Cultură

Un simpozion literar

Ediție-pilot sau de încălzire

Este incontestabil faptul că V. Alecsandri, mentorul care a deschis calea spre Europa, merită nu doar laudo laudatio, dar și o cunoaștere și o recunoaștere profundă, utilă generațiilor succesoare. Acesta a fost și obiectivul manifestării „Alecsandriada”, ediția I, desfășurată cu prilejul aniversării a 199 de ani de la nașterea poetului. Activitatea a inclus și un concurs de poezie și dramaturgie pentru tinerii debutanți din țară și din spațiul cultural românesc din afara granițelor. La această ediție-pilot sau de încălzire, după cum avea să se exprime poetul și omul de cultură Dumitru Brăneanu, managerul proiectului, au participat mai multe personalități: academicieni, poeți, scriitori, jurnaliști, editori de ziare și reviste, profesori universitari, cadre didactice, elevi. Prin Alecsandri sau, mai bine zis, reuniți de Bardul de la Mircești, și-au dat mâna reprezentanți din mai multe orașe: Iași, Suceava, Piatra Neamț, București, Chișinău etc. Astfel, ziarele și revistele de cultură și de atitudine – „Plumb” (Bacău), „Actualitatea literară” (București), „Deșteptarea” (Bacău), „Bucureștiul literar și artistic” (București), „Spații culturale” (Râmnicu Sărat), „Contrafort” (Chișinău), TIMPUL (Chișinău) sunt doar câteva periodice care, în mod sigur, ar disputa între ele să fie amfitrioana prin origine a lui Alecsandri.

Mediul academic despre Alecsandri

„Alecsandriada” de la Bacău a găzduit un mediu academic. Acești ultimi mohicani (sper să nu fie ultimii) ai culturii românești au venit cu gândul la Alecsandri să ne spună că V. Alecsandri a fost cea mai mare personalitate a generației pașoptiste resimte cumplite și aceste vremi. Poetul de la Mircești este primul mentor care a deschis poarta spre Europa. În pledoaria sa despre regele încoronat al poeziei românești, academicianul Victor Crăciun a menționat că Alecsandri a fost cea mai reprezentativă figură de bărbat prin tot ceea ce a făcut pentru România și pentru Europa. Dacă nu era Alecsandri, nu era Eminescu. La acest simpozion literar, personalități, care descoperă și azi spațiile culturale românești, au menționat că Alecsandri era adevărul, iar adevărul era România. „El a încheiat un drum și a deschis o cale lui Eminescu să se vadă cu ce bun simț s-a intrat în cultura europeană”, a accentuat despre imaginea culturală de atunci a Țării noastre, acad. Victor Crăciun.

Despre cel mai mare român, recunoscut în spațiul european, au mai intervenit, câte puțin, dar profund, cu pledoarii fără pereche: poetul Lucian Strochi (Piatra Neamț), prof. Nicolae Scurtu (București), jurnalista Doina Cernica (Suceava) ș.a.
Discursurile apologetice ale generației, care a crescut cu modelul eroului Dan, căpitan de plai, s-au îndreptat spre același portret caracteristic lui Alecsandri, care ne protejează și azi – el a devenit european nu pentru sine, ci pentru România, adică pentru Țară.

Nevoia de modele culturale

Alecsandri, un poet solar, pe bună dreptate a fost numit și soarele Europei. Exponent al culturii românești, el avea o gândire regală. Iar drumul pe care l-a parcurs este pentru noi un model de român autentic. Acest argument vine să-l completeze și pe celălalt – autor a două imnuri – Imnul regal (Imn lui Ștefan cel Mare) și Hora Unirii.

E greu să credem dacă, după tot ceea ce a făcut Alecsandri, va mai putea răsări un altul. Cert e însă faptul că pe această undă intelectuală, poetică și științifică s-a desfășurat simpozionul „Alecsandriada” din Bacău. Îi dorim viață lungă, să ajungă din urmă „Alecsandriana” de la Liceul „V. Alecsandri” din Chișinău (director Daniela Vacarciuc) care e deja la un deceniu de existență și printr-o alternanță din „d” în „n” sau invers, să se reunească în Hora Unirii. Motive de trăire românească, prilejuite de asemenea întâlniri culturale sunt multe, avea să puncteze în studiile sale, dar și în fața publicului Ioan Dănilă, profesor la Universitatea „V. Alecsandri” din Bacău: „Avem nevoie de modele și scriitorul, diplomatul, omul politic de primă mărime al sec. al XIX-lea este reper fundamental în motivarea interioară a românilor de această vârstă pentru a-și croi viitorul”.

Bicentenarul în fața unei case demolate

Anul care vine va fi bicentenarul lui V. Alecsandri. Data și anul nașterii sunt 14 iunie 1818, Bacău, dar se spune că s-a născut în drum spre Chișinău. Sunt mai multe versiuni ale locului nașterii, dar și probleme locale actuale, legate de amintirea poetului. Cea mai dureroasă este că nici până astăzi casa, unde s-a născut, nu are imaginea binemeritată a unui loc de muzeu. Ba mai rău, stă izolată să cadă la orice mică furie a naturii, chiar sub privirile trecătorilor sau ale locuitorilor din preajmă. Nu se găsește un suflet ambițios să o renoveze. Și asta pentru că ne lipsește puterea de convingere de a deschide o casă-muzeu în amintirea poetului cu o minte regală, pe care o avea Alecsandri când, ministru de Externe fiind, în față i se deschideau ușile Franței sau ale Angliei.

Silvia Strătilă

Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!


Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *