Astăzi 25 Septembrie 2018, Marţi - Ultima actualizare la 24 Septembrie 2018
Abonamente

Moldova 16 Decembrie 2013, ora 10:00

(ANALIZĂ) Studenții basarabeni din România NU se mai întorc acasă: În Moldova mă simt ca într-o cutie de carton

Marime Font

 
 
 

Din 2007, când România a devenit stat donator pentru ţările în curs de dezvoltare, aceste burse sunt acordate cu scopul de a ajuta pe termen lung piaţa muncii din Republica Moldova, prin instruirea cetăţenilor ei. Strategia are însă efecte inverse: majoritatea studenţilor moldoveni nu se mai întorc în ţara lor, generând astfel fenomenul de exod al creierelor.

Bursele de studii şi facilităţile financiare acordate studenţilor din statele în curs de dezvoltare constituie, din anul 2007, principala contribuţie a României pentru asistenţă pentru dezvoltare în ţările în curs de dezvoltare. Aceste fonduri s-au ridicat anul trecut, potrivit unui raport al Ministerului de Externe, la 22,5 milioane euro, mai mult de 50% din ele fiind destinate Republicii Moldova (12,8 milioane euro).

Cu toate că aceste burse sunt acordate cu scopul de a ajuta piaţa forţei de muncă din Republica Moldova, prin instruirea cetăţenilor ei, Ministerul Educaţiei nu a făcut niciodată un studiu care să analizeze cât de eficient este acest ajutor.



Deşi, la nivel oficial, nu există statistici sau un mecanism de monitorizare postuniversitară, un fost oficial al Ministerului Educaţiei din Republica Moldova, citat într-un studiu al Centrului Român de Politici Europene (CRPE), susţine că doar 10% din studenţii plecaţi la studiu în România se mai întorc acasă.

„Nu sunt disponibile date care să ne indice câţi dintre absolvenţii de studii superioare din România se întorc în Republica Moldova şi câţi dintre ei se stabilesc în România. Cu toate acestea, există percepţia printre cei intervievaţi că mai mulţi absolvenţi aleg să se stabilească în România decât să se întoarcă în R. Moldova. La Chişinău există percepţia că procentajul celor întorşi este chiar destul de mic“, arată studiul
CRPE.

„Nu avem nişte statistici clare, dar presupunem că doar 10% din studenţii plecaţi în România se mai întorc acasă“, a declarat un fost oficial în Ministerul Educaţiei din R. Moldova.

Centrul Român de Politici Europene (CRPE) şi reprezentanţa sa din Chişinău au lansat recent un raport ce analizează politica Guvernului român de acordare a burselor studenţilor moldoveni şi pune în discuţie efectele acesteia asupra dezvoltării Republicii Moldova.

„Majoritatea burselor sunt pentru studenţii din Republica Moldova. Aici există însă două probleme. La nivel internaţional există discuţii dacă aceste burse trebuie considerate ca asistenţă oficială pentru dezvoltare, bursele acestea nu înseamnă un ajutor direct pentru proiectele de dezvoltare în ţara respectivă. Mulţi studenţi nu se mai întorc în ţara lor şi atunci apare fenomenul numit «exodul creierelor»“, a comentat, pentru RL, Codrat-Alin Teclu, doctorand pentru Fondul de Cercetare Ştiinţifică (FRS-FNRS) la Universitatea din Liège.

Preşedintele CRPE, Cristian Ghinea, consideră că acordarea acestor burse studenţilor străini respectă standardele internaţionale, programul însă are nevoie de îmbunătăţiri. „Nu există o evaluare certă a ratei de neîntoarcere. Apoi, cei care se întorc totuşi contribuie la dezvoltarea ţării lor. Sunt multe exemple de oameni educaţi în România, în poziţii-cheie, care susţin transformarea Moldovei. Bursele sunt un program foarte util, noi propunem soluţii ca să-l facem şi mai bun“, a spus Ghinea.

„În Moldova mă simt ca într-o cutie de carton“

Tinerii intervievaţi de CRPE s-au arătat dezamăgiţi de situaţia socio-economică din ţara lor şi consideră exodul tinerilor un proces natural. „Exodul de tineri din Moldova mi se pare un proces natural, având în vedere cum stau lucrurile aici. Nu se va schimba degrabă acest lucru. Deci e normal să plece tinerii şi să revină atunci când văd nişte posibilităţi reale de dezvoltare. Tinerii nu pleacă de bine. Pleacă pentru că nu văd oportunităţi şi nu sunt valorificaţi. Totuşi, cu mult noroc şi insistenţă, poate reuşeşti ceva şi la noi“, spune un alt moldovean.

„Pentru mine a te întoarce în Moldova înseamnă şi un regres profesional. Când merg în Moldova, mă simt ca într-o cutie de carton şi simt că vreau să o rup şi să evadez din ea. Mă limitează“, a declarat un alt tânăr angajat în România, de 26 ani.

Potrivit studiului CRPE, în unanimitate, tinerii din R. Moldova intervievaţi consideră că politica de acordare a burselor este benefică pentru cei care doresc să studieze. Ei spun că tinerii se întorc cu altă mentalitate („una europeană“), altă educaţie, superioară celei din Republica Moldova, şi pot contribui la dezvoltarea ţării.

Pe de altă parte, tot ei spun că sunt puţini aceia care doresc să se întoarcă în ţara de origine, motivaţiile fiind legate mai ales de oferta scăzută a locurilor de muncă şi de salarizarea slabă, dar şi de incapacitatea de readaptare la mediul social din Republica Moldova. „Interlocutorii noştri din universităţile din R. Moldova au ridicat şi alte obiecţii faţă de programul de burse româneşti.

Ei pun la îndoială chiar motivaţia României în a acorda aceste burse, spunând că nu este o politică de sprijin pentru R. Moldova, ci o formă de atragere a forţei de muncă în România, bursele fiind o formă de integrare mai rapidă a tinerilor bine pregătiţi în societatea românească şi în beneficiul economiei din România“, mai arată studiul. „România are probleme de ordin demografic. Prin invitarea cetăţenilor Moldovei la studii se rezolvă problemele de ordin demografic“, a fost părerea unui reprezentant al unei universităţi din Republica Moldova.

sursa: romanialibera.ro

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 23 Septembrie 2018, ora: 15:40 de Ana Marchitan

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 24 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 24 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Republica Moldova cu o mână dă, cu alta lovește

Republica Moldova e un ceas cu rotițele stricate. Sau, mai degrabă, fiecare rotiță funcționează de capul ei. Iar dacă ele nu funcționează cum trebuie, nu avem nici oră, nu avem nici ceas. Moldova ca stat e de mult timp nefuncțională.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 14 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Vestirea patimilor și a învierii

„Pe când străbăteau Galileea, Iisus le-a spus: Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor. Şi-L vor omorî, dar a treia zi va învia. Şi ei s-au întristat foarte!” (Matei 17; 22-23)

() Citeşte tot articolul