Astăzi 20 Octombrie 2017, Vineri - Ultima actualizare la ora 16:00
Abonamente

Editorial 3 Ianuarie 2017, ora 10:00    Din editia print

Marime Font

Vom putea câștiga lupta cu Dodon?

În ziua în care acest articol apare pe paginile TIMPULUI, Igor Dodon va depune jurământul și va fi instalat în funcția de președinte al Republicii Moldova. Însă nu avem nevoie ca dânsul să se afle deja în deplinătatea atribuțiilor prezidențiale ca să ne dăm seama cum vor arăta următorii patru ani cu el șef de stat.  

a

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

Asta pentru că Dodon ne-a oferit suficiente indicii despre intențiile sale, despre ceea ce gândește și despre fobiile care îl domină încă din această lună și ceva de când, din păcate, a fost ales președinte. Într-un interviu pentru un oarecare canal „global” care emite în zeci de limbi, ceea ce nu-l face mai puțin kremlinez și imperialist, Dodon a guițat, ofuscat, că moldovenii ar trebui să-și ceară scuze de la cetățenii ruși care se consideră conducători de „țară” la Tiraspol, pentru că ei, moldovenii, i-au atacat pe bieții „transnistreni” în 1992, ei sunt de vină și pentru război, și pentru separatismul care durează de atunci, deoarece au dorit Unirea cu România. O altă declarație șocantă a celui ajuns, din greșeală, președinte, a fost legată de așa-zisa „românizare” pe care Bucureștiul o practică pe tinerii moldoveni ajunși la studii în România, pentru că le oferă 5000 de burse în fiecare an. Aceasta din urmă a și făcut subiectul zilei la toate televiziunile importante de la București, fiind luată în discuție în emisiunile de dezbatere și analiză politică. Și mi-a lăsat un gust amar, de anii 2006-2009, când declarațiile antiromânești ale lui Voronin erau la ordinea zilei, expulzările de diplomați români de la Chișinău erau frecvente, ajungându-se chiar la trimiterea acasă a ambasadorului român, în aprilie 2009. Presupun, însă, că Dodonul îl va depăși cu mult în impertinență și imbecilitate pe bătrânul general bolșevic Voronin. Făcând mult mai multe pagube în relațiile dintre frații de pe cele două maluri ale Prutului.

Că Dodonul e așa cum e, nu-i de mirare. El a fost pregătit în laboratoarele FSB-ului sovietic, moștenitorul unor structuri sovietice, specializate în tentative de distrugere a unității românești, statului român, în lichidarea fizică a românilor ca etnie. Este un robot care va continua să bage strâmbe în următorii patru ani.



Dar ce facem noi, ceilalți? Cum ne apărăm de atacurile lui? Cum vom apăra ființa românească în teritoriul dintre Prut și Nistru, ca să ne putem relua drumul spre România și Europa peste patru ani?

Am mai fost în situația să strângem rândurile, să ne retragem pe poziții și să rezistăm în așteptarea unor vremuri mai bune. Și în 1995, și în 2002-2003, și în 2009, am luptat pentru idealurile în care credem. De fiecare dată, am învins. Vom învinge și acum?

Asta e întrebarea pe care mi-o pun. Nu mai suntem nici în 1995, nici în 2002, nici chiar în 2009. În 1995 mai erau pe poziții mulți luptători din 1989-1991, era mai ușor să mobilizezi cetățenii la rezistență împotriva agrarienilor care doreau și ei, la fel ca Dodon, „limba moldovenească” și „istoria Moldovei”. S-au dovedit slabi, până la urmă, încât până și Mircea Snegur, care intrase în 1994 în PDAM doar ca să capete un partid mare care să-l susțină, mai ales în teritoriu, i-a părăsit în aprilie 1995 și a cerut ca limba oficială din Constituție să fie numită „română”. În 2002, crescuse prima generație de copii care au căpătat memorie cursivă și au făcut primii ani în viață în anii revoluționari 1989-1991, care se aflaseră pe lângă luptătorii de atunci. Și atunci, Voronin a pierdut lupta și nu a demolat Istoria Românilor și Limba Română din școli și universități. În 2009, tinerii, și nu numai ei, se săturaseră de Voronin, iar României îi creștea vertiginos forța de atracție după aderarea la NATO și UE. Dar protestele din 2009, în scurtul timp care au durat, au marcat deja o deplasare față de cele din 1989-1991, 1995, și 2002, în sensul în care, dincolo de violențele regizate de provocatori, nici la mitingurile pașnice nu mai exista acel nivel al discursurilor, organizării, nu mai exista acea atmosferă spirituală înălțătoare pe care eu unul am prins-o în 2002, pe când aveam 13 ani. Am înțeles în 2009 că am câștigat lupta din nou, prin august – după ce comuniștii pierduseră majoritatea din Parlament în urma alegerilor anticipate din 29 iulie. Dar am mai înțeles un lucru încă de pe atunci – dacă acum câștigăm, iar peste câțiva ani, după ce ne-am bătut joc de noua șansă venită de sus, s-ar putea să ne dăm seama că acea șansă a fost și ultima. De ce?

Pentru că Republica Moldova este secătuită, biologic și social. Cei mai buni tineri și persoane active pleacă, aceia dintre ei care rămân nu mai sunt în număr suficient de mare ca să facă diferența, și cei mai mulți dintre ei sunt, oricum, dezamăgiți și s-au refugiat în proiecte personale, crezând că tăvălugul îi va ocoli, cumva. Cu fiecare zi care va trece, din mandatul lui Dodon, șansele noastre de a înlătura de la putere pentru totdeauna politicienii ca el și tovarășii lui, cu modul lor de gândire, vor scădea tot mai mult.

Îl vom putea învinge pe Dodon?
Întrebarea rămâne deschisă. 

Un articol de: Dan Nicu Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 20 Octombrie 2017, ora: 15:46

Un sector de poliție din Chișinău va avea spațiu de joacă pentru copii

Un sector de poliție din Chișinău va avea spațiu de joacă pentru copii

La 19 octombrie a fost redeschis sectorului de poliție nr. 3, din sectorul Buiucani al mun. Chișinău, care a fost complet renovat și dotat în conformitate cu cerințele internaționale și bunele practici în domeniu, asigurând tuturor cetățenilor acces liber și...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 20 Octombrie 2017, ora: 14:17

Lavrov: Armele nucleare ale SUA din Europa trebuie să revină pe teritoriul american

Lavrov: Armele nucleare ale SUA din Europa trebuie să revină pe teritoriul american

Scutul antirachetă care este construit de Washington în străinătate constituie o problemă esențială pentru Rusia și China, a afirmat vineri, la Moscova, ministrul de externe rus Serghei Lavrov, relatează Reuters.

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 20 Octombrie 2017, ora: 10:57

Vladimir Putin: Rusia e pregătită să dezvolte noi sisteme nucleare

Vladimir Putin: Rusia e pregătită să dezvolte noi sisteme nucleare Din editia print

Federația Rusă susține că va reacționa promt și „simetric”, în cazul în Statele Unite renunță la Tratatul privind Forțele Nucleare Intermediare, a declarat joi președintele rus Vladimir Putin, citat de protv.ro.

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 20 Octombrie 2017, de Pavel Păduraru

Jurnalul Morții sau Ultimul Editorial

Pe când eram student, cred că am fost la sute de lansări de carte la Uniunea Scriitorilor și pe la fel de fel de biblioteci. O făceam din două motive, care se cam ceartă între ele, dar n-am ce să le fac - e treaba lor.  

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Octombrie 2017, de Constantin Tănase

„Centristul” Diacov, separatismul rusesc și unionismul românesc

…Când se face referire la replica lui Iisus, dată lui Pilat, se citează, de obicei, doar prima parte („Să dăm Cezarului ce-i al Cezarului”). Să nu uităm, însă, și de partea a doua: „și lui Dumnezeu ce-i al lui Dumnezeu”. Fără aceasta, prima parte își...

() Citeşte tot articolul

Editorial 19 Octombrie 2017, de Moni Stănilă

Să ne mai distrăm un pic cu socialiștii

Știți, cred, cu toții telefoanele de jucărie pe care le primesc copiii și cum, bucuroși, fac ture prin casă bolborosind cu forță în aceste jucării.

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Octombrie 2017, de Octavian Țâcu

Expedițiile Memoriei (V): Românii/moldovenii dintre Krasnoiarsk și Irkutsk

Potrivit recensământului federal din 2002, în Rusia locuiau 172 330 moldoveni, dintre care 98 097 bărbați și 74 233 femei.

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Octombrie 2017, de Dan Nicu

Integrarea europeană în Constituție, subiect propagandistic al guvernării

Obiectivul anunțat de guvernare, în special de către președintele Parlamentului, de a introduce în Constituție integrarea europeană ca direcție a politicii externe a R. Moldova, trebuie analizat din mai mule puncte de vedere.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Octombrie 2017, de Pavel Păduraru

Aşteptări

Femeia de serviciu. Am şi eu o vecină, ca toată lumea, numai că a mea e puţin mai altfel decât celelalte.

() Citeşte tot articolul

Atitudini 22 Septembrie 2017, de Marin Basarab

De ce nu se fac filme documentare în Moldova?

În Republica Moldova nu se face film documentar.

() Citeşte tot articolul


 

 



Cele mai citite articole Timpul.md