S.O.S. Moara Roşie!
Angelina Olaru
Moara Roşie, unul dintre monumentele de importanţă naţională ce datează din sec. XIX, situat în cartierul Poşta Veche din capitală, a suferit enorm de mult de pe urma nepăsării autorităţilor.
Inclus în Registrul de monumente de istorie şi cultură ale capitalei, în cursul anilor monumentul s-a aflat la balanţa Ministerului Culturii, care l-a cedat primăriei, iar aceasta l-a încredinţat firmei GLORINAL, care urma să-l restaureze. Însă omului de afaceri Oleg Voronin nu-i pasă de conservarea patrimoniului cultural. Ani de zile, specialiştii sună alarma, cerând restaurarea urgentă a Morii Roşii, un element important al Chişinăului vechi. Asupra ei au atras atenţia mai ales artiştii plastici Lică Sainciuc, Vasile Moşanu, Ghenadie Şonţu ş.a. Istoricul de artă Vladimir Bulat a iniţiat o campanie de salvare a monumentului (http://moara-rosie.blogspot.com).
„Oraşul nostru vechi - „nucleul matricial” al Chişinăului - intră, pe an ce trece, pe cale de dispariţie. Ce s-ar putea face aici, dincolo de necesitatea obligatorie de a restaura şi a conserva acest unic monument industrial al Chişinăului? În opinia mea, 
ca istoric şi critic de artă, el ar avea o destinaţie culturală şi educaţională, înainte de toate. O fundaţie de artă ar putea să pună bazele unui muzeu de artă modernă şi contemporană.
Moara Roşie merită acum toată atenţia şi solicită seriozitatea unei decizii ferme, de conservare şi restaurare, după ce statutul ei juridic va fi clarificat. Dar dincolo de asta, este de conştientizat că monumentul de arhitectură industrială are nevoie de susţinerea noastră. În acest moment, Moara Roşie este „pacientul” nostru cel mai grav bolnav din oraşul vechi, partea de jos a Chişinăului... Ea necesită o intervenţie de urgenţă, pe urmă va fi ireversibil”, a declarat istoricul de artă Vladimir Bulat.
Priveliştea din interiorul Morii Roşii pare dintr-un film de groază, dar specialiştii cred că „trecutul care ne-a hrănit” poate fi salvat. „Rămân totuşi un optimist. Trebuie salvat tot ce ţine de finisajele interioare, ceea ce constituie „cosmetica”, „machiajul” arhitecturii. Măcar de am avea ocazia să alegem finisaje minimaliste, discrete, să avem la ce le adapta! Presa tace. Ministerul Culturii s-a spălat pe mâini. ONG-urile specializate par neputincioase…”, spune expertul.
Foto: Vladimir Bulat
