Astăzi 21 Septembrie 2018, Vineri - Ultima actualizare la 20 Septembrie 2018
Abonamente

Actualitate 19 Februarie 2018, ora 08:15    Din editia print

(DETALII NOI) Scandalul produselor lactate fără lapte ia amploare

Marime Font

Membrii asociației naționale de profil consideră că astfel cineva face lobby pentru companiile străine. 

O pătrime din produsele lactate din R. Moldova nu ar conține lapte, ci grăsimi vegetale. Aceasta este concluzia unei expertize efectuate în laboratorul de testare a alimentelor din cadrul Centrului de Metrologie Aplicată și Certificare, publicată la începutul lunii februarie. În timp ce consumatorii sunt revoltați că au fost mințiți, Asociația Națională a Producătorilor și Procesatorilor de Lapte din R. Moldova (ANPPLM) pune la îndoială rezultatele expertizei, iar Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor recunoaște că știa despre numeroasele abateri. În viziunea experților economici, situația este catastrofală, iar responsabilii, în loc să caute scuze, ar trebui să facă ordine pe piață.

Expertiza a fost efectuată la inițiativa Fundației Est Europene, ai cărei experți au monitorizat calitatea laptelui moldovenesc și în anii 2015-2016. De data aceasta însă testarea a fost realizată doar în privința prezenței grăsimilor vegetale. Pentru examinare au fost selectate 126 de tipuri de produse lactate autohtone sau de import. Studiul a fost efectuat în baza produselor achiziționate la data de 28 noiembrie 2017 de la supermarket-uri, magazine alimentare sau simple chioșcuri.

„Cumpărătorul plătește pentru un produs lactat, dar primește ingrediente vegetale”

În cadrul expertizei, au fost verificate laptele, untul, smântâna, brânza de vaci, brânza granulată, chefirul, iaurtul și laptele condensat cu un procent mai mare de grăsimi. În total, au fost supuse testării produsele a 45 de întreprinderi din R. Moldova, Ucraina, Belarus, România, Bulgaria, Polonia, Germania, Danemarca și Finlanda. Potrivit rezultatelor de laborator, o pătrime din aceste produse au picat testul. Lider la capitolul grăsimi vegetale este compania JLC. În majoritatea produselor sale, grăsimea vegetală depășea norma admisibilă care ar trebui să fie sub 5%. Iar în brânza de casă JLC nu au fost depistate practic deloc grăsimi din lapte natural, în timp ce grăsimile vegetale erau în proporție de peste 90 la sută.



Potrivit Galinei Cecico, șefa laboratorului de testare, specialiștii nu au avut pretenții la calitatea untului și a smântânii. „Am început să testăm laptele pentru conținutul de grăsimi străine, fapt pe care nu l-au știut majoritatea producătorilor. Nimeni nu se aștepta ca în multe produse lactate să nu fie aproape nici o grăsime de lapte. Astfel, cumpărătorul nu plătește pentru un produs lactat integral, ci pentru ingrediente vegetale”, a comunicat Cecico.

La rândul său, Iurie Jardan, vicepreşedintele JLC-Group, a declarat că rezultatele anunţate ale expertizei nu corespund realităţii şi că totul ar fi fost făcut la comandă.

„Rezultatele au fost publicate cu 14 zile înainte de săptămâna albă”

Comentând aceste rezultate, președinta ANPPLM, Carolina Linte, a menţionat că membrii organizației nu recunosc tabelele prezentate de către Fundația Est Europeană. Motivele invocate țin de faptul că nu se cunoaște metoda de prelevare a probelor, deoarece producătorii nu au văzut ce fel de etichete au avut produsele supuse evaluării și, până în prezent, nicăieri n-au fost prezentate rapoartele de expertiză.

Carolina Linte se arată surprinsă că probele au fost evaluate în luna noiembrie, dar tabelele cu rezultate au fost făcute publice cu 14 zile înainte de săptămâna albă, când creștinii consumă mai multe produse lactate. Totodată, preşedinta asociaţiei afirmă că, în urma analizei tabelului, ea a constat că probele au fost luate selectiv.

