Astăzi 13 Decembrie 2017, Miercuri - Ultima actualizare la ora 14:35
Abonamente

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Actualitate 12 August 2017, ora 13:38

VIDEO / Personalităţi (care nu trebuie) UITATE: Jean Moscopol

Marime Font

Mai mulţi prieteni ai publicaţiei noastre ne-au sugerat să lansăm o rubrică, în cadrul căreia să prezentăm personalităţi din cultura naţională mai puţin cunoscute la noi. Un cititor de la Hânceşti ne-a propus şi un nume concret - Jean Moscopol, celebru cântăreţ român de muzică uşoară din perioada interbelică, al cărui traseu artistic a marcat muzica angajată, inclusiv cea care venea să transmită un mesaj politic…

„Ce frumoasă este viaţa,
când eşti chior şi prost ca ţaţa”!

În anii 1947-1948, prin Bucureşti circula o melodie cu un titlu măreţ - „Guvernul comunist” -, dar cu un puternic mesaj anticomunist, fiind una dintre cele mai profunde satire la adresa regimului. „Ce frumos e când vin ruşii/ Şi îţi spun din dosul uşii,/ Cum să vorbeşti, cum să taci,/ Pe Apostolu’ să faci./ Ce frumoasă este viaţa,/ Când nu te apucă greaţa,/ Să-i tot perii pe intruşi/ Şi să-i tămâiezi pe ruşi”. Acest cântec - actual şi astăzi, din păcate - era interpretat de legendarul Jean Moscopol. E adevărat că, la acea etapă, Jean Moscopol nu se mai afla în România - din cauza atitudinii sale intransigente faţă de ocupaţia sovietică a României, după 1944 cântăreţul a fost nevoit să emigreze în SUA. Dar cântecele sale au continuat să dăinuie prin cârciumile bucureştene, chiar dacă regimul comunist instaurat în România a încercat, prin marginalizare, să-l şteargă din conştiinţa naţională.



De origine grec, născut la Brăila, pe malurile Dunării, la 26 februarie 1903, Jean Moscopol de mic ştia să cânte la mai multe instrumente, cunoştea bine franceza, italiana, engleza, germana şi greaca. A urmat şcoala primară şi cea secundară la Brăila, iar liceul - la Galaţi. A fost funcţionar la o agenţie maritimă, a lucrat şi la o bancă. A debutat în 1929 la barul „Zissu”, de pe strada Şerban Vodă din Bucureşti.

Făcea epigrame, compunea, cânta. În aceeaşi perioadă a apărut în filmul „O noapte furtunoasă”, în rolul şansonetistului care cânta la Grădina de vară „Union”, a făcut primele înregistrări pe plăcile de gramofon şi a debutat la radio. În 1930 a susţinut un turneu prin ţară cu Ion Manolescu, actor la Teatrul Naţional, şi a devenit artistul exclusiv al Casei londoneze de discuri „His Master's Voice”. De-a lungul anilor, a înregistrat pe discuri de gramofon peste 300 de cântece, de cele mai diverse facturi, româneşti şi străine. În 1932 merge la Berlin, unde imprimă discuri cu orchestre celebre, ca Honlgsberg şi James Kok, şi ia lecţii de canto cu profesorul Korst.

După război, când România a intrat în orbita URSS, Moscopol pleacă în exil în Grecia, apoi în Germania şi Franţa, iar de aici trece oceanul şi se stabileşte în SUA, la New York, unde a continuat să scrie şi să cânte despre regimul sovietic. Totuşi, în America nu a mai avut aceeaşi carieră strălucitoare ca în România, dar s-a implicat în viaţa comunităţii românilor de la Biserica „Sfântul Dumitru” din New York. După slujbe, organiza întâlniri cu românii din diaspora. Pentru a-şi câştiga existenţa, a avut diferite servicii, ocupaţii nesemnificative pentru cariera lui artistică. În 1970, cu sprijinul lui Aristide Buhoiu, directorul ziarului „Universul”, a înregistrat o serie de cântece. Lansarea lor avut loc la Bucureşti abia în 1993.


„Jean Moscopol, în plus faţă de talentul lui enorm, este inteligent şi are atâta gust şi rafinament”, spunea compozitorul român Henry Mălineanu, care a scris mai multe cântece pentru el. Prin asta se şi explică faptul că, în memoria românească, Jean Moscopol rămâne drept unul dintre cei mai îndrăgiţi autori de romanţe - melodii care au făcut epocă şi care sunt cântate cu drag şi azi: „Vrei să ne-ntâlnim sâmbătă seară?”, „Mână, birjar”, „Tot ce-i românesc nu piere”… Multe dintre acestea, acum câţiva ani, au fost „reluate” de Tudor Gheorghe în irepetabila-i interpretare. 

TIMPUL, 12 august 2012

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Opinii & Editoriale 13 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

Atunci când e cum ar trebui să fie

În luna octombrie am avut plăcerea să stau câteva zile în Iași, oraș care a reușit, prin festivalul internațional de literatură și traducere, FILIT, să se înscrie în lista marilor orașe culturale – fiți atenți! – din lume.

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Decembrie 2017, de Răzvan Munteanu

Războiul hibrid și lecția Ucrainei pentru R. Moldova

Modificările cele mai complexe apărute după sfârșitul războiului rece au fost efectuate în domeniul studiilor de securitate, riscurile și amenințările căpătând noi valențe, de cele mai multe ori chiar de natură non-militară.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 13 Decembrie 2017, de Constantin Tănase

Mârlănismul cu față europeană

Dacă e să ne luăm după Lazăr Șăineanu, autorul monumentalului „Dicționar universal al limbii române”, mârlan ar însemna numai „om prost crescut, grosolan, bădăran”.

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

În trecere prin târguri de cărți

Săptămâna trecută a avut loc la București ediţia 2017 a Târgului de carte Gaudeamus, organizat de Radio România. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Silvia Radu și stâna Primăriei

Societatea civilă de la noi (existentă în mare parte doar pe bloguri și rețele de socializare) este foarte supărată pe primarul interimar Silvia Radu. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

Se apropie suta

În ajunul Zilei Naționale a României, obosită și cu gândurile în altă parte, am început să butonez la televizor cu intenția de a urmări știrile de la Moldova 1. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 11 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (IV) Adunarea Națională Moldovenească de la Tiraspol

Mișcarea de renaștere națională din 1917, care a trezit vulcanul trăirilor panromânești, ținute în frâu timp de un secol de autoritățile țariste, a avut impact nu doar asupra moldovenilor din Basarabia, ci și asupra celor de peste Nistru.

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md