Comentariu

Ţara în care curge lapte şi miere

Cu oligarhii noştri, cu cele mai scumpe maşini din lume pe străzile oraşelor noastre. Cu apartamente pe patru roţi. Cu vile, procurori bogaţi, copii bătuţi şi violaţi, bătrâni în stradă, pensii mizerabile, doctori săraci, profesori înfometaţi. Moldova – pe scurt. Şi ca în junglă, fiecare trage frişca pe turta lui.

Bogaţii Moldovei au bani nedeclaraţi, case nedeclarate, venituri nedeclarate. Şi deci neimpozitate. Din cauza asta puşculiţa statului e goală. Că degeaba plătesc eu impozit dintr-un venit de 2000 de lei, dacă cei care fac miliarde, nu plătesc procentul pentru stat. Când iei zeciuială de la săraci, ce poţi să faci? Gaură la buget.

Aşa că oricât de mult mi-aş dori să se mărească salariile profesorilor, acest lucru nu se va întâmpla. Fiindcă şi să vrea cineva să dea, n-are de unde. Vorba aia: de unde nu e, nici Dumnezeu nu cere. În Moldova e ca la loto. Punem toţi câte o capică, până se adună un sac. Din sacul ăla un oligarh fură trei sferturi, iar un sfert e câştigat de un contribuitor. Şi ce câştigă contribuitorul? Ce pierd ceilalţi. Capicile.

Aşa că, după acest mecanism, m-am tot întrebat de unde au avut „ai noştri” bani ca să mărească salariile judecătorilor şi procurorilor? De unde s-au adunat capicile. Fiindcă, vedeţi bine, puşculiţa statului e goală. Dar cum peste toate vine lumina când soarele răsare, iată că a venit şi răspunsul: de la copilaşi! Au luat cotă parte din banii copiilor. Şi cui i-au dat? Judecătorilor.

Dacă s-a trâmbiţat mărirea salariilor celor dintâi, a trecut o vreme să înţelegem de unde s-a tăiat. Din indemnizaţiile mămicilor. Care şi aşa sunt mizerabil de mici. Şi ca să fie totul ca la carte, s-a stabilit: gravidele nu au voie în concediu medical că pierd din bani. Doar sarcina nu e boală, nu-i aşa? Şi, da, nici prea multe naşteri să nu încurajăm că şi aşa nu sunt locuri în grădiniţe. Dacă te grăbeşti să faci al doilea copil, ţi se ia 70% din indemnizaţia pentru el. Ce-i drept, un copil poate purta aceeaşi bluză pe care a purtat-o fratele lui mai mare, dar parcă nu poate să bea acelaşi lapte băut de fratele mai mare.

Şi atunci cu ce îl creştem? Vă spun eu: cu lapte „de la” Italia, fiindcă şi aşa e la modă astăzi pe la televiziunile autohtone să ni se flendure imagini cu Italia, cu doamne de-ale noastre în Italia, cu iubiţii dumnealor din Italia. Gata cu America şi Germania. Ce Japonia, ce Elveţia? Nu ţările care sunt fără discuţie un etalon chiar şi pentru italieni. Visul moldovenilor e la Râm. Şi copiii moldovenilor vor fi hrăniţi de la Râm. Şi televiziunile ne toarnă în urechi: Râm, Râm, Râm.

Însă aruncaţi în casele bunicilor – copiii noştri visează, nu la laptele din Italia, ci la mamele lor din Italia. Iar noi (de fapt noi – eu şi dvs. iubite cititor – nu!) dăm banii copiilor pentru majorarea salariilor judecătorilor şi facem reportaje, multe şi stupide, cu „la noi aşa de rău e, la italieni atât de bine”! Nu la alţii, nu la elveţieni. La italieni! Chiar mai mult: ia uitaţi, iubiţi telespectatori, că femeile noastre din Italia nu spală vase! Da, poate nu mă credeţi, voi cei de la sate care prindeţi doar două posturi TV, dar a fost şi o astfel de ştire.

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *