Astăzi 18 Ianuarie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 16:54
Abonamente

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Actualitate 3 Septembrie 2017, ora 06:32    Din editia print

Tu, iartă-ne, Limbă Română…

Marime Font

Pomul Vieții, creat de Doamne-Doamne, are frunze fel de fel. O frunză a acestui Pom este și R. Moldova, care, pe moment, a-ncăput în mâini murdare, otrăvite și s-ar putea ofili și cădea. Păcat! Doar am câștigat, prin luptă Independența, Suveranitatea, Imnul, Stema și Limba Română. Important este că președintele și acoliții lui nu respectă nimic din ceea ce este sfânt pentru orișice om – cetățean al oricărui stat. Depun flori la Monumentul Marelui Domnitor – Ștefan cel Mare și Sfânt și aprind lumânări în Biserica rusă a lui Vladimir și a lui Kiril. Cine sunt ei? 

Ce mamă i-a născut? Ce tată i-a educat? Ce sat (oraș) i-a trimis în lume? Ce instituție de educație i-a format? Căutăm răspunsuri, dar ele-s greu de găsit în sfera normalului. Dar iartă-ne, Țară, iartă-ne, Limbă Română, de trădarea aceasta, de pornirea păgână împotriva neamului, de vânzarea de frate, de lașitatea de care dăm dovadă. E greu să privești o hartă „bolnavă”, hăcuită de cei fără lege și morală, dar iartă-ne, Limbă Română, că am putut ajunge până aici, să te punem pe cântar și să zicem, unii dintre noi: „îmi pot exprima mai bine sentimentele în altă limbă”, decât cea maternă. Nu vă e milă? Nu vă e rușine? Oare chiar nu regretați? Nu vă simțiți mărunți când vă-nchinați la ruși? Sau chiar, venind de prin Italii, să schimonosești Limba Română, „incluzând” în comunicare câte un italienom sau rusism? Sigur că secolul al XXI-lea este cuprins de fenomenul globalizării pe toate planurile, chiar și pe cel lingvistic. Dacă știi engleza, ești cetățeanul Terrei!

Dacă nu, ești un marginal! Adică un periferic, așa cum suntem noi, cei din Basarabia. Fiecare dintre țările globului au și ele o limba a lor, oficială, respectată și știută de toți cetățenii. Dar ce se întâmplă pe la noi, pe aici, pe Bâc… cunoaștem și vorbim orice limbă, în afară, doar, de Limba Română, iar dacă o vorbim, ne exprimăm incorect, aproximativ și incert. Nu pentru că n-o cunoaștem, pur și simplu, n-o respectăm, n-o iubim.



Iartă-ne, Limbă Română, că am uitat că în esența ta e încrustat Cuvântul, care exprimă Adevărul!
Iartă-ne, Limbă Română, că ne regăsim în astre, în flori și în atomi, dar am uitat că ești aici printre ierbile perene.
Iartă-ne, Limbă Română, că suntem bicisnici, slabi, dispersați și cei care te urăsc stau de veghe și-ți prorocesc pieirea!
Iartă-ne, Limbă Română, că am uitat de copilăria bunicilor noștri, cu ușurință ne-am dezis de tinerețea părinților, dar azi, cei tineri se îndepărtează cu mult mai ușor: pleacă și uită, uită de Limba Maternă.

Limba Română, în Basarabia, și-a trăit veacul între infern și paradis: urâtă și neglijată de unii, adorată și învățată de alții.
Păcat e că „limba română paradisiacă”, care încântă și înnobilează ființa umană, intră în balanță cu limba uitată, tăcută, iar tăcere în Limba Română înseamnă acceptare, un fel de cumințenie. De fapt, ar trebui să ne dezlănțuim, să amplificăm spectacolul și să-l derulăm spre lumină, spre cunoaștere, spre rostire, adică ne-tăcere!

