Pornind de la tema din acest an, "Să punem capăt malariei pentru a ne fi bine", OMS pune accentul pe prevenire, o strategie aflată într-un punct critic, atât timp cât această maladie continuă să ucidă peste 400.000 de persoane anual.
Începând cu anul 2000, acțiunile de prevenire a malariei au jucat un rol important în reducerea cazurilor de îmbolnăvire și a deceselor, în primul rând prin extinderea sistemelor de tratament cu insecticide.
În Africa Subsahariană, unde boala are un nucleu puternic, o tot mai mare parte a populației doarme sub plase tratate cu insecticide. În 2015, aproximativ 53% din populația cu risc a dormit în locuri tratate, comparativ cu 30% în 2010. În 20 de țări africane, tratamentul preventiv pentru femeile gravide a crescut de cinci ori între 2010 și 2015.
În 2015, au existat 212 milioane de noi cazuri de malarie și 429.000 de decese. Un copil moare de malarie la fiecare două minute.
Ziua mondială de combatere a malariei este o șansă de a evidenția progresele care au fost deja realizate pentru prevenirea și controlul malarei, dar și un prilej pentru a obține noi investiții și o mobilizare a acțiunilor de accelerare a luptei împotriva acestei boli mortale.
Principiile de bază care stau la baza Zilei mondiale de combatere a malariei sunt: diagnosticarea precoce și tratamentul prompt, eficient; utilizarea rațională a tratamentului împotriva malariei; utilizarea terapiei combinate în prevenirea sau întârzierea dezvoltării rezistenței.
Malaria este o boală care poate fi prevenită și chiar vindecată. Potrivit ultimelor estimări ale OMS (Raportul privind malaria la nivel mondial 2016), la nivel mondial, noile cazuri de malarie au scăzut cu 21% între 2010 și 2015. Ratele mortalității malariei au scăzut cu 29% în aceeași perioadă de 5 ani.
Realizările recente în lupta împotriva malariei au arătat că accesul extins la instrumentele de prevenire eficiente și rentabile a redus în mod semnificativ incidența bolii la nivel mondial. Un nou raport al OMS, publicat înainte de Ziua mondială de combatere a malariei, oferă un scurt rezumat al instrumentelor recomandate de OMS în arsenalul de prevenire a malariei. Evidențiază lacunele rămase în acoperire și nevoia de noi instrumente anti-malarie, pe http://www.who.int/malaria.
Cu toate acestea, se impune accelerarea ritmului progresului în prevenție. Strategia Tehnică Globală a OMS pentru malarie solicită o reducere cu 40% a cazurilor de îmbolnăvire cu malarie și a deceselor până în 2020, comparativ cu nivelurile de bază ale anului 2015. Mai puțin de jumătate (40) din cele 91 de țări ale lumii cu transmitere a malariei sunt pe cale să realizeze aceste etape. Progresul a fost deosebit de lent în țările cu venituri mici, cu o rată crescută a cazurilor de malarie.
Pentru a accelera progresul acestor obiective globale, OMS solicită țărilor afectate de malarie și partenerilor lor de dezvoltare să intensifice investițiile în prevenirea malariei. În paralel, organizația solicită o finanțare mai mare pentru dezvoltarea, evaluarea și implementarea de noi instrumente.
Malaria (sau Paludismul) este o boală extrem de veche, dar în același timp, actuală. Se pare ca ea s-a manifestat prima dată la om, acum 50.000 de ani. Există patru specii de paraziți care transmit malaria la om. Paludismul se manifestă la început prin febră, care apare la câteva săptămâni după contractarea bolii, apoi evoluează apoi în cicluri, cu alternanță de febră, însoțită de tremurături și transpirații reci.
Malaria a rămas infecția parazitară cea mai răspândită în lume. Astăzi, marea majoritate a cazurilor de malarie se înregistrează în Africa Subsahariană, dar boala afectează și Asia, America Latină, Orientul Apropiat și Europa.
sursa: agerpres.ro
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmărește TIMPUL pe Google News și Telegram!
