Astăzi 20 Februarie 2018, Marţi - Ultima actualizare la 19 Februarie 2018
Abonamente

Editorial 13 Februarie 2018, ora 08:10    Din editia print

Marime Font

(I)logica rusă

Tensiunile dintre NATO și SUA, pe de-o parte, și Federația Rusă, pe cealaltă parte, ating, din păcate, cote din ce în ce mai ridicate, fiind evident că asistăm la cea mai rece relație pe axa Washington-Moscova, de după căderea Zidului Berlinului.

a

 

 
 
Chişinău
Hânceşti
Tiraspol
Chişinău 40 Hânceşti 39 Tiraspol 39
 

În acest context, întreaga graniță de est a NATO, de la Marea Neagră până la Marea Baltică, devine un teatru al mutărilor strategice, motiv pentru care rușii au decis amplasarea în enclava Kaliningrad a unor rachete de tip Iskander, care pot fi dotate cu focoase nucleare. Gestul, privit ca „o amenințare la adresa unei jumătăți din Europa”, conform declarațiilor oficiale ale președintei Lituaniei, Dalia Grybauskaite, este privit ca unul legitim la Moscova.

Cele mai bune argumente, privind viziunea rusă, sunt aduse de către purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, care afirma în această săptămână că: „desfăşurarea unei arme sau a alteia, desfăşurarea unor unităţi militare şi aşa mai departe, pe teritoriul rusesc, este exclusiv o problemă suverană a Federaţiei Ruse. Bineînţeles, Rusia are acest drept suveran şi el nu ar trebui să îngrijoreze pe nimeni”.



Peskov cade în capcana propriilor cuvinte, legitimând astfel, în contrapondere, amplasarea scutului anti-rachetă american la Deveselu, în România, scut al cărui scop este unul defensiv, de apărare, în faţa unor posibile atacuri cu rachete intercontinentale. Cu alte cuvinte, dacă Federaţia Rusă este un stat suveran, care are dreptul de a-şi amplasa, după bunul plac, armamentul strategic şi militar, în ciuda dilemelor de securitate, pe care le poate provoca, de ce și România, ca stat suveran, independent şi membru NATO, nu poate face acelaşi lucru?

Evident că, în baza acestei logici, nici scutul din România nu „ar trebui să îngrijoreze”, după cum spune Dmitri Peskov. Și atunci mai poate fi Deveslu o ameninţare directă pentru armata rusă, după cum au anunțat, nu de puține ori, oficialii de la Moscova? Firește că nu! Sau numai în cazul în care şi ruşii vor recunoaşte că baza din Kaliningrad poate deveni o ţintă pentru Alianţa Nord-Atlantică.

Cu alte cuvinte, Federaţia Rusă trebuie să accepte că ceea ce poate fi considerat legitim pentru propriile sale interese trebuie privit exact la fel şi în spaţiul euroatlantic, iar discursul dublu doar va discredita Moscova atât în faţa opiniei publice, cât şi în dialogul cu NATO.
 

Un articol de: Răzvan Munteanu Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 19 Februarie 2018, ora: 16:31

Trei instituții importante vor fi iluminate artistic: O să dea o nouă viață orașului Chișinău

Trei instituții importante vor fi iluminate artistic: O să dea o nouă viață orașului Chișinău

Fațadele Muzeului Naţional de Etnografie și Istorie Naturală, Palatului Naţional „Nicolae Sulac” și Teatrului Naţional de Operă și Balet „Maria Bieșu” vor fi iluminate artistic.  

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 19 Februarie 2018, ora: 08:21

Grigore Vieru – un poet absolut

Grigore Vieru – un poet absolut Din editia print

( ) Citeşte tot articolul


Editorial 19 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Postul Mare

Începe din nou Postul Mare. O perioadă de bucurii duhovnicești, de timp pentru suflet, de slujbe minunate, de pocăință încununată de înviere.  

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Credința și minunile (III)

Legătura dintre vindecare și credință este una foarte puternică, dar are loc în plan spiritual. Credința vie și lucrătoare duce la vindecarea sufletului nostru, la sănătatea duhovnicească. Nu întotdeauna și la cea trupească, cum ne place să credem.

() Citeşte tot articolul

Constantin Tănase 14 Februarie 2018, de Constantin Tănase

„Azilul singuraticilor”, fragment din cartea „Groapa cu lei”, 2014

Există un paradox, care doar aparent e paradox: omul, fiind sută la sută ființă socială, care „înnebunește” în singurătate în aceeași măsură în care are nevoie de parteneri sociali. Cândva eram și eu înclinat să cred că singurătatea e apanajul,...

() Citeşte tot articolul

Editorial 14 Februarie 2018, de Moni Stănilă

Accesul la literatură

Întotdeauna mi s-a părut nedrept că literatura își croiește mai greu drumul prin lume decât arta plastică, pentru că – spre deosebire de cea din urmă – are nevoie de traducere. Și cu cât e mai săracă țara, cu atât mai puține sunt căile de acces la literatura...

() Citeşte tot articolul

Editorial 13 Februarie 2018, de Răzvan Munteanu

(I)logica rusă

Tensiunile dintre NATO și SUA, pe de-o parte, și Federația Rusă, pe cealaltă parte, ating, din păcate, cote din ce în ce mai ridicate, fiind evident că asistăm la cea mai rece relație pe axa Washington-Moscova, de după căderea Zidului Berlinului.

() Citeşte tot articolul

Actualitate 22 Decembrie 2017, de Marin Basarab

Domnule Jereghi, ne așteptam să turnați filme, nu să vă turnați colegii

„Noi îl mustrăm întotdeauna pe tovarășul Stalin, și da, cu siguranță o merită. Însă eu vreau să întreb – cine a scris 4 milioane de denunțuri?” (Serghei Dovlatov)

() Citeşte tot articolul

Editorial 18 Decembrie 2017, de Octavian Țâcu

Dosarul Centenarului (V): Sfatul Țării în polemica dintre Ioan Pelivan și Pavel Miliukov

Spuneam în articolul precedent dedicat problemei legitimității Sfatului Țării la Conferința de Pace de la Paris (1919), că unul din cei mai importanți și înflăcărați apărători ai intereselor Basarabiei a fost Ion Pelivan.  

() Citeşte tot articolul