 2017, de Constantin Tănase

Mârlănismul cu față europeană

Dacă e să ne luăm după Lazăr Șăineanu, autorul monumentalului „Dicționar universal al limbii române”, mârlan ar însemna numai „om prost crescut, grosolan, bădăran”.

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Silvia Radu și stâna Primăriei

Societatea civilă de la noi (existentă în mare parte doar pe bloguri și rețele de socializare) este foarte supărată pe primarul interimar Silvia Radu. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 11 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (IV) Adunarea Națională Moldovenească de la Tiraspol

Mișcarea de renaștere națională din 1917, care a trezit vulcanul trăirilor panromânești, ținute în frâu timp de un secol de autoritățile țariste, a avut impact nu doar asupra moldovenilor din Basarabia, ci și asupra celor de peste Nistru.

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md