Astăzi 23 Septembrie 2018, Duminică - Ultima actualizare la 22 Septembrie 2018
Abonamente
 
 
 

Interviu 14 Iulie 2014, ora 07:00    Din editia print

(INTERVIU) Octavian Calmâc, viceministrul Economiei: „Implementarea Acordului de Asociere este tema pentru acasă a R. Moldova pentru statutul de candidat la UE"

Marime Font

La 27 iunie R. Moldova a semnat Acordul de Asociere (AA) cu Uniunea Europeană. Ce se va întâmpla după semnare și în ce măsură viața moldovenilor se va schimba sunt doar câteva dintre întrebările oamenilor, la care Octavian Calmâc, viceministrul Economiei, dar și negociatorul-șef al Acordului de instituire a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (ZLSAC), parte a AA, va încerca să răspundă. 

- Acordul de Asociere a devenit o sperietoare pentru unii moldoveni, care spun că, după semnarea acestuia, vom deveni o colonie economică pentru europeni. Sunt fondate asemenea afirmaţii?
- Comerţul cu UE constituie doar 3 sutimi de procente pentru UE, în timp ce pentru RM constituie peste 50 la sută. Din punct de vedere economic, al schimburilor comerciale, interesul nostru este mult mai mare de a penetra piaţa comunitară decât viceversa. Pe de altă parte, Acordul are mai multe compartimente, printre care compartimentul de bază, și anume, blocul politic de armonizare şi de suport financiar, care va fi acordat RM pentru a se armoniza pe toate dimensiunile - atât economic, cât și social, şi de infrastructură socială, şi de drumuri. De aceea, nu văd relevanța unor asemenea afirmaţii. Tot ceea ce este stipulat în Acordul de Asociere vine întru dezvoltarea şi modernizarea economică a RM.

- În ce măsură deschiderea pieţelor noastre către UE „amenință” sectorul agricol al Moldovei?
- E un mit această „amenințare”, pentru că este vorba de liberalizarea comerţului cu UE doar pe partea de export. Mărfurile noastre, imediat după semnarea acestui acord, vor fi în totalitate exonerate de la plata taxelor vamale la import de pe piaţa comunitară. Doar de la neachitarea taxelor vamale la import, cumulativ, vom avea economii anuale de peste 40 mln. de euro. Există câteva grupe de mărfuri care sunt foarte sensibile pentru piaţa comunitară, pentru care se aplică cote. Aceste cote au fost stabilite reieşind din capacitatea noastră de export, ba chiar multiplicate cu un coeficient. Asemenea cantități nu am exportat în istoria noastră pe piaţa comunitară, inclusiv până la aderarea României şi Bulgariei la UE. Pe măsură ce Moldova va demonstra că are capacităţi mai mari de export decât cele stabilite, cotele se revăd. Există o altă grupă de cote, care se referă doar la câteva poziţii - e vorba de mere, struguri, pere, roşii, usturoi, care pentru UE sunt produse strategice. Pentru acestea sunt stabilite nişte cote mult peste capacitatea noastră actuală de a exporta, în timp ce anterior am avut un export modest la respectivele mărfuri. Așadar, cota la mere este de 40 mii tone anual, struguri – 20 mii, roşii – 10 mii, usturoi – 200 tone. Pentru aceste mărfuri taxele vamale sunt zero. Nicio ţară nu are aşa ceva. Acesta este know-how-ul acordului, care vine să ne dea acces deplin pentru grupele de mărfuri. Nu în zadar acum se fac investiţii în modernizarea procesului de prelucrare, păstrare a fructelor şi legumelor, astfel încât să ne conformăm la cerinţele pieţei comunitare pentru comerţul cu amănuntul.

- Să presupunem că sunt un producător de mere. Ce ar trebui să fac, astfel încât merele mele să ajungă pe piaţa europeană?

- Pe partea de recoltare, plantare, recoltare, noi suntem deja în linie cu toate tendinţele internaționale. Singura cerinţă care a rămas e amplasarea produselor pe raft. Este vorba de asigurarea calibrării şi dimensiunii, ceea ce presupune procedura de spălare şi păstrare, ca să putem asigura calităţile necesare pe întreg parcursul anului. Pentru asta ne trebuie echipamente pentru spălare, calibrare, etichetare şi comercializare.

- Dispunem de asemenea echipamente și, respectiv, laboratoare, care să certifice aceste produse?

- Până anul trecut, asemenea echipamente nu au fost în R. Moldova. Din 2013 până în prezent, au fost importate deja 15 echipamente. Bineînțeles că sunt insuficiente, dar procesul s-a mişcat din loc, pentru că asemenea cerinţe nu sunt doar pe piaţa comunitară, dar şi pe cea estică tradiţională. Ca să facem comerț civilizat trebuie să ne racordăm la toate cerinţele internaţionale. În ceea ce priveşte laboratoarele, le avem, dar nu sunt recunoscute pe plan internaţional. Toată activitatea lor este valabilă şi recunoscută doar pe teritoriul RM. Ceea ce încercăm să facem noi este să obţinem recunoaşterea sistemului de infrastructură a calităţii în RM pe plan european şi asta ne va da dreptul ca orice document de conformitate, eliberat în Moldova, să circule liber în tot spaţiul comunitar şi viceversa. Asta va scoate foarte mult din presiunea costurilor indirecte asupra produselor. Trebuie să continuăm reforma instituţională, să devenim un stat membru la toate structurile europene, ca să ne mişcăm în acelaşi sistem de repere. În condiţiile în care noi realizăm acest proiect, avem perspectiva semnării acordului privind recunoaşterea certificatului de conformitate în 3 ani.





- Li se va interzice oamenilor să facă vin de casă şi să taie porcul în curte?

- Sigur că nu, pentru că nu există nicio normă în acest acord care să dea peste cap tradiţiile noastre naţionale.

- Mulţi au temeri că după aderarea la Zona de Liber Schimb vor apărea probleme cu partenerii comerciali din est – Rusia, Belarus, Kazahstan…
- Vom continua şi cu ei colaborarea economică pe toate dimensiunile. Din punct de vedere economic, aflarea noastră în CSI este avantajoasă, căci o treime din schimburile noastre comerciale merg spre această piaţă. Mai mult ca atât, această piaţă este mult mai cunoscută pentru producătorii noştri decât alte pieţe. Şi în pofida tuturor perturbărilor care există, cerinţele faţă de produsele noastre sunt mai joase pe anumite categorii de mărfuri. Asta în timp ce piața europeană, pe anumite tipuri de mărfuri, mă refer în special la cele de origine animalieră, este destul de restricționată, are cerinţe stricte, cu care noi nu suntem compatibili la acest moment.

„Va apărea un sortiment mult mai bogat de produse”

- Există riscul ca după semnarea Acordului de Asociere să crească prețurile la gazele şi produsele alimentare?
- Acest acord nu reglementează comerţul cu resursele naturale, întrucât livrarea de resurse energetice se efectuează în baza acordurilor bilaterale. Cel puţin nu există perspectiva majorării acestor tarife, din simplul motiv că acordurile sunt bazate pe nişte formule europene. Moldova demult a trecut la prețuri europene, pentru că noi nu avem facilități la preţuri de achiziţie. Acestea au fost anulate încă în 2006. De aceea vom insista pe de o parte să avem contracte de lungă durată sau medie, care ne va da o stabilitate şi treptat să trecem pe contracte durabile şi cu alternative energetice. Lucru care nu este atât de simplu, pentru că necesită investiții în infrastructură.

Ceea ce ţine de preţuri: un element pozitiv al acordului este liberalizarea accesului pe piaţă pentru agenţii economici. Dorim să evităm situaţii de monopol, istorii extrem de bine cunoscute acum 7-10 ani pe diferite categorii de mărfuri. Acordul oferă posibilitatea de a dezvolta schimburi comerciale şi oportunităţi pentru mediul de afaceri. De aceea, aşteptările noastre sunt ca, odată cu venirea investiţiilor în sectorul agrar şi industrial al RM, să apară oferte ale producătorilor noştri în primul rând pe piaţă internă, care, în mod inevitabil, trebuie să aibă preţuri mult mai joase decât cele care sunt în prezent, întrucât costurile indirecte care sunt în prezent sunt extrem de mari. Pe de altă parte, va apărea un sortiment mult mai bogat de produse de import din UE. În plus, liberalizarea acestui acces pe piaţă şi eliminarea tuturor poziţiilor dominante ne va da reduceri de preţ. Cel puţin noi mizăm pe asta.

- În cât timp oamenii vor putea simţi schimbări pozitive în viaţa lor?

- Eu cred că multe dintre acestea se observă deja. Căci dacă vorbim de facilitarea comerţului, lucrurile deja au avansat, și aici mă refer la declaraţia electronică vamală, conceptul de agenţi economici autorizați, introducerea coridoarelor etc. Mai mult, de anul viitor vom pune în discuţie un nou cod vamal, bazat pe cel european, care va fi mult mai simplu de aplicat şi va scoate mult din îngrijorările ce vin din partea sectorului privat. Plus la toate, ME merge cu nomenclatura de mărfuri identică cu cea europeană. Lucrurile au avansat deja. Sigur, dacă vorbim de acordul privind ZSLAC, el are o perioadă îndelungată de implementare. Însă mai există termenul de „aproximare dinamică”, ceea ce înseamnă că pe măsură ce în UE apar legislaţii noi, care reglementează anumite sectoare sau simplifică anumite proceduri, ele vor fi recomandate şi R. Moldova.

- Odată cu semnarea Acordului de Asociere, ar putea fi reînviate ramuri ale industriei, care au existat cândva în Moldova, dar acum nu mai sunt?
- Acest acord nu stabileşte priorităţile pe ramuri. El creează cadrul juridic orizontal pentru dezvoltarea tuturor ramurilor. Există deja industrii noi care au apărut odată cu lansarea negocierilor acestui acord, cum ar fi industria componentelor sau părţilor pentru sectorul automotive. Niciodată nu am crezut că în RM este posibilitatea dezvoltării unei asemenea industrii, care de fapt, în 3 ani, a ajuns în primele trei companii cele mai mari exportatoare din RM, cu sute de milioane de euro export şi o mie de oameni angajați. Noi nu stabilim priorităţi pe sectoare, noi creăm cadrul juridic pentru dezvoltarea tuturor tipurilor de afaceri, atât în domeniul produselor, cât şi în cel al serviciilor. Sunt sigur că multe elemente ale unor industriei noi vor apărea. Inclusiv în domeniul IT, care are perspective extrem de mari de dezvoltare în RM.

- Ce aţi putea scoate în evidenţă, pe scurt, despre Acordul de Asociere?

- Acordul este foaia de parcurs a RM pentru următorii minimum 10 ani de zile. O foaie de parcurs de dezvoltare şi modernizare, atât pe dimensiunea instituţională, cât şi legală, comerţ şi servicii. De aceea, cred că toată lumea este conştientă de sarcinile care sunt puse. Cel puţin pentru 3 ani de zile a fost realizat acest Plan de Acțiuni destul de extins pe toate dimensiunile, unde sunt date sarcini şi subsarcini pentru toate instituţiile. Sperăm că el într-adevăr va fi pus în implementare. De fapt, implementarea Acordului de Asociere şi a ZSLAC este tema pentru acasă pentru statutul de candidat la UE, care nu este un scop în sine, dar este un element în procesul de integrare europeană.

Un articol de: Victoria Puiu Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul