Astăzi 20 Septembrie 2018, Joi - Ultima actualizare la ora 18:30
Abonamente

Actualitate 12 Noiembrie 2015, ora 07:08    Din editia print

(FOTO) SCANDAL LA JUDECĂTORIA MILITARĂ! Procesul Bârcă: justiție cu magistrați adormiți, agresiune și cu Salvarea la ușă

Marime Font

Deși este recuzat de nenumărate ori în cadrul unui proces, Serghei Ciobanu, președintele Judecătoriei Militare, examinează cauza în continuare, grație colegului său Sergiu Lebediuc. 

În procesul Petru Bârcă, care se află pe rol la Judecătoria Militară, scandalurile sunt la ordinea zilei. Părţile se ameninţă cu moartea, avocaţii ajung prin spitale, judecătorii adorm în şedinţă sau amendează participanții fără să-i anunţe. În această privință au fost depuse plângeri în toate instanțele competente, însă nimeni nu a intervenit pentru a face ordine. Spectacolul ar putea dura încă ani buni, căci în primele opt luni ale procesului judecătorul Serghei Ciobanu, care este și președintele Judecătoriei Militare, a audiat doar trei părţi vătămate. În schimb, a fost recuzat de vreo zece ori…

Dosarul Bârcă a fost intentat în martie 2012 de către ex-procurorul general Andrei Pântea, care anunța că îşi propune să pună punct dezmăţului organizat în penitenciarele Moldovei de către gruparea criminală Makena și unii colaboratori ai Departamentului Instituții Penitenciare (DIP). Petru Bârcă, pe atunci vicedirector al acestei instituții, este învinuit de abuz de serviciu, determinare la depunerea declaraţiilor mincinoase, amestec în înfăptuirea justiţiei, precum şi de încălcare a inviolabilităţii vieţii private. Pe scurt, acestuia i se incriminează că, împreună cu unii colegi de-ai săi, a exercitat presiuni asupra deținuților care au avut de suferit de la hoţul în lege Vladimir Moscalciuc, alias Makena, pentru ca aceștia să-și schimbe mărturiile în favoarea grupării criminale. Interlopul era învinuit de estorcare de bunuri de la deținuți într-un alt dosar, pe care-l vom numi dosarul Makena. Astfel, trei dintre victimele hoțului în lege, și anume Leonid Pleşca, Andrei Cebotari şi Roman Trahman, în prezent au calitatea de părți vătămate și în dosarul Bârcă și se află sub protecţie de stat.



Petru Bârcă mai este acuzat de faptul că a fost angajat ilegal în funcția de adjunct la DIP, dar și că a adunat materiale compromiţătoare privind viața privată a vicedirectorului care l-a precedat, Vitalie Bocancea.

„Ei au făcut din dosarul Makena un SRL…”

La rândul său, Bârcă pledează nevinovat și susține că este victima unor răfuieli din partea procurorilor şi poliţiştilor care au pornit dosarul Makena. „Ei au făcut din dosarul Makena un SRL, în care decideau banii şi sferele de influenţă. Pentru că le trebuiau ţapi ispăşitori, m-au acuzat pe mine şi pe 17 ofițeri ai DIP în baza unor declaraţii false. Dar, în primul rând, dosarul Makena a fost trimis în judecată până a veni noi la DIP. Iată nonsensul! Noi, chipurile, am ajutat să stricăm un dosar care se afla deja în instanţă. În al doilea rând, în dosarul Makena iniţial erau 93 de învinuiţi, dar la urmă au rămas vreo 13. Cred că vă daţi seama cum au scăpat ceilalţi…”, spune Bârcă.

100 de lei și prima recuzare cerută de procuror

După finisarea urmăririi penale, dosarul Bârcă a fost expediat la Judecătoria Militară. Neregulile au început din start. Deși partea vătămată Vitalie Bocancea nu a fost citat la prima ședință, din 17 februarie 2015, judecătorul Serghei Ciobanu ar fi anunţat că-l va amenda pentru lipsă. Ulterior, magistratul a refuzat să-i prezinte lui Bocancea procesul-verbal al acelei ședințe. După o altă ședință, Bocancea a fost amendat cu 100 de lei doar pentru că a lipsit de la pronunţarea unei încheieri judecătorești, dar nu a primit în termenii prevăzuți de lege vreun act privind aplicarea amenzii...

Mai târziu, procurorul Ruslan Cașu a solicitat recuzarea judecătorului, invocând lipsa de imparțialitate a acestuia. Din obieiecțiile lui Cașu, reiese că Ciobanu i-a cerut să răspundă la întrebările inculpatului; că acesta stabilește orarul şedinţelor fără a anunţa participanţii la proces; că Ana Ursachi, avocata lui Bârcă, a fost văzută în biroul judecătorului. Cererea procurorului a fost respinsă de judecătorul Sergiu Lebediuc de la aceeași judecătorie, sub motivul că instanţa „nu neagă că încălcările au avut loc”, dar consideră că acestea „nu aduc atingere drepturilor participanţilor la proces”. Potrivit lui Bocancea, în timpul deliberării, Ciobanu a fost văzut în biroul lui Lebediuc...

Procurorul, recuzat în temeiul unei sancțiuni inexistente

În același timp, Petru Bârcă şi avocata sa au cerut recuzarea procurorului Ruslan Caşu. În opinioa celor doi, procurorul a admis un şir de încălcări în cadrul urmăririi penale, pentru care ar fi fost atras la răspundere disciplinară. „După ce procurorul l-a reţinut ilegal pe Petru Bârcă, pe când acesta se afla în spital, noi ne-am adresat mai întâi la procuratură. Comisia lor disciplinară i-a dat o sancțiune”, ne-a spus Ana Ursachi. În consecință, judecătorul Ciobanu l-a recuzat pe procuror, chiar dacă motivul invocat de Bârcă era unul fals. În realitate, procedura disciplinară contra lui Cașu a fost încetată, din lipsă de probe.

După înlăturarea din proces a lui Ruslan Caşu, Procuratura Generală a solicitat Curţii Supreme de Justiţie să permită strămutarea dosarului Bârcă în altă judecătorie. Însă Curtea a respins această cerere. Solicitat de noi, procurorul a refuzat să se dea cu părerea despre acest dosar.

CSJ a refuzat strămutarea dosarului

Până recent, la Judecătoria Militară erau doar doi judecători, de aceea toate cererile de recuzare a lui Ciobanu erau examinate de Sergiu Lebediuc. La fel s-a întâmplat și la începutul lui martie, când deja partea vătămată Leonid Pleşca a solicitat cel puțin de două ori recuzarea lui Ciobanu pentru că avocatul său nu a avut posibilitate să facă cunoştinţă cu dosarul, judecătorul a ameninţat participanţii la proces, iar avocata Ursachi a fost surprinsă deja într-o discuție cu Ciobanu în curtea judecătoriei. Ambele cereri au fost respinse de Lebediuc. În același timp, și din motive similare, unul dintre procurorii care l-au înlocuit pe Ruslan Cașu a solicitat instanţei să o înlăture din proces pe avocata Ursachi, însă Ciobanu nu a dat curs nici acestei cereri.

Întrebată de noi ce a căutat în biroul judecătorului Ciobanu, Ana Ursachi ne-a spus că a fost invitată acolo, împreună cu Ruslan Cașu, pentru a conveni despre data următoarei ședințe, însă procurorul s-a întors în sala de ședințe după agendă, și astfel ea a rămas preț de câteva minute în anticameră. „În altă zi, am vorbit cu dl Ciobanu în curtea exterioară a judecătoriei. Care e problema că am discutat cu un judecător afară, în momentul când plecam din instanță?”, se întreabă avocata.

„Când i-am cerut recuzarea, m-a alungat din sală”

Pe 17 aprilie, Vitalie Bocancea a solicitat instanței să i se prezinte copia Încheierii, prin care Ciobanu a respins cererea de înlăturare din proces a Anei Ursachi și copia procesului-verbal al ședinței preliminare. El cerea și suspendarea din funcție a lui Petru Bârcă care, în opinia sa, influenţa victimele aflate în detenţie. „Am solicitat suspendarea din funcție a lui Bârcă, după ce am observat un comportament straniu al părţilor vătămate Trahman şi Cebotari. Cred că această stare de lucruri nu e întâmplătoare, în condiţiile în care aceştia sunt deţinuţi, iar instituţiile penitenciare se află în subordinea nemijlocită a inculpatului. Cu atât mai mult, cu cât învinuirea adusă lui Bârcă este legată de pretinsele abuzuri comise de acesta pe când activa în sistemul penitenciar”, spune Bocancea.

Serghei Ciobanu a ignorat toate solicitările lui Bocancea și acesta a cerut iarăși recuzarea judecătorului. „Am înţeles că şedinţele la care particip nu sunt altceva decât un circ înscenat cu scopul de a mă descuraja atât pe mine, cât şi pe ceilalţi participanţi la proces. Când a auzit despre noua mea cerere de recuzare, Ciobanu m-a alungat din sala de ședințe”, susține Bocancea.

El afirmă că, în aceeași zi, a depus cele trei cereri la secretariatul Judecătoriei Militare, care a refuzat să le înregistreze fără acceptul lui Ciobanu. Atunci Bocancea a depus o plângere la Procuratura Anticorupţie şi a solicitat încă o dată recuzarea lui Ciobanu. După vechiul obicei, și această cerere a fost respinsă de Lebediuc.

„Dumnealui a adormit în plină ședință”

În presă au apărut imagini de la ședința din 29 mai 2015 din dosarul Bârcă, în care judecătorul Serghei Ciobanu ar fi adormit, în timp ce era audiat Vitalie Bocancea. „Am rămas fără grai, își amintește acesta. Dumnealui a adormit în primă ședință. Adică, eu vorbeam în van…”. Pornind de la acest incident, pe 12 iunie, Leonid Pleşca a mai cerut o dată recuzarea lui Ciobanu. De fapt, Pleșca menționa în cererea sa și că a fost ameninţat de către Trahman, Cebotari şi Bârcă, fără ca judecătorul să intervină în sprijinul său.

Această cerere a fost respinsă de Lebediuc pe 12 iunie, când, în cadrul procesului, s-au întâmplat evenimente dramatice. În timpul ședinței, Roman Trahman l-a ameninţat cu răfuiala fizică pe Vitalie Ţaulean, avocatul lui Bocancea. „S-a ridicat și era pe punctul de a sări la bătaie. Chiar dacă Trahman nu era încătușat, judecătorul Lebediuc nu a intervenit. Când i-am cerut suportul, el mi-a replicat că eu l-aș fi provocat pe Trahman”, susţine Ţaulean.

Medicii: „Era în stare gravă”. Lebediuc: „N-o mai nimerit el în spital”

Când Lebediuc a intrat în deliberare, Ţaulean se simțea prost și, în scurt timp, i-a fost chemată Salvarea. Chiar dacă avocatul suferea de stenocardie şi necesita internarea urgentă în spital, judecătorul Ciobanu l-a invitat pe medicul Victor Mucovozov la o discuţie în biroul său, unde a invitat și câțiva medici de la policlinica militară. „Dacă nu luam măsuri urgente, stenocardia se putea transforma în infarct, după care putea să urmeze şi decesul persoanei. Le-am arătat celor de la policlinică cardiograma. Judecătorului i-am spus că starea pacientului e gravă, dar el mă întreba dacă e chiar așa”, ne-a spus medicul. Țaulean a fost dus cu Salvarea la Institutul de Cardiologie, iar în privința lui Serghei Ciobanu a fost înaintată o nouă cerere de recuzare, care a fost respinsă de Lebediuc.

Solicitați de TIMPUL, cei doi judecători au refuzat să ne răspundă la întrebări. „Eu nu pot să vă comentez acest dosar, deoarece încă nu este pronunţată hotărârea”, ne-a spus Serghei Ciobanu. „Nu pot face comentarii. Este hotărâre şi acolo totul e scris”, a afirmat Lebediuc. L-am rugat să ne explice de ce își motivează respingerea cererilor de recuzare prin faptul că acțiunile lui Ciobanu „nu au condus la consecinţe negative pentru participanţii la proces”, dacă avem cazul Ţaulean. Lebediuc ne-a răspuns: „N-o mai nimerit Ţaulean în spital. Dacă sincer, nici nu mă interesează. Eu nu-l cred pe Ţaulean. Acolo erau alţi medici, care au constatat cu totul altceva. Posibil este o înscenare”, a adăugat judecătorul.

De ce și-au schimbat depozițiile Trahman și Cebotari?

Am prezentat mai sus doar câteva din cererile de recuzare a judecătorului Ciobanu în procesul Bârcă. Curios e alt fapt: că victimele Bocancea şi Pleşca, iar uneori şi procurorii, susțin aceste cereri, pe când inculpatul şi avocata sa se pronunţă doar împotrivă. Celelalte două părţi vătămate, Trahman şi Cebotari, fie se abţin, fie susţin poziţia inculpatului. „E foarte specifică această cauză penală. Și într-adevăr se observă o lipsă de imparțialitate din partea instanței”, susține și procurorul Artur Sârcu.

Acestea ar fi condițiile în care își ispășește pedeapsa deținutul Roman Trahman:

Potrivit procurorului, Trahman și Cebotari au dat în instanță declarații diferite de cele din cadrul urmăririi penale și riscă să fie trași la răspundere pentru depoziții false. Bocancea și Pleșca consideră că cei doi ar fi fost influenţaţi de Bârcă, care le-ar fi oferit în schimb condiții mai bune în detenție. Surse din sistemul penitenciar ne-au prezentat şi unele imagini cu celula în care ar locui Trahman și care mai mult seamănă cu o odaie de hotel (vezi foto).

Petru Bârcă infirmă orice legătură a sa cu cei doi. El presupune că declaraţiile acestora din cadrul urmăririi penale nici nu le aparțin lor. „Declaraţiile lui Trahman sunt scrise în română, fără traducător, deși el nu cunoaște deloc limba română. Vă asigur că nu i-am influenţat şi nu i-am ajutat cu nimic”, susține Bârcă. El mai spune că deţinuţii au dreptul să-şi facă reparaţie în celule, dar li se interzice să aibă telefoane, televizoare cu ecran mai mare de 37 cm, paturi duble.

„Dacă moare omul, trebuie de documentat”

„Când am văzut că cererile de recuzare a lui Ciobanu sunt scrise în van, spune Bocancea, iar el adoptă o poziție completamente discriminatorie față de unele părți vătămate și-i ține isonul inculpatului, m-am adresat la Inspecția Judiciară de pe lângă Consiliul Superior al Magistraturii (CSM)”. El a scris cinci sesizări, din care patru i-au fost respinse și deja le-a contestat, iar la una nu a primit răspuns. Inspectorul-judecător principal al Inspecției Judiciare a CSM, Nicolae Clima, susţine că toate contestaţiile sunt în curs de examinare, însă Colegiul de admisibilitate are un program de lucru foarte încărcat.

Judecătorii care au respins aceste sesizări susţin că acţiunile lui Serghei Ciobanu nu se încadrează în prevederile art. 4. al Legii cu privire la răspunderea disciplinară a judecătorilor. Valeriu Catan, care a examinat cererea lui Bocancea privind incidentul cu avocatul Țaulean, se arată categoric: „Dl Ciobanu nu a înjosit pe nimeni. Starea sănătăţii unei persoane o apreciază medicii, iar Ciobanu a discutat cu ei, căci avea nevoie de o confirmare de ce amână şedinţa de judecată”. Când i-am spus că Ţaulean ar fi putut să moară, magistratul ne-a răspuns: „Dacă moare omul, trebuie şi asta de documentat. În procesul-verbal să fie reflectat actul de deces”.

