Timpul

Istoricul Nicolae Enciu a intrat în cohorta vârstei semicentenare. De la înălţimea acesteia, cei mai juni îl privesc ca pe un munte, iar cei mai răsăriţi în ani îl admiră ca pe un maestru. Noi am zice că omagiatul e la vârsta florilor, care îi permite să rămână fidel misiunii sale - aceea de a căuta şi de a promova în continuare adevărul istoric.

Cecenii, noi şi georgienii suntem singurele popoare ex-sovietice care au avut curajul să lupte cu Rusia. Cecenii, pentru a-şi obţine independenţa, noi şi georgienii, pentru reîntregirea spaţiului congenital de locuire. Ne-au atacat ei în propria noastră casă şi ne-au răpit o parte din ea, pe care au pângărit-o, dându-i un nume fals şi încercând să-i bage în piept şi un suflet străin. Deşi foarte religioşi şi foarte ortodocşi, deşi au atâtea secole de imperialism, ei încă n-au învăţat că sufletul nici nu se schimbă cu un altul, nici nu piere, ci este veşnic, şi doar unul Dumnezeu hotărăşte ce suflet să coboare peste fiecare palmă de ţărână şi cui s-o dea pentru locuire întru desăvârşire.

Cea mai originală invenţie a unui copil din Moldova va fi anunţată la 22 mai, cînd se va finaliza concursul republican "Cel mai bun elev inovator", ediţia a III-a. Dosarele pot fi depuse la concurs pînă la 3 mai.

Modernizarea sistemului de învăţământ în R. Moldova a constituit unul din subiectele abordate la ultima şedinţă a Colegiului Ministerului Educaţiei (ME). În acest mod, ministerul de resort pledează pentru modificarea Concepţiei de modernizare a învăţământului din R. Moldova, deoarece, actuala, elaborată încă în 1994, deja şi-a pierdut originalitatea.

Miercuri, 10 martie, la ora 10.00, la sediul central al Bibliotecii Naţionale pentru Copii „Ion Creangă”(str. Şciusev, 65) va avea loc inaugurarea serviciului „Biblioteca Picilor de la unu la zece ani”, reamenajat cu sprijinul Institutului Suedez (Stockholm). Ceremonia va debuta cu mesajele rostite de către Claudia Balaban, directoarea instituţiei-gazdă, Ion Negrei, viceprim-ministru, Asa Lundmark, directoarea Departamentului activităţi şi proiecte a Institutului Suedez.

Academia a făcut publică prioritatea strategică a Secţiei ştiinţe socio-umane pentru anii 2011-2014. Un preambul al documentului enunţă competent şi laconic sarcina primordială a ştiinţelor socio-umane - expertizarea proceselor şi oferirea de soluţii, şi premisele cercetărilor în domeniu, unele dintre ele aferente şi ştiinţelor educaţiei, precum cultivarea la educaţi a spiritului civic (a nu confunda cu stepaniuciana statalitate), globalizarea şi modificările conştiinţei naţionale - în care s-ar include perfect şi noile noastre educaţii (vezi Timpul de vinerea trecută), educaţia în familie, comunitară şi socială; educaţia politică şi juridică - contra politizării şcolii, etc. Expertiza ştiinţifică în domeniu, arată documentul, poate fi deosebit de eficientă în accelerarea convergenţei politice, juridice, economice şi culturale cu spaţiul european şi în dezvoltarea durabilă a ţării.

Profesorii universitari, doctoranzii şi cercetătorii din domeniul ştiinţelor sociale şi umaniste din Republica Moldova pot aplica pentru burse de cercetare în Statele Unite ale Americii. Bursierii vor avea posibilitatea să se afle un semestru academic în SUA /4 luni/ pentru stagii în instituţiile americane de învăţământ superior şi de cercetări ştiinţifice.

Acum trei săptămâni, TIMPUL a iniţiat o dezbatere publică despre calitatea Curriculumului în învăţământul preuniversitar. Primii care au spart gheaţa şi au supus unei analize critice modul în care sunt tratate disciplinele şcolare au fost profesorii de la Facultatea de Litere a USM. Azi vor să-şi expună opinia asupra Curriculumului şi colegii lor de la Facultatea de Matematică şi Informatică.

Deşi în Franţa şcolarizarea este obligatorie de la şase la şaisprezece ani, indiferent de naţionalitate sau de sex, mii de copii romi sunt excluşi de la şcoală. Originare din România, Bulgaria sau din fosta Iugoslavie, familiile de romi au fost obligate să-şi părăsească ţara din motive economice sau din cauza discriminărilor cu caracter rasist, scrie ziarul L'Humanité.

Educaţia este conştiinţa pentru schimbarea în mai bine şi autodesăvârşirea omului. Dar această teză este valabilă doar în cazul conştientizării identităţii lor de către educatori şi educaţi. În cazul în care un popor se tânguie că străinel ca mine nu-i, acesta are o criză de conştiinţă, deci şi educaţia în această situaţie are altă misiune - aceea de a-i ajuta pe oameni să-şi re-obţină adevărata identitate. Iar cel care tresare cel mai tare la auzul acestui cântec este moldoveanul nostru, care se simte străin chiar şi la el acasă, spre deosebire de ruşi, de ex., care n-au fost auziţi intonând cântece de înstrăinare. Or, moldovenii suferă profund de criza de identitate şi de criza de proprietate.