Deși în iulie 2014, Federaţia Rusă a decis să interzică importul de fructe şi legume din Republica Moldova, acestea oricum reușesc să ajungă pe piața rusească.  

Asta fiindcă piața rusească are totuși nevoie de produse de înaltă calitate. Unul dintre oamenii de afaceri din Moldova ne-a povestit despre afacerea sa cu cireși, pe care-i crește pe o suprafață de 70 ha, și cum fructele ajung pe piața rusească.
 
Deși de profesie este constructor, bazându-se pe faptul că suntem o țară agrară, Gheorghe Şoiliţă a investit tot venitul care îl avea în agricultură. „Am investit în agricultură de zeci de ani, sper că vom câștiga. Acest succes vine doar ținând cont de munca asiduă și investiții”, a menționat antreprenorul.

Gheorghe Şoiliţă deține 70 ha de cireși, pe care crește 30 de soiuri de fructe dulci. În livada sa a plantat două tipuri de cireși, de proveniență autohtonă, dar o mare parte sunt de soiuri europene. Aproape 12 ani în urmă a plantat o livadă cu soiuri moldovenești pe portaltoaie tradiționale. Totuși, la acestea productivitatea este mai mică și este complicată colectarea roadei, recunoaște întreprinzătorul.

În urma deplasărilor sale prin Europa, acesta a studiat și a văzut mai multe culturi pe diferite portaltoaie. În urma seminarelor și discuțiilor cu colegii din spațiul european s-a convins că soiurile europene merită investiția pentru a le aduce în țară. A procurat portaltoaie din Europa pentru copaci pitici, apoi a altoit și a plantat 70 ha de cireșe. „În câțiva ani am văzut rezultatele primei roade de la pomii mici cu cireșe mășcate și frumoase. Peste hotare, prețul unui copăcel este în jur de zece euro, iar să plantezi pe un hectar 1000 de pomi este foarte costisitor”, spune bărbatul.

În urma investițiilor enorme a soiurilor europene de cireși, care au copacul pitic și fructele mari, cu aplicarea tehnologiilor din vest, antreprenorul este sigur că va avea succes mai mare și producția sa va putea fi realizată nu doar în Rusia, dar chiar și în Europa.

Experiența europeană

Cât despre implicarea și susținerea agriculturii de către stat, cireșarul a spus că a beneficiat de subvenții la etapa de plantare a pomilor - 30 mii de lei pentru un hectar. Agricultorul recunoaște că această sumă nu este mare, dar oricum a fost un ajutor considerabil.

Pentru livada sa de cireșe, bărbatul a optat pentru un sistem de irigare prin „microaspersie” - un sistem cu picături fine, gândit pentru a fi eficient și economic în livezi. „Sunt diferite măsuri pe care ca să le poți îndeplini este nevoie să ai finanțe. Cireșele sunt culturi care iubesc apa, iar fructul propriu zis este format din lichid, este nevoie de a investi într-un sistem de irigare potrivit. Chiar dacă este un procedeu costisitor, fără acesta nu puteți obține o roadă bună”, ne asigură cireșarul.

„Cireașa e un fruct ca o doamnă, cum o îngrijești, așa o ai”

Așadar, cireșarul a plantat mai multe soiuri europene, decât locale. Anul acesta, el a făcut chiar și experimente – nu a curățit anumiți copaci pentru a vedea care este reacția naturii, iar experimentul s-a soldat cu o roadă mai mare.

Chiar dacă procesul de culegere se încheie la mijlocul verii, pomii continuă să fie îngrijiți. Copacii sunt curățați atât la sfârșit de vară, cât și în primăvară. „În august, după ce strângem fructul, pomul începe să se pregătească pentru anul viitor, iar noi înlăturăm ceea ce este în plus, pentru a scoate de pe el greutatea. Cireașa e un fruct ca o doamnă, cum o îngrijești așa o ai”, a spus bărbatul. Întreprinderea sa are parte de specialiști care sunt periodic instruiți și aceștia au grijă de copaci ținând cont de experiențele din vest.

Cheia succesului

În timpul de față, cireșii din livezile din Negrești sunt îngrijite natural ca să poată rezista în fața calamităților. „Câteodată, totuși, nu suntem capabili să controlăm totul. Nu te poți lupta cu mama natură. Noi ne rugăm la Dumnezeu să ne ocolească de ploi mari și secetă îndelungată”, a spus bărbatul de 47 de ani.

Agricultorul zice că roada din acest an este foarte bună, iar el este mulțumit chiar dacă primăvara au fost friguri. „Înainte de perioada în care copacii înfloresc, noi am luat măsurile necesare ca să reziste, iar înghețurile nu au fost dure peste tot și nu ne-au afectat”, a spus acesta.
În ziua când am vizitat livada de cireșe de la Negrești, aici lucrau 120 de oameni, iar proprietarul spunea că tot sunt puțini. „Brațe de muncă de-or fi, că de lucru avem”, a spus bărbatul. Acesta spune că a apelat de mai multe ori la bursa muncii în căutarea muncitorilor, însă oamenii nu vor să lucreze. „Eu am nevoie de zeci de specialități și sute de oameni, dar vin doar câțiva. Noi aducem oameni din alte sate și tocmai de la Nisporeni”, a spus Gheorghe Şoiliţă. Muncitorii sunt instruiți ca să culeagă cireșele cu codițe, fiindcă anume ele permit ca sucul să nu se scurgă și cireșele să nu se strice.

Cireșele merg pe calea exportului

„Cireșele noastre sunt de calitate, dar să avem și un ambalaj pe măsură – vom putea să ținem piept pieței europene”, spune ferm Gheorghe.
Pentru a exporta fructele în Uniunea Europeană trebuie obținute certificările necesare, efectuate analize de laborator etc. - ceea ce, în prezent, în țara noastră, nu este realizabil. „Este nevoie de o investiție foarte mare pentru ca fructele să fie ambalate. Aceasta este unica modalitate prin care putem intra pe piața europeană”, a spus bărbatul.

În regiune ar fi nevoie și de frigidere cu linii de sortare, calibrare și ambalare ca fructele noastre să corespundă condițiilor europene. Iar toate acestea se pot întâmpla când producătorii locali sunt organizați, la care se adaugă și susținerea statului.

În timpul de față, cireșarul are o idee care îl macină de mult timp. Săptămâna trecută a fost la un seminar în Turcia, la care au participat 17 întreprinderi internaționale. Acolo a cunoscut experiența turcilor de a crește cireșe în toate etapele: de la îngrijirea pomilor, până la ambalarea fructelor și dezvoltarea piețelor de desfacere. Atunci și-a dat seama că acest lucru ar fi o nouă posibilitate de promovare a fructelor moldovenești pe piețele din vest.

„Vorbeam cu colegii că trebuie să cooperăm. Fiecare în gospodăria lui acționează cum dorește, dar dacă vom colabora, lucrurile ar fi mai simple și am reuși să construim un frigider cu o linie modernă de sortare, calibrare și pre-răcire a fructelor noastre”, a spus antreprenorul. O linie modernă potrivită pentru fructe costă în jur de 1,5 milioane de euro, bani pe care omul de afaceri nu îi deține, iar unica șansă pentru ca aceasta să fie construită este ca mai mulți agricultori să creeze o asociație. „Sperăm că încetul cu încetul lumea va înțelege și ne vom uni forțele”, spune cireșarul. Acest frigider ar crea peste 100 de locuri de muncă.