Un alt judecător care a dat aviz negativ aceleiași sesizări este Valentin Verejan, fostul preşedinte al Judecătoriei Militare, care este mai rezervat în declaraţii: „Nu pot să vă spun nimic. Eu am luat decizia şi cu asta am pus punct”.

În schimb, Nicolae Clima consideră că somnul unui judecător în timpul ședinței se încadrează în art. 4. La fel ca și reacţia lui Ciobanu la internarea în spital al lui Ţaulean: „În articolul 4 există litera p): „alte manifestări care aduc atingere onoarei sau probităţii profesionale ori prestigiului justiţiei, comise în exercitarea atribuţiilor de serviciu sau în afara acestora”. Un judecător nu-i expert în medicină şi nu-i corect nici din punctul de vedere al eticii, nici al executării obligaţiilor funcţionale să pună piedici internării în spital a unei persoane. Este opinia mea subiectivă, reieşind din situaţiile pe care le descrieţi”, a punctat Clima.

„Eu v-aș ruga să nu mă citați”

După ce Serghei Ciobanu i-a ignorant cererea de a-l suspenda din funcţie pe Bârcă, Vitalie Bocancea s-a adresat și la Ministerul Justiției, în subordinea căruia se află DIP. Viceministrul Sergiu Gurduza, care în prezent este membru al Colegiului CNA, i-a răspuns că ministerul nu poate interveni, deoarece n-a cunoscut despre expedierea dosarului Bârcă în judecată. Gurduza făcea trimitere la art. 76, lit. g) al Codului Muncii care, dacă cităm din scrisoarea ministerului, prevede că inculpatul putea fi suspendat din funcție „doar concomitent cu trimiterea dosarului în judecată”.

În realitate, însă, litera g) din articolul menţionat nu conţine cuvântul „concomitent”, ci stipulează doar că persoana poate fi suspendată din funcţie după ce dosarul penal care o vizează ajunge în judecată. L-am rugat pe fostul viceministru să ne explice această interpretare eronată a legii. „Răspunsul meu a fost corect, ne-a spus el. Trebuia să vină o hârtie de la procuratură, că Bârcă are acest dosar deschis”. La sfârşitul discuţiei, Gurduza ne-a spus: „Eu v-aş ruga să nu mă citaţi. Eu am semnat un răspuns la o petiţie, dar habar nu am despre dosar. Eu am pretenţia să mă consider om integru şi nu vreau să mă murdăresc pur şi simplu”.

„General de brigadă”

Serghei Ciobanu și Sergiu Lebediuc, cei doi magistrați de la Judecătoria Militară, se susţin şi cu alte ocazii. De exemplu, acum doi ani, Lebediuc l-a propus pe Ciobanu la gradul de „general de brigadă de justiţie”. El s-a adresat în această privință la CSM. Printr-o hotărâre din 4 iunie 2013, Consiliul a înaintat această propunere Ministerului Apărării și şefului statului. Deşi în hotărârea CSM se arată că propunerea a venit de la Lebediuc, judecătorul şi-a negat orice atribuție în acest caz: „Nu eu l-am propus, eu nu am așa drepturi. Eu doar am semnat procesul-verbal al şedinţei colectivului”.

De fapt, un asemenea grad nici nu există. Potrivit ministrului Apărării Anatol Şalaru, gradul de „general de brigadă” este unul militar şi poate fi acordat doar militarilor. De aceea, a adăugat Şalaru, ministerul a dat aviz negativ hotărârii CSM.

Recent, Roman Trahman l-a ameninţat cu moartea pe Vitalie Bocancea. Acesta a depus o nouă cerere de recuzare a judecătorului Ciobanu și a solicitat Procuraturii Generale să-l tragă la răspundere pe agresor… 

Un articol de: Pavel Păduraru Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md