Astăzi 13 Decembrie 2017, Miercuri - Ultima actualizare la ora 19:21
Abonamente

Interviu 15 Martie 2017, ora 06:10    Din editia print

interviuViorel Morari: „Platon este o persoană foarte inteligentă și cunoaște foarte bine sistemul financiar-bancar”

Marime Font

TIMPUL a realizat un interviu cu Viorel Morari, șeful Procuraturii Anticorupție, despre investigațiile în dosarul „furtul miliardului” și schimbările ce urmează să se producă potrivit noii reforme a Procuraturii. Viorel Morari se arată convins că flagelul corupției poate fi diminuat doar în cazul în care la acest lucru va contribui fiecarte cetățean în parte.

- Care au fost realizările pe care le-ați atins de când conduceți Procuratura Anticorupție?

- Consider că una din principalele realizări ale instituției pe care o conduc este trimiterea în instanța de judecată a cauzei penale în privința a celor 14 judecători. Aceștia au fost reținuți pe 20 septembrie fiind acuzați de implicare în spălarea a circa 18 miliarde de dolari din Federația Rusă, prin sistemul judecătoresc din Republica Moldova. Reamintim că s-a arătat în cadrul unei anchete că, în perioada anilor 2010 - 2014, Republica Moldova s-a transformat într-o adevărată „spălătorie” a unor sume mari de bani proveniți din Federația Rusă. Din schemă au făcut parte mai mulți magistrați moldoveni care au legalizat profituri care ar fi fost obținute ilegal. Mulți dintre judecătorii care au dictat verdicte în aceste cazuri au fost implicați și în atacurile raider din sistemul bancar din Republica Moldova, dar au fost lăsați să plece onorabil din sistemul judecătoresc. Alte realizări țin de dosarele penale ale angajaților Inspectoratului Național de Patrulare pentru comiterea infracţiunii de corupere pasivă, care de asemenea au fost expediate în judecată. Se finalizează cauza penală și a fost expediat în instanță dosarul penal în privința colaboratorului Serviciului Vamal al Biroului Vamal Bender, vizați într-un dosar penal de corupție. Nu accentuez datele statistice pe care le realizăm. Pentru mine este important ca investigațiile pe care le desfășurăm ca să aibă o finalitate.

- Totuși, cei 14 judecători reţinuţi în toamna anului 2016, fiind acuzați de implicare în spălarea celor 20 de miliarde de dolari s-ar putea bucura de amnistiere. Este aceasta un punct contradictoriu cu legile existente, precum că cei care încalcă legea trebuie pedepsiți?

- Amnistia presupune un act de grațiere din partea autorităților statului. Legea cu privire la amnistie din 2016 este condiționată. Trebuie să fie întrunite și alte condiții pentru aplicarea legii cu privire la amnistie. Dacă cineva merită sau nu să fie amnistiat este o altă discuție. După mine este cert că majorarea sancțiunilor penale are de obicei efect preventiv.

- Legea cu privire la Procuratură, care a intrat în vigoare la 1 august 2016, este destul de bună pentru a lupta cu fenomenul corupției?



- Oricare lege are lacune și imperfecțiuni, iar legea cu privire la procuratură este și criticată. Până în final, timpul va arăta cât de perfectă a fost. Eu am fost membrul grupului de lucru. Consider că ea lucra pentru îmbunătățirea imaginii procuraturii, sporirea independenței procurorilor, îmbunătățirea calității lucrului efectuat de către procurori și altele.

- Care este situația în prezent cu dosarul „furtul miliardului”?

- Nu există un singur dosar privind „furtul miliardului”, ci mai multe. Și ele vizează diferite perioade, pentru că la conducerea BEM s-au aflat diferite persoane. Până în 2012-2013 – Grigore Gacichevici, în perioada 2013 -2014 – Ilan Șor. Și vorbim de diferite persoane și de diferite procedee de acordare sau sustragere a mijloacelor financiare. Este cert că la o anumită perioadă Guvernul a garantat sau a vărsat în bancă o anumită sumă de bani, care se estimează la un miliard de dolari. Suma respectivă a fost sustrasă începând cu 2008, poate chiar și mai devreme, prin acordarea creditelor neperformante. Schemele prin care s-au acordat aceste credite diferă de la caz la caz, precum și sumele care sunt oferite. În infracțiunile respective sunt acuzate mai multe persoane, inclusiv angajați ai sistemului bancar care au permis acordarea creditelor neperformante sau antreprenorii care au beneficiat de aceste credite în proporții deosebit de mari, punând în gaj bunuri ce nu asigurau acoperirea corpului creditului. De asemenea, în perioada Șor au fost obținute credite prin diferite scheme pentru anumite scopuri care în realitate nu erau argumentate din punctul de vedere al activității economico-financiare a agentului economic care a beneficiat de credit. Necesită timp până vom afla cum în realitate au stat lucrurile. Deocamdată nu pot oferi mai multe detalii.

- Cu toate acestea, Vlad Filat a fost condamnat pentru luare de mită, abuz de putere etc., Veaceslav Platon e judecat pentru „spălătoria rusească”, dar cine este tras la răspundere pentru furtul miliardului? Vă întreb pentru că se creează uneori impresia că investigarea dispariției miliardului doar se mimează de către instituțiile competente. Ați putea să ne spuneți ce dosare sunt deschise anume pe furtul miliardului?

- Sunt zeci de dosare deschise, inclusiv dosarul în privința fostului președinte BEM, Gacichevici, care se află în instanța de judecată sau aceași dosar Șor. Unele dosare se află pe rol, adică la faza efectuării urmăririi penale. Cât ține de dosarul Filat, acesta a avut anumite tangențe cu banii dispăruți din toate trei bănci.

- De ce solicitările lui Veaceslav Platon de a face unele cercetări în cadrul urmăririi penale, inclusiv de a fi audiat Vlad Plahotniuc, au fost trecute cu vederea de procurori?

- Nu este adevărat că noi am trecut cu vederea. În prezent, în Procuratura Anticorupție sunt în gestiune cauze penale în care desfășurăm acțiunile de urmărire penală. Dosarul Platon a fost disjuns dintr-o altă cauză penală și trimis în judecată. Cu toate acestea, în privința sa investigațiile continuă. Noi vom constata și implicarea altor persoane. Evident că Platon este o persoană foarte inteligentă și cunoaște foarte bine sistemul financiar-bancar. Evident că declarațiile pe care el le face sunt unilaterale. Noi nu intrăm în polemică, nu le combatem sau infirmăm. Problema cu declarațiile sale este că nu sunt detaliate, nu sunt atât de bine structurate, ca să ne permită să avansăm cât de repede în măsura în care am vrea noi. Evident că el, prin declarațiile sale, el vrea să schimbe un pic accentul: că nu este el vinovat și că se face vinovată o altă persoană. Evident că el face trimitere la Plahotniuc și aceasta este o modalitate de a se autoapăra. În viziunea mea, probele pe care le-am administrat în privința lui Platon demonstrează implicarea acestuia în săvârșirea faptei infracționale. Eu nu vreau să intru în detalii, pentru că investigațiile noastre continuă.

- Dacă nu-l credeți pe Platon când afirmă că Plahotniuc e beneficiarul furtului miliardului și că în furt a fost implicat și Serghei Iaralov, cunoscut ca omul din umbră al liderului PD, de ce nu-i audiați pentru a vă convinge că Platon, să admitem, minte?

- Nu fac comentarii referitor la dosarul care se află în gestiune la moment. Investigația este complicată și nu vreau să spun ce acțiuni am întreprins.

- Tot Platon a rugat ca, în învinuirea ce i se aduce, să se ia în vedere și raportul Kroll. Există înregistrarea în care procurorul îi răspunde că n-a făcut acest lucru, pentru că nu are raportul în limba română. Astfel, lui Platon i se încalcă dreptul la apărare. Era o problemă să găsiți un traducător pentru a traduce raportul?

- Nu este adevărat. Vedeți cum se trișează cu faptele? Procurorul a făcut copii de pe întreg dosarul și i l-a a prezentat lui Platon în penitenciar, fără să se atingă cineva de el. Noi singuri suntem interesați să-i prezentăm materialele dosarului, fiindcă în caz contrar ar fi o vădită încălcare a dreptului la apărare și este în detrimentul cercetării judecătorești. De aceea, procurorul a întreprins acțiunile necesare pentru a asigura dreptul la apărare. Platon, prin acțiunile sale și cele ale avocaților săi pe care le întreprinde se străduie, probabil, să tergiverseze cercetarea judecătorească la etapa acțiunilor urmăririi penale prin diferite insinuări și acuzații adresate procurorilor. Totodată el uită să vorbească de acuzația ce i se aduce și despre probele care au fost administrate.

- Când Filat și Platon au fost reținuți, Ilan Șor se află deja sub urmărire penală. Cum să înțelegem că Procuratura s-a autosesizat imediat în baza unor denunțuri depuse de el contra celor doi? Nu v-ați gândit că Șor ar putea să mintă pentru a scăpa de pedeapsă?

- Aceasta a fost o versiune care s-a verificat în cadrul cauzei penale. După ce am constatat că declarațiile lui Șor se confirmă cu alte probe pertinente pe dosar, a fost înaintată acuzarea lui Platon.

- Șor spunea că l-ar fi mituit pe lui Filat cu o anume sumă de bani, fostul procuror general Corneliu Gurin a declarat în Parlament o altă sumă. În cele din urmă, ex-premerul a fost condamnat pentru că ar fi primit de la Șor o cu totul altă sumă. Cum să înțelegem acest lucru?

- Hotărârea instanței de judecată a fost pronunțată în baza probelor pe care le-a considerat utile pentru demonstrarea vinovăției și în măsura în care acestea au demonstrat cert fapta infracțională. La rându său, Procuratura consideră că noi avem suficiente probe pentru a incrimina suma care a fost indicată în rechizitoriu. În asta și constă un proces contradictoriu în instanța de judecată, când acuzarea și apărarea aduc probe și instanța le pune pe cântar. În cazul lui Filat s-a constatat că partea acuzării a putut proba doar suma respectivă. Când a vorbit Gurin, era etapa incipientă, de aceea eu ca procuror nu prea iubesc să fac declarații, fiindcă la etapa efectuării investigației starea lucrurilor se schimbă de la zi la zi. Cu cât mai tare avansezi, cu atât mai clare devin circumstanțele.

- De ce nimeni nu s-a autosesizat pe faptul maltratării lui Platon în penitenciar?

- Aceasta este obligatoriu și este prevăzut în codul procedurii penale. Procurorii care verifică respectarea legislației trebuiau să întocmească un raport. Eu cred că, din partea dlui Platon, aceasta este o metodă de a induce în eroare opinia publică, însă, totuși, Procuratura este obligată să verifice aspectul respectiv.

- De ce până în prezent niciun socialist nu a fost tras la răspundere pentru corupție, chiar dacă presa a scris ani în șir despre implicarea nemijlocită a actualului șef de stat în diferite scheme ilegale: mafia cărnii, înstrăinarea pe bănuți a sanatoriului „Moldova” din Odesa, a hotelurilor „Codru” și „Național”? Și în aceste cazuri au fost acumulate mai multe probe decât în autodenunțurile lui Șor.

- Cazul de care vorbiți nu îmi spune nimic, dar promit să inițiez o verificare în acest sens, să vedem dacă Procuratura Anticorupție sau Centrul Național Anticorupție (CNA) au avut unele investigații în acest sens și care au fost rezultatele.

- TIMPUL a scris și despre socialistul Radu Mudreac care ar deține un centru comercial în Chișinău, dar care are venituri mult mai mici. De ce nu v-ați autosesizat în această privință?

- CNA a efectuat o investigație în privința dlui Mudreac și, prin ordonanța procurorului, s-a dispus neînceperea urmăririi penale, deoarece fapta săvârșită nu conține elementele infracțiunii prevăzute de Codul Penal. Totodată, ținând cont de investigația publicată în ziarul TIMPUL, am solicitat prezentarea materialelor pentru un control suplimentar. După analiza materialelor în coraport cu circumstanțele noi invocate în investigația jurnalistică, vom adopta o hotărâre fie de menținere a ordonanței procurorului, fie de anulare a acesteia.

Cetățenii trebuie să aibă o intoleranță zero față de corupție

- Într-un sondaj prezentat la începutul lunii februarie de „CBS-AXA”, se arăta că anume corupția îi îngrijorează cel mai mult pe moldoveni. Vedem că moldovenii tot mai frecvent se ciocnesc cu acest fenomen. Ce pot face atât cetățenii, cât și autoritățile pentru ca în R. Moldova oamenii să se simtă în siguranță?

- Fiecare persoană trebuie să își îndeplinească corespunzător atribuțiile de serviciu în cazul reprezentanților autorităților publice. Adică, cetățenii să aibă o intoleranță zero față de corupție, chiar dacă fiecare luptă presupune și anumite pierderi din partea oricui. De exemplu, cetățeanul care luptă cu fenomenul corupției, când nu este de acord cu un proces-verbal întocmit, trebuie să reacționeze, să îl conteste, să scrie plângere la reprezentantul autorității publice care a admis o faptă de corupție sau conexă acesteia, pentru a demonstra ilegalitatea actului în cauză. La fel și reprezentanții instituțiilor publice trebuie să își îndeplinească conștiincios atribuțiile de serviciu în pofida greutăților cu care se ciocnesc, cum ar fi lipsa unui salariu decent sau alte deficiențe ce țin de asigurarea materială sau socială.

- Despre dosarul licitațiilor trucate în educație nu se mai aude nimic, după ce persoanele reținute au fost eliberate din izolatorul CNA. Până astăzi, însă, unii copii primesc alimente alterate. La câteva grădinițe au fost înregistrate mai multe cazuri de boli diareice acue la copii. La ce etapă se află acest dosar?

- Atât CNA, cât și Procuratura Anticorupție a avut un volum mare de lucru în acest caz. Dosarele sunt la etapa finalizării, unele dintre acestea fiind deja expediate în judecată. Printre acuzați se numără atât reprezentanți ai agenților economici, care au participat la licitații și au furnizat materia primă respectivă, cât și reprezentanți ai autorităților publice implicați în acest proces. Vă asigur că noi în permanență ne implicăm și monitorizăm acest aspect.

Filtrele care asigură protecția judecătorilor trebuie diminuate


- Cum comentați solicitarea de verificare a art. 307 din Codul Penal care prevede răspundere penală pentru judecători în cazul pronunţării unei sentinţe, decizii, încheieri sau hotărâri contrare legii?

- Eu nu văd problema aplicării art. 307. În ultimul timp, în societatea noastră se discută despre răspunderea penală a judecătorilor, în special pentru pronunțarea unei hotărâri cu bună știință ilegală. Articolul respectiv nu permite procurorului tragerea abuzivă la răspundere penală a unui judecător. Și explic de ce. În primul rând, există câteva filtre sau pereți de protecție pentru tragerea la răspundere a judecătorilor. Dacă vorbim de art. 307, urmărirea penală ar putea fi pornită fără acordul Consiliului Superior al Magistraturii dacă este vorba de o faptă sau îmbogățire ilicită, la general vorbesc. Când este vorba de pronunțarea cu bună știință a unei hotărâri ilegale, pentru a porni urmărirea penală împotriva judecătorului, procurorul trebuie să întocmească o sesizare adresată procurorului general care, la rândul său, să meargă cu sesizarea respectivă la Consiliul Superior al Magistraturii (CSM). Acesta este primul filtru. Pentru a se expune asupra sesizării, CSM trebuie să dispună Inspecției Judiciare efectuarea unui control. Este cel de-al doilea filtru. Apoi Inspecția Judiciară se pronunță printr-un aviz sesizarea este temeinică și doar ulterior CSM ia decizia dacă e cazul să fie pornită urmărirea penală. Chiar și atunci numai procurorul general poate dispune pornirea cercetării penale în privința judecătorului. El al treilea filtru. Și al patrulea este că urmărirea penală în privința judecătorului se face în condiții generale și cauza este expediată în judecată. Având atâtea bariere de protecție, unii judecători nu au frică de ceea ce spune un simplu cetățean, care nu beneficiază de niciun acestea. Mai mult decât atât, de la obținerea independenței RM, judecătorii au avut o imunitate totală. Așa-numita urmărire penală diplomatică în privința lor putea fi efectuată doar cu acordul CSM. În cazul infracțiunilor de corupție, societatea a ajuns la concluzia că este necesară schimbarea stării lucrurilor, deoarece imunitatea totală a judecătorilor nicicum nu a stimulat independența sau imparțialitatea lor. De aceea se consideră că, datorită imunității respective, judecătorii fac ce vor, dar nu ce ceea trebuie. Adică, ei nu respectă în totalitate legea.

