Astăzi 23 Septembrie 2018, Duminică - Ultima actualizare la ora 09:00
Abonamente

Interviu 22 Septembrie 2015, ora 07:00    Din editia print

(INTERVIU EXCLUSIV) Iurie Leancă: „Chiar să nu ştie dl Streleţ ce s-a întâmplat în sistemul bancar?”

Marime Font

Foto: ramin mazur

După ce prim-ministrul Valeriu Streleţ a declarat recent că Guvernul Leancă a comis gafe monumentale, care au condus la cedarea pachetului de acţiuni al Băncii de Economii (BEM) şi la concesionarea Aeroportului, ex-premierul vine cu replici extrem de dure la adresa fostului său coleg de partid.  

Iurie Leancă, care în prezent este şi preşedinte al Partidului Popular European din Moldova (PPEM), consideră că guvernarea tergiversează intenţionat investigarea fraudei de la BEM, dar şi că PLDM se pregăteşte de alegeri anticipate, folosindu-l pe Streleţ drept portavoce a partidului. Totodată, el afirmă că toate deciziile importante în RM sunt adoptate la sediile partidelor, iar liderii acestora îşi pasează responsabilitatea pe umerii şefilor de guvern.

„Streleţ ar trebui să dea unele explicaţii”

- Dle Leancă, ce credeţi că urmăreşte premierul Streleţ prin acuzaţiile pe care vi le aduce la ora actuală, când situaţia în ţară este destul de tensionată?

- În mod normal, un guvern nou ar trebui să se axeze, în primele 100 de zile, nu pe campanii PR în baza unor acţiuni inexistente, ci să-şi fixeze obiectivele şi acţiunile pentru viitor. Constat că dl Streleţ a început cu totul invers. Deşi guvernarea actuală insistă pe faptul că mai are trei ani la dispoziţie, sentimentul meu este că ea se vede deja într-o campanie pentru anticipate. Probabil, este linia venită de la partid: „Hai să-l facem pe Leancă responsabil de toate problemele”, iar rolul lui Streleţ este de portavoce a PLDM. Altfel nu pot explica de ce mă atacă cu atâta insistenţă şi nu se ocupă de problemele ţării, cu atât mai mult, cu cât ne aflăm într-adevăr într-o situaţie economică şi financiară fără precedent de complicată.



Sunt stupefiat de aceste atacuri absolut deplasate şi nici nu vreau să-i amintesc dlui Streleţ despre aplauzele sale furtunoase la adresa Guvernului Leancă, atunci când eu eram prim-ministru, nici despre faptul că în actualul guvern nu s-au schimbat prea multe feţe în comparaţie cu echipa condusă de mine. Am impresia că dl Streleţ pretinde că tot ce a fost până la încălecarea lui a fost preistorie, iar istoria modernă a RM începe odată cu venirea lui. Chiar să nu ştie el ce s-a întâmplat în sistemul bancar? De parcă nu el venea la mine, în 2014, şi când îi vorbeam despre problemele din acest domeniu şi despre rolul anumitor politicieni în acest sector, îmi spunea: „Rezistă, că unitatea partidului este mai importantă! Ştiu că sunt probleme, dar nu e bine să vorbim despre ele înainte de alegeri”. Tot ce mi-aş dori de la această persoană este măcar puţină corectitudine şi bun-simţ. Dar şi să se uite prin curte, pe la partid, să mai discute cu colegii, COLEGUL, despre cum a fost pregătită decizia cu privire la BEM, ce s-a întâmplat cu sistemul bancar, unde s-au dus banii. Să-şi mai aducă aminte de ce guvernul în frunte cu mine a trebuit să-şi asume răspunderea pentru un pachet de legi care au oferit mai multe competenţe Băncii Naţionale (BNM). El nu e Gaburici, care a venit de pe la Baku, ci a fost parte a sistemului, fiind şeful celei mai mari fracţiuni parlamentare, şi trebuie să-şi asume responsabilitatea în măsura în care şi-o asumă şi alţii pentru ceea ce s-a întâmplat în RM.

El ar trebui să analizeze puţin de ce am ajuns noi în situaţia de astăzi, fiindcă situaţia nu era mai simplă când am fost eu prim-ministru. Atunci s-a declanşat războiul în Ucraina, care ne-a bulversat nu doar situaţia politică, dar şi cea financiară, şi comerţul, odată cu sancţiunile din partea Rusiei. Oricum, în acele circumstanţe foarte complicate, când agricultorii protestau, am reuşit să avansăm în relaţiile cu UE şi să aducem bani în ţară, şi să majorăm pensile şi salariile, şi să investim în drumuri, apeducte, grădiniţe. Lumea avea o speranţă. Să explice el de ce a votat un guvern minoritar, ştiind că, împreună cu comuniştii, ne va aduce în halul în care am ajuns. Dar şi de ce el, în calitate de şef de fracţiune, ca şi colegii săi din PLDM şi PD, nu a insistat pentru demararea celei de a doua fază a investigării fraudei în sistemul bancar. Nişte specialişti din afară mi-au spus că, din păcate, fiecare zi care trece le permite guvernanţilor noştri să se mai debaraseze de anumite dovezi.

