Astăzi 14 Decembrie 2017, Joi - Ultima actualizare la 13 Decembrie 2017
Abonamente

Direcţia Europa 21 Mai 2010, ora 11:02    Din editia print

Cu suportul Uniunii EuropeneTrei proiecte europene au fost implementate cu succes în Moldova

Marime Font
Imagini: 3

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Peste 119 mii de locuitori din r-l Hânceşti au avut de beneficiat în urma finalizării a trei proiecte europene din cadrul Programului de vecinătate România-Moldova TACIS CBC. Astfel, din iulie 2007 şi până în prezent, au fost realizate o serie de acţiuni pentru dezvoltarea raionului ca destinaţie pentru investiţii şi turism.

Raionul Hânceşti este unul dintre cele mai tranzitate raioane din RM, circa 11% dintre turişti intrând în ţară prin Vama Leuşeni. De aceea, unul dintre scopurile proiectului „Dezvoltarea oportunităţilor investiţionale în zona turistică Hânceşti-Leuşeni” a fost crearea posibilităţilor pentru activităţi investiţionale în localităţile din zona transfrontalieră. Pentru aceasta, Consiliul raional Hânceşti a încheiat parteneriate strategice cu partenerii de proiect din România. Eforturile financiare ale Consiliului au fost îndreptate spre susţinerea elaborării planurilor de dezvoltare a opt localităţi defavorizate, dotarea a trei puncte de informare turistică în cadrul muzeelor din raion, edificarea unui sistem de panouri de bun venit în Hânceşti, editarea Ghidului investiţional al raionului, iar în presă a fost plasat un ciclu de articole şi filme pentru promovarea imaginii pozitive a destinaţiilor din Hânceşti.

Conacul „Manuc-Bei”, reconstruit din bani europeni



Viorel Miron, preşedintele Asociaţiei de Dezvoltare a Turismului în Moldova şi, totodată, managerul proiectului, consideră că, prin intermediul acestuia, s-a reuşit schimbarea viziunii deţinătorilor de terenuri şi obiective turistice pentru o mai bună exploatare, dar şi pregătirea setului de documentaţie tehnică pentru investiţii strategice, astfel ca investiţia în Hânceşti să fie mai competitivă decât oriunde în altă parte în RM. Din banii UE - circa 270 mii de euro - au fost instruite persoanele interesate în turism şi diversificarea afacerilor rurale, au fost organizate forumuri şi târguri investiţionale la Chişinău şi Vaslui, iar cei interesaţi au putut vizita zone turistice consacrate din RM şi România pentru preluarea practicilor de succes. Tot din surse europene, în principala atracţie turistică a raionului Hânceşti - Complexul muzeistico-turistic „Manuc-Bei” - a fost reconstituită atmosfera sec. XIX pentru lărgirea posibilităţilor de găzduire a seminarelor şi întrunirilor de afaceri în oraşul Hânceşti. În prezent, Complexul „Manuc-Bei” e format din cinci edificii: Conacul principal, Castelul de vânătoare, Casa contesei Dolgoruki, bucătăria şi depozitul, dintre care doar nivelul doi al castelului de vânătoare a fost reamenajat. „Am făcut un studiu pentru reamenajarea obiectului de patrimoniu introdus în registrul Patrimoniului Naţional, în care unui etaj am încercat să îi dăm, pe lângă funcţia lui primordială - de informare a tuturor vizitatorilor raionului -, şi cea de gazdă pentru oaspeţii conacului”, a menţionat Viorel Miron. „Spaţiul ni s-a părut generos, de aceea, am amenajat o casă de oaspeţi, unde pot fi realizate seminare, întâlniri de afaceri, devenind astfel şi o sursă de venit pentru muzeu”, a menţionat el.

În total, lucrările de reamenajare a conacului au costat circa 15 mii de euro, cheltuieli ce au fost suportate de către Uniunea Europeană. Directoarea muzeului, Vera Screghina, susţine că nu a fost efectuată nicio reparaţie capitală a muzeului din 1975, când a fost fondat Muzeul de istorie şi studiere a ţinutului. „Până la renovare, muzeul a existat doar cu suportul autorităţilor raionale. Costul unui bilet pentru vizitarea muzeului este de un leu pentru elevi şi trei lei pentru maturi, iar alte surse de venit nu am avut. Dacă n-ar fi fost acest proiect, din surse proprii, la sigur că nu ne-am fi permis să îl renovăm”, a spus Vera Screghina. Ea consideră muzeul o „adevărată perlă cu însemnătate istorică pentru neamul nostru”. Deoarece Manuc Mirzaian mai era numit şi Prinţul Armenilor, directoarea muzeului spune că diaspora armenească şi-a creat deja o tradiţie - în fiecare an, în luna februarie, face o masă de pomenire în cinstea lui Manuc-Bei. Pe lângă fotografii şi alte obiecte ce amintesc de originile familiei Mirzaian, în muzeu sunt expuse şi obiecte arheologice găsite de-a lungul timpului pe teritoriul raionului.

Primul Centru de Îngrijire la Domiciliu din Moldova

Proiectul „Înfiinţarea unui Centru de Îngrijire la Domiciliu pentru persoane care se află în incapacitatea de a se îngriji individual din or. Hânceşti şi din zona aferentă” costă 274,26 mii euro, 90% dintre care sunt contribuţia Comisiei Europene. Scopul acestui proiect a fost de a îmbunătăţi condiţiile de trai ale unui număr impunător de persoane - în principal, aflate în incapacitate de muncă - în satisfacerea nevoilor acestora de asistenţă socială. În prezent, la Centru activează patru echipe formate din asistenţi medicali, asistenţi sociali, un psiholog şi şoferi care prestează servicii socio-medicale la 135 de beneficiari din Hânceşti şi localităţile aferente. Până la finalizarea proiectului, se doreşte creşterea numărului beneficiarilor până la 200.

De regulă, fiecare beneficiar este vizitat o dată pe săptămână, dar dacă aceştia sunt într-o stare gravă sau locuiesc singuri, atunci o echipă vine în fiecare zi pentru a le aduce prânzul oferit de cantina socială. Elena Dâru din s. Bozieni, în vârstă de 85 de ani, beneficiază de serviciile Centrului de mai bine de trei săptămâni. Angajaţii Centrului spun că au găsit-o pe bătrânică într-o stare deplorabilă. Aceasta trăia în condiţii antisanitare, fiind incapabilă de a se îngriji individual. Acum asistenta socială este cea care îi face menajul, îi aduce apă şi celelalte lucruri trebuincioase. Bătrâna este bolnavă, iar cei doi copii ai ei nu o mai vizitează de ani buni, la fel ca şi nepoţii... Psihologul Centrului, Irina Cebotari, susţine că bătrâna, pe lângă problemele de sănătate, mai are şi tulburări psihice. Ca şi majoritatea beneficiarilor acestui proiect, Elena Dâru suferă de singurătate, de lipsă de comunicare şi de lipsă de afecţiune. Angela Şestacov, coordonatoarea proiectului, menţionează drept un rezultat al proiectului micşorarea cheltuielilor pentru deservirea unui beneficiar la domiciliu, în comparaţie cu instituţionalizarea lui, precum şi schimbarea atitudinii şi mentalităţii membrilor comunităţii faţă de persoanele în etate şi cu dizabilităţi.

Drumul Ivanovca-Obileni-Cotul Morii, în conformitate cu normele europene

Proiectul de „Îmbunătăţire a situaţiei social-economice şi sporirea activităţilor investiţionale în localităţile defavorizate din raionul Hânceşti riverane râului Prut” a avut drept scop reconstrucţia drumului Ivanovca-Obileni-Cotul Morii, care asigură conexiunea localităţilor Cotul Morii, Obileni, Nemţeni şi Ivanovca cu traseul naţional Chişinău-Leuşeni şi punctul vamal Leuşeni-Albiţa. Bugetul total al proiectului a constituit 750,716 mii euro, Comisia Europeană contribuind cu peste 75% din toate costurile eligibile. Au fost reconstruite zece km de drum, dintre care şase km de drum pavat, şi au fost reparate zece km de trotuar şi două poduri.

Şeful Delegaţiei Uniunii Europene în Moldova, Ambasadorul Dirk Schuebel, prezent la festivitatea de dare în exploatare a drumului, a menţionat că a rămas plăcut surprins de calitatea lucrărilor efectuate şi de faptul că această porţiune de drum este în conformitate cu toate normele europene. „Peste şapte mii de cetăţeni din aceste localităţi şi cetăţenii români care vor veni în RM prin punctul vamal Leuşeni-Albiţa vor avea de beneficiat de pe urma finalizării acestui proiect. Dar şi cei care se află în apropierea nemijlocită de frontieră vor avea condiţii necesare pentru a călători în baza Acordului de mic trafic, iar condiţiile lor de trai se vor îmbunătăţi considerabil”, a spus Dirk Schuebel. La finalul discursului, Excelenţa Sa a încurajat autorităţile locale să mai depună dosare şi pentru alte proiecte, întrucât „UE va continua susţinerea îmbunătăţirii drumurilor şi a infrastructurii”.

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Opinii & Editoriale 13 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

Atunci când e cum ar trebui să fie

În luna octombrie am avut plăcerea să stau câteva zile în Iași, oraș care a reușit, prin festivalul internațional de literatură și traducere, FILIT, să se înscrie în lista marilor orașe culturale – fiți atenți! – din lume.

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Decembrie 2017, de Răzvan Munteanu

Războiul hibrid și lecția Ucrainei pentru R. Moldova

Modificările cele mai complexe apărute după sfârșitul războiului rece au fost efectuate în domeniul studiilor de securitate, riscurile și amenințările căpătând noi valențe, de cele mai multe ori chiar de natură non-militară.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 13 Decembrie 2017, de Constantin Tănase

Mârlănismul cu față europeană

Dacă e să ne luăm după Lazăr Șăineanu, autorul monumentalului „Dicționar universal al limbii române”, mârlan ar însemna numai „om prost crescut, grosolan, bădăran”.

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

În trecere prin târguri de cărți

Săptămâna trecută a avut loc la București ediţia 2017 a Târgului de carte Gaudeamus, organizat de Radio România. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Silvia Radu și stâna Primăriei

Societatea civilă de la noi (existentă în mare parte doar pe bloguri și rețele de socializare) este foarte supărată pe primarul interimar Silvia Radu. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

Se apropie suta

În ajunul Zilei Naționale a României, obosită și cu gândurile în altă parte, am început să butonez la televizor cu intenția de a urmări știrile de la Moldova 1. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 11 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (IV) Adunarea Națională Moldovenească de la Tiraspol

Mișcarea de renaștere națională din 1917, care a trezit vulcanul trăirilor panromânești, ținute în frâu timp de un secol de autoritățile țariste, a avut impact nu doar asupra moldovenilor din Basarabia, ci și asupra celor de peste Nistru.

() Citeşte tot articolul