- Și articolul 335 al Codului Penal, referitor la abuzul de serviciu, a ridicat mai multe semne de întrebare din partea societății civile...

- Abuzul în serviciu reprezintă o infracțiune conexă celei de corupție. Se întâmplă când persoana își folosește funcția în interes personal sau material și astfel cauzează daune. În cazul oricărei infracțiuni, verdictul final este făcut de judecată, care apreciază probele acuzării și cele ale apărării. Nu putem vorbi despre o activitate abuzivă din partea procurorilor, fiindcă nu ei adoptă hotărâri asupra vinovăției sau nevinovăției persoanei, dar tot instanța de judecată.

- Cum rezistă presiunii politice instituțiile anticorupție în cazul unor anumite dosare?

- Îmi este greu să vorbesc despre o oarecare presiune, fiindcă presiune puteți exercita și dvs., când îmi puneți întrebări, sau societatea care cere informații despre anumite dosare. Până și conștiința mea poate să mă preseze pe alocuri că, fiind responsabil de acest domeniu, nu pot schimba starea lucrurilor. Cât privește presiunea politică, eu nu am avut niciodată situații în care să mă sune vreun deputat sau alt funcționar și să-mi solicite ajutorul. Procuratura este parte din puterea justiției. Noi nu ne subordonăm direct puterii legislative și, din câte se cunoaște, procurorul general este deja numit de către președintele țării. Mai bine zis, Procuratura este o instituție independentă care nu poate fi subordonată politic.

Un articol de: Lia Ciutac Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi


Opinii & Editoriale 13 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

Atunci când e cum ar trebui să fie

În luna octombrie am avut plăcerea să stau câteva zile în Iași, oraș care a reușit, prin festivalul internațional de literatură și traducere, FILIT, să se înscrie în lista marilor orașe culturale – fiți atenți! – din lume.

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Decembrie 2017, de Răzvan Munteanu

Războiul hibrid și lecția Ucrainei pentru R. Moldova

Modificările cele mai complexe apărute după sfârșitul războiului rece au fost efectuate în domeniul studiilor de securitate, riscurile și amenințările căpătând noi valențe, de cele mai multe ori chiar de natură non-militară.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 13 Decembrie 2017, de Constantin Tănase

Mârlănismul cu față europeană

Dacă e să ne luăm după Lazăr Șăineanu, autorul monumentalului „Dicționar universal al limbii române”, mârlan ar însemna numai „om prost crescut, grosolan, bădăran”.

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

În trecere prin târguri de cărți

Săptămâna trecută a avut loc la București ediţia 2017 a Târgului de carte Gaudeamus, organizat de Radio România. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Silvia Radu și stâna Primăriei

Societatea civilă de la noi (existentă în mare parte doar pe bloguri și rețele de socializare) este foarte supărată pe primarul interimar Silvia Radu. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 12 Decembrie 2017, de Moni Stănilă

Se apropie suta

În ajunul Zilei Naționale a României, obosită și cu gândurile în altă parte, am început să butonez la televizor cu intenția de a urmări știrile de la Moldova 1. 

() Citeşte tot articolul

Editorial 11 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (IV) Adunarea Națională Moldovenească de la Tiraspol

Mișcarea de renaștere națională din 1917, care a trezit vulcanul trăirilor panromânești, ținute în frâu timp de un secol de autoritățile țariste, a avut impact nu doar asupra moldovenilor din Basarabia, ci și asupra celor de peste Nistru.

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md