„Era cazul să fie evaluat laptele tuturor producătorilor, inclusiv al importatorilor, la fel și chefirul, smântâna sau iaurturile. În rezultat, noi am primit doar un haos… Scopul acestor acțiuni rămâne pentru noi o enigmă. Am înaintat o scrisoare atât laboratorului, cât și Fundației, pentru a ne fi prezentate rapoartele de expertiză, metodologia și tot pachetul de documente, dar, până în prezent, n-am primit niciun act. Știu că o parte dintre producătorii, care au fost vizați în tabelul dat, planifică să meargă în judecată”, susține Carolina Linte, adăugând că în acest mod cineva face lobby pentru companiile străine.

Potrivit ei, problemele din acest domeniu au apărut din cauza că sectorul este într-o perioadă de tranziție de la vechile cerințe la standardele Uniunii Europene.

„Avem și rezultate neconforme, și amenzi, și produse nimicite”

Într-un comunicat al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), se menționează că întreprinderile care produc lactate sunt verificate de patru ori pe an, iar ultimul control la JLC ar fi avut loc în toamna lui 2017. Directorul general adjunct al ANSA, Ion Toma, a declarat că verificările au loc în special la indicii de calitate (inclusiv prezența grăsimilor străine în lapte) și indicii de siguranță. „De fapt, sectorul industriei laptelui demult se află în vizorul ANSA, încă din 2013. Avem și rezultate neconforme, și amenzi, și produse nimicite”, a recunoscut Toma.

Acesta a adăugat că problemele agenților economici din domeniul respectiv țin inclusiv de existența neconformităților de ordin sanitar, nerespectarea regulilor de igienă. Utilajul și suprafețele de producere ar fi uzate, iar procesul de autocontrol n-ar fi executat corespunzător. Mai mult, ANSA a depistat încălcări şi în privinţa informării consumatorului. În prezent, agenția efectuează o serie de controale la companiile de producere și procesare a laptelui, pentru a colecta și alte date.

„Din cauza unor șmecheri, sunt discreditați producătorii de bună credință”

Expertul economic de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, consideră că problema nu constă în grăsimile vegetale, pe care unii consumatori chiar le caută, dar în faptul că suntem mințiți. Specialistul este sigur că nimeni nu încearcă să facă lobby pentru companiile externe. El recomandă celor care utilizează lapte praf sau grăsimi vegetale să menționeze acest lucru pe etichetă și să nu încerce să inducă în eroare consumatorul. „Legea îi obligă să facă acest lucru, dar se pare că la noi nimeni nu respectă legea. Grăsimile de origine vegetală sunt cu mult mai ieftine decât cele de origine animală, iar consumatorul se pomenește că plătește un preț mai mare pentru un produs care, de fapt, costă cu mult mai puțin. Poziția celor de la ANSA, în urma acestui scandal, a fost o rușine totală. Primul lucru, pe care trebuia să-l facă, era să-și ceară scuze public pentru faptul că ei dorm. Trebuia să spună ce vor face cu datele care deja sunt publice, dar ei au început cu prostii, că vor căuta alte date și tot așa mai departe. Astea-s rezultatele unui laborator certificat, comandate de Uniunea Europeană. Pentru ce să mai faci alte evaluări?”, se întreabă expertul.

În opinia lui Ioniță, ANSA ar trebui să intervină neapărat pe piață și să facă ordine, pentru că aici există o concurență neloială. El regretă că cei care vând produse lactate conform normelor nu pot concura cu cei care admit încălcări grave, iar din cauza unor șmecheri, sunt discreditați producătorii de bună credință. „Nimeni nu le interzice să comercializeze produse cu grăsimi vegetale, dar consumatorul trebuie să știe ce cumpără. E simplu”, a conchis specialistul.

Potrivit publicației Mold-street.com, compania JLC, principalul figurant în scandalul legat de calitatea produselor lactate, face parte dintr-un imperiu al laptelui cu vânzări de peste 300 de milioane de euro și este controlată din Germania de milionarul moldovean Vladimir Jardan.

Conform Biroului Național de Statistică, după cifra de afaceri din anul 2016, JLC este cel mai mare procesator de produse lactate din ţara noastră şi ocupă locul patru în topul întreprinderilor din industria prelucrătoare a R. Moldova. 

Un articol de: Dorin Galben Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul