Astăzi 22 Septembrie 2018, Sâmbătă - Ultima actualizare la ora 09:46
Abonamente
 
 
 

Artă 13 Ianuarie 2014, ora 07:07    Din editia print

(Interviu) Argatu’, viitorul doctor care face muzică

Marime Font

Pentru prima dată în Republica Moldova, Argatu’, muzician din România, a susținut primul concert la Chișinău la sfârșitul anului 2013…

Deși este boboc la Facultatea de Medicină din Iași, acesta reușește să facă și muzică. Și-a lansat două albume cu influențe folclorice sub egida formației „Subcarpați”, iar, mai nou, se va implica și în proiectul cinematografic „100 de Movile”. Despre cine este Argatu’ dar și despre experiența sa la Chișinău, citiți mai jos.

- Cum ai început să faci muzică?

- Am început să compun la vârsta de 8-9 anișori.

- Despre ce gen de muzică este vorba?

- În primul rând, am făcut o mică călătorie prin toate genurile. Hip-hop, dancehall, reagae, drum&bass, dubstep, am trecut absolut prin toate, am vrut să văd cu ce se mănâncă fiecare structură, compoziție. Vroiam să cunosc toate elementele dintr-o melodie. Partea cu folclorul a luat amploare când aveam 10 ani. Eram în vacanță la străbunicul meu și în timp ce stăteam pe pajiște, el a început să cânte la caval. Mi-a atras atenția foarte mult, am rămas profund impresionat și nu am mai reușit să-mi scot acest instrument din minte.

- Ai început să compui când aveai doar opt ani. Învățai la o școală de muzică sau o făceai intuitiv?
- Făceam totul din curiozitate. Mă documentam foarte mult. Și m-am întrebat ce poate fi atât de greu în a face o piesă. Am observat că foarte multă lume folosește softuri (n. red. programe de calculator). Atunci am început să descarc cataloage întregi de tobe, percuții și să fac propriile
mele sunete. La un moment dat mi-a intrat în sistem și așa a apărut acest hobby plăcut al meu.



- Ai avut parte de susținere din partea părinților?
- Erau foarte încântați de pasiunea mea. Chiar se întrebau cum ar fi să mă asculte lumea. Îți dai seama că era doar o fantezie pentru mine, asta îmi doream eu de la bun început – lumea să-mi asculte muzica și să înceapă s-o critice. Un lucru care m-a bucurat foarte mult a fost colaborarea cu trupa „Subcarpați”. M-au ajutat mult cu promovarea și lansarea pe piață.

- „Subcarpați” au fost cei care te-au inspirat să combini muzica electronică cu folclorul?

- Da. După ce am trecut mulți ani prin muzică, i-am descoperit în 2010, exact când s-au lansat și am zis că pot să fac și eu asta. A fost un mic test pentru mine și când am văzut c-am reușit să fac două-trei piese, am hotărât să fac un album. L-am botezat cu numele „Fără noroc, o, România”. Am urmat exemplul „Subcarați” și l-am lansat pe internet disponibil gratuit. Iar Bean (n. red.: liderul formației „Subcarpați”) l-a ascultat prin intermediul unui prieten de-al meu din Suceava. Astfel, pe 26 mai, am primit un apel de la el, în care mi-a propus să apar în compilația „Culese din cartier” cu un album individual.

- După două albume ieșite sub marca „Subcarpați”, intenționezi să aduci ceva nou în muzica ta?

- Da, nu mai vreau să caut folclor scris de vechii artiști și voi încerca să fac propriile mele sunete, din caval, țambal. Deja am început tratativele cu un ansamblu folcloric din Iași. Urmează să ne întâlnim pentru a începe colaborarea. Vreau să găsim câteva elemente, sunete specifice și să încercăm să le scriem pe note și să scoatem un album împreună.

- Este vorba doar de instrumente sau și de vocal?

- Și vocal. Am să încerc să merg și pe partea aceasta. Treptat adaug câte o piatră la castel. Nu știu dacă voi colabora cu vreun interpret, cu siguranță vor fi câțiva implicați, dar voi încerca să mă implic și eu la parte vocală pe care, deocamdată, mi-o cultiv. Vreau să ajung la apogeu.

- În afara acestor două albume cu tematică folclorică, ce mai ai în portofoliu?

- Scot multe genuri de muzică – hip-hop, reggae, electro. Respectiv, le combin pe ambele. Acestea sunt mai mult pentru relaxare. Atunci când termin orele la facultate, cu asta mă ocup, încep să adaug câte un element sonor, linie melodică și așa apare o piesă. Sau nu. Am multe proiecte neterminate.

- Ai susținut concerte și la Iași?
- Am avut trei sau patru acolo. Publicul este receptiv și asta mă bucură. Când s-au lansat „Subcarpați”, lumea a reînceput să asculte folclorul. Până și amatorii de muzică au înțeles acest gen de muzică și au început și ei să compună. Mai mult, folclorul a devenit o curiozitate pentru mulți tineri. Ușor-ușor, ne întoarcem la origini.

- Cum ți s-a părut experiența la Chișinău?

- Extraordinară. Chiar dacă am fost pe fugă, băieții de la „100 de Movile” au reușit să mă plimbe prin oraș, am vizitat multe monumente și asta chiar mi-a plăcut și sper că voi reveni. Publicul a fost unic, foarte receptiv.

- Ați început deja să lucrați la partea ta din proiectul „100 de Movile”?

- Nu, însă am discutat deja tot. Probabil că după ce termin prima sesiune, din februarie, ne vom reîntâlni și vom începe filmările și tot ce trebuie pentru proiect. Este primul film în care particip și sunt foarte mândru.

- Cum crezi că va fi primit acest film?

- Cred ca va avea un efect extraordinar asupra publicului, având în vedere că este despre originile noastre. Are ca subiect principal folclorul și sunt curios cum vor reacționa cei din străinătate. Sunt țări care nu au așa ceva, iar noi ar trebui să ne simțim norocoși că avem folclorul. Alții sunt dornici să afle de unde a pornit totul și cum s-a ajuns la ceva modern. Cu siguranță, proiectul va fi extraordinar.

- Procesul de colectare a banilor pentru filmări a început deja. Crezi că veți reuși să adunați suma necesară?

- Cu siguranță. Chiar dacă nu se vor aduna prin crowdfounding, cu siguranță vor veni bani din alte părți. Totuși, când va vedea cum se clădește acest proiect, toată lumea va dori să ajute.

- Mulțumesc!

Un articol de: Ana Gherciu Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md