Astăzi 21 Noiembrie 2017, Marţi - Ultima actualizare la ora 10:00
Abonamente

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Economie 17 Februarie 2017, ora 10:22

The Economist: Cum Moldova a reușit să scape de o criză bancară uriașă, după jaful unui miliard de dolari

Marime Font

Republica Moldova a reușit să scape de o criză bancară enormă, după jaful unui miliard de dolari. Totul se datorează structurii stranii a economiei moldovenești, remitențelor, anului roditor, dar și reacției prompte a guvernului. Despre asta se spune în articolul „Cum Moldova a scăpat de efectele unei crize bancare enorme” care a ajuns și în ediția tipărită a revistei The Economist, citat de Agora.

 

Republica Moldova este o țară cu mai multe rezultate rușinoase la activ. Este cea mai săracă în Europa. Se numără printre țările cu cei mai puțini turiști, doar Tuvalu are mai puțini. La aceste realizări dubioase, această mică fostă republică sovietică s-a adăugat în 2014 încă una. Un raport făcut public a demonstrat că circa un miliard de dolari, echivalentul a o optime din PIB-ul țării, a fost furat din trei bănci. Dacă e să comparăm cu dimensiunea economiei sale, aceasta ar putea fi cea mai mare fraudă bancară din toate timpurile. Cu toate acestea, ceea ce s-a întâmplat în continuare a fost surprinzător.

După jaf, economiștii se temeau de cel mai rău, mai ales că în același timp doi dintre cei mai mari parteneri comerciali ai Republicii Moldova, Ucraina și Rusia, s-au împotmolit în propriile crize financiare. Cu toate acestea, țara s-a isprăvit destul de bine. PIB-ul a scăzut cu doar 0,5% în 2015 (în timp ce PIB-ul Rusiei a căzut cu 4%, iar al Ucrainei cu 10%). Anul trecut, economia Republicii Moldova a crescut cu 2%, conform standardelor europene.



De o parte din laude trebuie să se bucure guvernul, care a asigurat prompt garanții la depozite. Statul de facto a emis titluri de datorie pentru a acoperi toate depozitele din băncile falimentate, din care motiv finanțele guvernamentale ale Republicii Moldova arătau mai fragile. Dar nici oamenii și nici companiile nu au pierdut bani în mod direct. Intervenția guvernului a sprijinit, astfel, consumul și investițiile.

Structura stranie a economiei moldovenești, de asemenea, a fost de ajutor. Ea este în mare parte agricolă: aproximativ o treime din muncitori sunt agricultori și cel mai des - mici proprietari. Putini împrumută sume mari de la bănci, așa că puțini au observat creșterea creditelor. Vremea bună a jucat și ea un rol: după anul secetos 2015, producția de cereale a crescut cu o treime anul trecut. Acordul de liber schimb cu UE în 2014 presupune accesul la o piață dezvoltată pentru mărfurile moldovenești, inclusiv vinul delicios.

Banii trimiși de migranții moldoveni în țară ar fi atenuat, de asemenea, lovitura. Moldova este de circa două ori mai dependentă de remitențe ca Filipine. Cu toate că fluxul banilor a încetinit, leul moldovenesc slab este menținut de banii trimiși de moldoveni din UE.

Probleme rămân. Chiar și cele mai prestigioase zone ale Chișinăului au drumuri proaste și iluminare slabă. Corupția este mare (deși FMI ajută guvernul să o combată), 15 la sută dintre moldoveni sunt săraci și datoriile mari ale statului înseamnă o politică fiscală mai strânsă. Dar, pentru o țară de unde vin, de obicei, știrile nu prea bune, o licărire de speranță devine una excepțională.

sursa: economist.com/agora.md

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Editorial 17 Noiembrie 2017, de Octavian Țâcu

Experiențe belgiene pentru R. Moldova

Săptămâna trecută (9-11 noiembrie) la invitația eurodeputatei Monica Macovei am efectuat o vizită de trei zile în Parlamentul European și la sediul NATO din Bruxelles.

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Noiembrie 2017, de Pavel Păduraru

Minciuna noastră cea de toate zilele

Când eram adolescent, citeam câteodată în revistele despre VIP-uri interviuri cu oameni cunoscuți. Nu mai țin minte ce ziceau ei, dar un singur lucru îmi atrăgea atenția.  

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Noiembrie 2017, de Moni Stănilă

Programare la Dumnezeu

Se apropie Postul Crăciunului și mă gândesc deja că preoții vor avea mai mult de spovedit. Într-un fel e foarte bine că lumea se împărtășește, dar e extrem de ciudat că o face după calendar. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Noiembrie 2017, de Octavian Țâcu

Jurnal de călătorie: Capitala culturii Cucuteni

Ghinionul localităților aflate la răscruci de drumuri este faptul că în graba călătoriilor de a ajunge spre alte destinații, acestea rareori devin loc al cunoașterii profunde și nuanțate. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Noiembrie 2017, de Constantin Tănase

Ideea națională a R. Moldova: dezrobirea femeii născătoare de prunci

Întotdeauna îmi aduc aminte cu o durere ce-mi arde toate celulele și cu un nelămurit sentiment de vină, zic, îmi aduc aminte de mama care, cu degetele mâinilor însângerate rodea rufele de tabla aia cu valuri căreia țăranii îi ziceau rusește „doskă.  

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Noiembrie 2017, de Răzvan Munteanu

Rusia este agresivă (și) pentru că se teme

Începând cu 2008, agresivitatea militară a Federației Ruse în vecinătatea sa apropiată a atins cele mai înalte cote, fie că vorbim despre exerciții militare efectuate în scopul de a descuraja elemente externe, fie că vorbim, mai ales, de agresiuni de tipul celei din Georgia,...

() Citeşte tot articolul

Editorial 9 Noiembrie 2017, de Marin Basarab

Scrisoare deschisă din partea unui cetățean care nu vrea să-l demită pe Dorin Chirtoacă

Salutare! Sunt un cetățean al orașului Chișinău care nu va ieși pe data de 19 noiembrie la referendumul pentru demiterea primarului.

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md