Astăzi 13 Decembrie 2017, Miercuri - Ultima actualizare la ora 19:21
Abonamente

Actualitate 12 August 2017, ora 23:27

VIDEO / ROMÂNIA DIN POVEȘTI: 8 destinaţii pentru o vacanţă de neuitat

Marime Font

Atunci când ai o ţară frumoasă, cu locuri de basm la tot locul, este simplu să-ţi organizezi o vacanţă de neuitat şi fără să regreţi că nu ai avut un buget suficient de generos pentru a pleca în străinătate. Iată câteva destinaţii din România unde vă veţi simţi ca şi când aţi ajuns pe tărâmuri de poveste. 

Loc de pelerinaj vizitat de mii de turişti în fiecare an, Chilia lui Daniil Sihastrul este o grotă săpată într-o stâncă de pe valea pârâului Viţău, fiind situată la aproximativ 1 km de Mănăstirea Putna din judeţul Suceava. Vizitarea frumoaselor biserici din zonă ar trebui să includă şi acest obiectiv aflat pe lista monumentelor istorice din judeţul Suceava încă din anul 2004. 

Se spune că duhovnicul a dorit să se roage în linişte, aşa că a hotârât să se retragă ca pustnic într-o zonă greu accesibilă. Conform legendei, sihastrul Daniil a săpat un paraclis cu dalta, într-o stâncă înălţată deasupra văii Viţăului, dedesubt aflându-se un loc scobit în piatră care i-a slujit drept chilie.



Situată în Munţii Rodnei, Cascada Cailor este considerată cea mai înaltă cădere de apă din România, cu o înălţime de 80 metri repartizată pe mai multe trepte. Aflată la altitudinea de 1300 de metri, lângă Complexul Turistic Borşa, în Rezervaţia Piatra Rea, cascada s-a format pe cursul râului Fântâna. Există şi o legendă care a dat numele locului, conform căreia o herghelie de cai ar fi fost atacată de un urs pe marginea platoului, în timpul unei furtuni, iar animalele speriate au căzut în gol şi au murit.

Aflată în Parcul Naţional Cheile Nerei - Beuşniţa, din judeţul Caraş-Severin, în Valea Minişului, Cascada Bigăr este locul în care izbucul Bigăr se varsă în râul Miniş. Cascada a devenit cunoscută la nivel mondial în anul 2013, când a fost numită cea mai frumoasă cascadă din lume, de site-ul american "The World Geography", într-un clasament al celor mai impresionante cascade. 

Situat la poalele Munţilor Hăşmaşu Mare, în judeţul Harghita, Lacul Roşu este cel mai mare lac natural montan din România, numele fiind dat de Pârâul Roşu, care se varsă în lac trecând peste versanţi şi soluri bogate în oxizi şi hidroxizi de fier, de unde şi coloarea roşiatică a undelor. Studiile geologice indică faptul că lacul s-ar fi format în anul 1838, urmare a unui cutremur care dus la alunecarea terenului. Există şi varianta formării în 1837, după o serie de furtuni puternice care au antrenat deplasarea unei mase argiloase, obturând valea. Alunecarea de teren este o teorie plauzibilă dat fiind copacii pietrificaţi ale căror trunchiuri ies la suprafaţa lacului.

Lacul Roşu este înconjurat de legende, dar cea mai cunoscută este despre o fată pe nume Estela, care locuia în apropiere. Aceasta se îndrăgosteşte de un tânăr, dar căsătoria lor nu are loc pentru că este luat în armtă şi nu se mai întoarce, după cum se arată pe ghiduri-turistice.info. Neconsolată, Estela urcă seară de seară la izvorul din munte ca să aducă apă, dar este văzută şi răpită de un tâlhar, care o duce în munţi. Cerul răspunde rugilor fetei, care imploră să-i fie curmată suferinţa, o furtună violentă mătură totul în cale, fata şi tâlharul ajungând îngopaţi pe fundul lacului format.

Fenomenul natural datorat emanaţiei de gaze naturale care iese la suprafaţă prin fisurile scoarţei terestre formând flăcări, aprinse fiind de razele solare, uneori de oameni, a dat denumirea de Focul Viu acestei zone din Subcarpaţii Buzăului, lângă satul Terca din Judeţul Buzău, la o altitudine de aproximativ 1030 de metri. Înălţimea la care ajung flăcările din pământ depinde de presiunea gazelor acumulate în interior, dar şi de condiţiile meteorologice.

Cunoscut şi ca Lacul fără fund, Lacul vulturilor este un lac periglaciar din Munţii Siriului, aflat în apropierea localităţii Gura Siriului, din judeţul Buzău. Lacul vulturilor atinge o adâncime de 2,5 metri, fiind situat la altitudinea de 1.420 de  metri. Peisajul din zonă este considerat cu adevărat mirific de miile de turişti care vin să admire locurile.

Defileul săpat în calcar este localizat pe partea vestică a munţilor Piatra Mare, în judeţul Braşov, având o lungime de 160 metri, cu o diferenţă de nivel de 58 de metri, la altitudinea de 948 metri. Canionul este format din şapte trepte cu înalţimi cuprinse între 2,5 şi 15 metri, iar atunci când volumul de apă al pârâului Şapte Scări este suficient de mare locul se transformă în cascade. Traseul poate fi parcurs cu ajutorul scărilor instalate aici.

Alături de Cascada Beuşniţa şi Cascada Bigăr, Lacul Ochiul Beiului reprezintă una dintre cele mai spectaculoase obiective turistice naturale care pot fi admirate în Parcul Naţional Cheile Nerei – Beuşniţa, din judeţul Caraş-Severin. Ochiul Beului este un lac natural care are o suprafaţă de 284 de metri pătraţi. Apa lacului este de un albastru intens şi nu îngheaţă nici iarna, pentru că se află pe  un izbuc (izvor de apă cu debit intermitent care se formează în regiunile carstice şi funcţionează pe principiul sifonului – n.r.) graţie căruia are o temperatură constantă, între 4-10 grade, indiferent de anotimp.

Legenda locului spune că un bei extrem de bogat, aflat la vânătoare, a întâlnit în Poiana Florii o ciobăniţă frumoasă, de care s-a îndrăgostit. Tatăl beiului a aflat de dragostea celor doi şi a decis să-i despartă, aşa că a trimis mai mulţi oameni ca să omoare ciobăniţa. Beiul s-a luptat cu ucigaşii fetei, iar în toiul răfuielii a pierdut un ochi. Din locul unde a căzut ochiul a izvorât lacul care a ajuns să-i poarte numele.

adevarul.ro

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Opinii & Editoriale 13 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

Atunci când e cum ar trebui să fie

În luna octombrie am avut plăcerea să stau câteva zile în Iași, oraș care a reușit, prin festivalul internațional de literatură și traducere, FILIT, să se înscrie în lista marilor orașe culturale – fiți atenți! – din lume.

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Decembrie 2017, de Răzvan Munteanu

Războiul hibrid și lecția Ucrainei pentru R. Moldova

Modificările cele mai complexe apărute după sfârșitul războiului rece au fost efectuate în domeniul studiilor de securitate, riscurile și amenințările căpătând noi valențe, de cele mai multe ori chiar de natură non-militară.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 13 Decembrie 2017, de Constantin Tănase

Mârlănismul cu față europeană

Dacă e să ne luăm după Lazăr Șăineanu, autorul monumentalului „Dicționar universal al limbii române”, mârlan ar însemna numai „om prost crescut, grosolan, bădăran”.

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

În trecere prin târguri de cărți

Săptămâna trecută a avut loc la București ediţia 2017 a Târgului de carte Gaudeamus, organizat de Radio România. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Silvia Radu și stâna Primăriei

Societatea civilă de la noi (existentă în mare parte doar pe bloguri și rețele de socializare) este foarte supărată pe primarul interimar Silvia Radu. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

Se apropie suta

În ajunul Zilei Naționale a României, obosită și cu gândurile în altă parte, am început să butonez la televizor cu intenția de a urmări știrile de la Moldova 1. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 11 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (IV) Adunarea Națională Moldovenească de la Tiraspol

Mișcarea de renaștere națională din 1917, care a trezit vulcanul trăirilor panromânești, ținute în frâu timp de un secol de autoritățile țariste, a avut impact nu doar asupra moldovenilor din Basarabia, ci și asupra celor de peste Nistru.

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md