Astăzi 15 Decembrie 2017, Vineri - Ultima actualizare la ora 17:14
Abonamente

Actualitate 5 Decembrie 2017, ora 08:25

Tradiţii în decembrie, luna cu sărbători magice când se vesteşte naşterea Domnului

Marime Font

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Plină de sărbători, însoţite de obiceiuri şi practici deosebite, decembrie, luna lui Undrea, aşa cum este denumită popular, este aşteptată cu bucurie de toată lumea. Decembrie este luna a zecea în Calendarul Roman, al cărui început de an debutează pe 1 martie şi este luna a douăsprezecea în Calendarul Iulian şi Gregorian, calendarul pe care îl folosim în prezent, cu început de an la 1 ianuarie, transmite adevarul.ro 

 În tradiţia populară, luna decembrie se numeşte Undrea. Denumirile populare — Andrea, Indrea şi Undrea — păstrează amintirea Sfântului Apostol Andrei, prăznuit în ultima zi a lunii noiembrie. În cursul acestei luni se află începutul iernii, atât în Calendarul oficial (1 decembrie), cât şi în Calendarul popular (6 decembrie, Moş Nicolae) şi în Calendarul astronomic (ziua solstiţiului de iarnă). În această perioadă a anului, la sate viaţa productivă intră într-un proces de relaxare, în paralel cu intensificarea manifestărilor spirituale.

 
Ce anunţă gerul de la începutul lunii
 
Tradiţia spune că în această lună oameniii au grijă de gospodărie, animale şi de starea grădinilor şi a câmpurilor. Fetele nemăritate se spală cu prima nea ca să fie frumoase şi drăgăstoase. Dacă începutul lunii este geros, aşa va fi zece săptămâni. Tot tradiţia spune că o iarnă geroasă înseamnă că vara va fi călduroasă, dacă va fi zăpadă, anul care va veni va fi roditor.
 
Sărbătorile lunii decembrie pregătesc, prin obiceiurile, ritualurile şi practicile magice pe care le adăpostesc, sfârşitul şi totodată începutul anului calendaristic: Bubatul, Sava, Moş Nicolae, Ana Zacetenia, Modest, Ignatul Porcilor, Moş Ajun, Moş Crăciun, îngropatul Crăciunului.
 
Iată câteva dintere cele mai cunoscute sărbători, însoţite de obiceiuri şi practice magice, respectate cu sfinţenie, mai ales de oamenii de la sate:
 
12 Decembrie – Sf. Spiridon, făcător de minuni, patronul ciubotarilor. Se ţine pentru păzirea casei, sporul câmpului, apărare de boli, lovituri, fiare sălbatice.
 
20 Decembrie-Sărbătoarea Ignatului, ziua în care creştinii ortodocşi taie porcul. Sfântul Ignatie al Antiohiei, cunoscut în popor sub denumirea de Ignatul porcilor sau Inătoarea, este sărbătorit de creştini la 20 decembrie. Există superstiţia ca în această zi, femeile însărcinate să nu lucreze, deoarece pot naşte copii infirmi.
 
23 Decembrie – Preziua Ajunului. Încep colindele, cântece rituale care vestesc Naşterea Domnului, copiii merg la colindat. După miezul nopţii se face Masa de Ajun cu grâu fiert, turtă, pâine, fasole, vin de sufletul morţilor, dar şi din alimente de post care, sfinţite pe 24 decembrie, se împart.
 
24 Decembrie – Ajunul Crăciunului
Se face calendarul de ceapă şi alte practici de aflare a vremii anului următor. Nu se dă din casă, se mătură invers şi nu se scoate gunoiul ca să nu se ducă norocul. Se mănânca peşte, ca apărare de friguri; nu se bea rachiu că-i al dracului.
 
25 Decembrie – Naşterea Domnului
Finii merg cu daruri la naşi, se merge cu Ţurca, se colindă cu Steaua, Vicleimul, Irozii. Firmiturile colacului de Crăciun se dau păsărilor şi vitelor să fie ferite de rău.
 
26-27 Decembrie – zilele de sărbătoare sunt rezervate vizitelor când se aduc daruri.
 
27 Decembrie – Sf. Ap. Întâiul Mc. şi Arhidiacon Ştefan. Dacă ninge în această zi, va veni un an roditor.
 
28 Decembrie – Îngroparea Crăciunului. Se ţine ca să nu se îmbolnăvească de gâlci, lingoare, ameâeli.
 
31 Decembrie – Îngropatul Anului Vechi, Ajunul Sf. Vasile. Credinşa popular spune că în această zi se deschid cerurile şi vorbesc animalele.
Se petrece cu mâncare şi băutură, carne de porc pentru că merge înainte, peşte că este vioi, nu se mănâncă pasăre pentru ca scurmă înapoi. Seara se lasă porţile descuiate şi lumină şi focul aprinse. Copiii colindă cu Pluguşorul.
 

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Editorial 15 Decembrie 2017, de Dorin Galben

Facebook-ul se transformă într-o casă de nebuni: opriți-vă!

Cea mai populară rețea de socializare, din ultimii ani, se transformă în cea mai mare dezamăgire. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

Poveste de Crăciun

Cu ani în urmă, pe când predam religia într-un liceu din Timișoara, le-am dat elevilor din clasa a VI-a să facă o compunere cu titlul Poveste de Crăciun, sugerându-le fie să inventeze o poveste, fie să descrie cum au sărbătorit nașterea Domnului. Ulterior, i-am rugat să citească...

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

Atunci când e cum ar trebui să fie

În luna octombrie am avut plăcerea să stau câteva zile în Iași, oraș care a reușit, prin festivalul internațional de literatură și traducere, FILIT, să se înscrie în lista marilor orașe culturale – fiți atenți! – din lume.

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Decembrie 2017, de Răzvan Munteanu

Războiul hibrid și lecția Ucrainei pentru R. Moldova

Modificările cele mai complexe apărute după sfârșitul războiului rece au fost efectuate în domeniul studiilor de securitate, riscurile și amenințările căpătând noi valențe, de cele mai multe ori chiar de natură non-militară.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 13 Decembrie 2017, de Constantin Tănase

Mârlănismul cu față europeană

Dacă e să ne luăm după Lazăr Șăineanu, autorul monumentalului „Dicționar universal al limbii române”, mârlan ar însemna numai „om prost crescut, grosolan, bădăran”.

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Silvia Radu și stâna Primăriei

Societatea civilă de la noi (existentă în mare parte doar pe bloguri și rețele de socializare) este foarte supărată pe primarul interimar Silvia Radu. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 11 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (IV) Adunarea Națională Moldovenească de la Tiraspol

Mișcarea de renaștere națională din 1917, care a trezit vulcanul trăirilor panromânești, ținute în frâu timp de un secol de autoritățile țariste, a avut impact nu doar asupra moldovenilor din Basarabia, ci și asupra celor de peste Nistru.

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md