În cadrul conferinţei, Theodor Paleologu a dezvoltat câteva teze legate de Unirea de la 1859, care, potrivit lui, sunt doar unele opinii legate de importanţa diplomaţiei într-un asemenea moment, precum actul Unirii şi câteva proiecte de viitor, bunăoară consolidarea dezvoltării transfrontaliere Iaşi-Chişinău.
„Este firesc că Unirea de la 1859 a avut un element intern de convingere a opiniei publice, de punere la punct a unei anumite strategii interne pentru realizarea Unirii, dar a avut şi o componentă diplomatică extrem de importantă. De aceea, am vorbit despre rolul diplomaţilor, chiar dacă pe atunci nu exista un corp diplomatic formal al României, pentru că România nici nu exista ca entitate statală. Însă a fost vorba de o acţiune diplomatică de foarte bună calitate pentru a câştiga susţinerea marilor puteri în vederea realizării Unirii”.
O altă teză lansată de Theodor Paleologu a fost aceea că 1859 ne-a lăsat cu o restanţă istorică. „Din cauza sfârtecării Moldovei în 1812, elementul moldovenesc n-a mai putut fi atât de important în cadrul constituirii statului românesc în 1859. Iar acum integrarea R. Moldova în Uniunea Europeană ne oferă şansa de a remedia această restanţă istorică din 1859 şi am pledat pentru crearea „axei” Iaşi-Chişinău, care, în viitorul apropiat va da mai multă pondere acestei regiuni de frontieră a Uniunii Europene”. Conform opiniei sale, colaborarea transfrontalieră prin construirea unei autostrăzi Iaşi-Chişinău – ar fi direcţia în care trebuie să mergem în viitorul apropiat.
La conferinţă a participat ambasadorul României la Chişinău, Marius Lazurca, şi directorul Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău, Petre Guran, care, cu prilejul împlinirii celor 152 de ani de la Unirea Principatelor Române, a lansat programul de cercetării avansate „Alexandru Sturdza”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