Iartă-ne, Limbă Română, neștiindu-te, ne dezicem de M. Eminescu, care este „un coautor de primă mărime a limbii române”.
Iartă-ne, Limbă Română, că, vorbind „păsărește”, noi umilim și păsările, luăm din cântul lor, din trilul lor și le profanăm.
Iartă-ne, Limbă Română, că, deși ești sărbătoare, dar unii nici nu-ți știu numele, dar nu e cazul de specificat cine, când, cum, îți zic altfel!
Din păcate, la schilodirea Limbii Române lucrează cu mult spor și presa, în special TV, căci ziarele, posturile de radio sunt mai „grijulii” în exprimare. Aproape în fiecare zi poți auzi expresii ciudate, neromânești. Dacă ar fi să citez din Solomon Marcus (lingvist notoriu), aș fi de acord că: „Mass-media oferă zilnic spectacolul unor greșeli de logică în perfectă solidaritate cu greșeli de limba română”. Sigur aici s-ar cere o notă: limba (oricare ar fi ea) este un fenomen dinamic, care vizează deschiderea spre alte idiomuri, nu pentru a crea hibrizi, ci pentru a se îmbogăți, a se moderniza, a supraviețui în timp și spațiu. O limbă conservatoare, izolată de celelalte, nedispusă la interacțiuni și actualizări riscă să devină anacronică. Adică să nu cădem dintr-o extremă în alta. Cine poate contesta cuvântul românesc laptop? Sau facebook? Dar blog? Sau iPAD, twiter etc.

Dar Limba Română, în statul R. Moldova, trăiește o dramă: este element de politică, în loc să fie parte a culturii. Modul în care vorbim și scriem în Limba Română trădează, în bună măsură, relația noastră cu logica, gradul de ordine care există în mintea noastră, relația noastră cu morala, cu adevărul, cu frumosul. Toate aceste implicații ale însușirii Limbii Române, ar trebui să fie în atenția tuturor cetățenilor acestei bucăți de țarină străbună. Dar…

Iartă-ne, Limbă Română, căci dezicându-ne de tine, ne dezicem de I. Creangă, G. Coșbuc, O. Goga, L. Blaga, Gr. Vieru, N. Vieru, de toți cei care au scris și vorbit această limbă.
Despre Limba Română s-a scris mult și se va mai scrie, mai ales, că ea e mereu pe baricade. Dar aș vrea să închei cu versurile poetului Adrian Păunescu:

„De singurătatea în care
Moldova furată se-ngână
Și Prutul ne ghilotinează,
Tu, iartă-ne, Limbă Română!
De aceste concesii, ce țara
O rană o fac să rămână,
De-aceste nedrepte hotare,
De neamul acesta, ce moare,
Tu, iartă-ne, Limbă Română”. (1997)

Alexandra Tănase

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 18 Ianuarie 2018, ora: 08:43

Scrisoarea săptămânii: Să fie Lumină

Scrisoarea săptămânii: Să fie Lumină Din editia print

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Ianuarie 2018, ora: 08:42

Poporul vegetal

Poporul vegetal Din editia print

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 18 Ianuarie 2018, ora: 08:40

Crimele Comunismului: Copiii cadrelor sovietice – secrete de stat

Copiii cadrelor sovietice – secrete de stat

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 18 Ianuarie 2018, de Moni Stănilă

Bradul sau hoțul

În fiecare an în preajma sărbătorilor apare problema bradului. Pe de o parte cei ca mine – nici un Crăciun fără brad, pe de altă parte cei cu adevărat eco – bradul poate lipsi, iar o altă parte derutată și declarată eco – brad de plastic, uitând că fabricarea acelor...

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Ianuarie 2018, de Moni Stănilă

Mărul, inelul sau cununa

De Crăciun am ajuns acasă, în Țara Făgetului, unde – cum v-am mai spus și în alți ani – există cele mai frumoase cete de colindători: dubașii.

() Citeşte tot articolul

Editorial 16 Ianuarie 2018, de Dan Nicu

Dodon trebuie să plece

R. Moldova s-a transformat într-un stat în care e nevoie ca Parlamentul să-l suspende, din când în când, pe preşedinte, și să se poată face modificări în structura Guvernului.

() Citeşte tot articolul

Editorial 15 Ianuarie 2018, de Moni Stănilă

Crăciunul în tranșee

De sărbători avem mult timp liber și de multe ori îl consumăm, cu rost sau fără, în fața televizoarelor, ceea ce ne face să ne întrebăm despre cum sărbătoreau oamenii altădată.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 15 Ianuarie 2018, de Constantin Tănase

... pe sub deal, pe sub pădure...

 (Fabulă modernă cu morală eternă) ... cu alte cuvinte, pe sub deal, pe sub pădure se duc fetele la mure. Să se știe însă că treaba nu-i simplă, ci intercontextuală, alegorică, misterioasă și geopolitică, deoarece, dealul e fiul legitim al Carpaților, iar pădurea e fiica dreaptă a...

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md