- Tot Streleţ a declarat recent că Kroll cere prea mulţi bani pentru finalizarea investigaţiei…

- Este o lipsă totală de profesionalism să anunţi, până la expirarea negocierilor, ce îţi cere ofertantul pentru o lucrare. La fel, este o gafă monumentală, după cum zice domnia sa, să spui că dolarul ar putea să coste 40 de lei. Numai el să nu-mi dea lecţii de înţelegere a proceselor. Mai bine ar explica cine îşi asumă responsabilitatea pentru această tergiversare, fiindcă investigaţia trebuia începută încă în luna mai. Tot ce face dl Streleţ şi guvernarea actuală este să devieze atenţia de la problemele reale ale oamenilor şi să acuze pe cineva. Tot Leancă e de vină că au fost îngheţaţi banii destinaţi bugetului ţării din partea UE, din care trebuia să facem investiţii în drumuri, în proiecte sociale, să plătim salarii, pensii? Vă pot spune cu certitudine, că, de rămâneam eu prim-ministru, nu se ajungea în situaţiia asta şi se făceau reforme, în special în justiţie, procuratură şi la CNA. Dar într-un sistem putred, este foarte complicat să rezolvi ceva.


„Cele mai importante hotărâri se iau la sediile partidelor”

- În ce măsură un premier al RM este actualmente dependent de preşedintele PLDM?

- Am mai spus-o că sistemul parlamentar moldovenesc este transpus în viaţă într-un fel tipic moldovenesc. Arătaţi-mi mai multe cazuri, unde, într-un sistem parlamentar, există coaliţii şi liderii partidelor nu fac parte din guvern. La noi, însă, liderii sunt în parlament şi deciziile le ia Consiliul coaliţiei - un organ care nu e prevăzut în constituţie. Iar cele mai importante hotărâri se iau la sediile partidelor. Astfel, guvernul trebuie să justifice anumite decizii, pe care le iau alţii. Ştiu pe propria piele ce înseamnă acest lucru. Dar spuneţi-mi, vă rog, cine este mai important în acest concert: liderul partidului, care controlează grupul parlamentar, sau cel care stă în guvern? La noi intenţionat se creează această confuzie, pentru a-i ascunde pe cei responsabili pentru unele decizii. Eu speram că măcar la Ministerul de Externe am reuşit să fac ordine, unde ambasadorii nu erau partajaţi între partide. Dar iată că acum, într-o manieră cinică şi obraznică, se curmă şi această reformă. Mulţi ambasadori, care au revenit acum, au alergat pe la partide ca să-şi acumuleze favoruri şi am auzit că deja vor fi trimişi în alte ţări. Ceea ce se întâmplă astăzi nu miroase deloc a bine.

- În cazul unor decizii importante, premierul este abordat chiar de liderul partidului sau de unii intermediari?

- Formule sunt diferite. Dacă e vorba de experienţa mea, eu comunicam direct cu Vlad Filat în primele luni după ce am ajuns la etajul cinci al guvernului. Apoi comunici mai puţin, pentru că apar anumite animozităţi şi gelozii. Nu ştiu care acum e relaţia dintre liderul partidului şi prim-ministru, dar nici nu mă interesează. Maniera aceasta de a guverna generează un spaţiu pentru decizii opace şi suspiciuni. Iată acum o să vină misiunea FMI cu nişte condiţii dure, necesare pentru ţară, dar foarte dificile pentru cetăţeanul de rând. Atunci vom vedea cine o să-şi asume responsabilitatea, cum se vor promova înţelegrile cu FMI, dar şi cine, în caz de nereuşită, va fi făcut ţap ispăşitor.

„Problema Aeroportului este clară, iar la BEM s-a furat şi până la mine”

- Ce s-a discutat la partid cu dvs., înainte de a lua deciziile în privinţa BEM şi a Aeroportului?

- Haideţi să le separăm. Eu înţeleg că dl Streleţ a vrut chiar din prima zi a încălecării sale pe tronul guvernamental să lase o amprentă profundă şi a ajuns să se contrazică, zicând că oportunitatea concesionării Aeroportului nu a existat. În realitate, nimeni n-a negat această oportunitate. Am avut discuţii cu Vlad Filat la acest subiect, fiindcă decizia a fost pregătită de guvernul condus de el şi, când am venit eu, totul era pregătit pentru consecionare. Dacă vă amintiţi, eu mi-am pus suficientă cenuşă pe cap şi în 2013, şi în 2014, referindu-mă la modul în care a fost ales câştigătorul, în cadrul unei licitaţii închise, de către o comisie a Ministerului Economiei. Şi am recunoscut că, de-aş fi avut mai multă experienţă, aş fi procedat cu totul invers. Dar acum, după mine, problema Aeroportului este clară. Dacă, de exemplu, compania respectivă nu şi-a îndeplinit angajamentele, statul are dreptul să-i retragă licenţa. Dar trebuie să existe argumente şi motive serioase. De bine, de rău, în 2013-2014, am reuşit să consolidăm prezenţa la Aeroport a SIS, a Poliţiei de Frontieră şi a Vamei. S-au făcut lucrări de îmbunătăţire a pistei, a clădirii propriu-zise şi a parcării. Să fim atenţi ca, în spatele acestui atac cavaleresc al premierului privind retragerea licenţei, să nu fie iarăşi unele interese, iar în consecinţă să ne pomenim cu o decizie a arbitrajului, care ar pune o povară financiară şi mai mare pe contribuabilul moldovean. Cât priveşte situaţia de la BEM, aceasta e complet diferită. Acolo s-a furat şi până la mine. Când am ajuns şef al guvernului, trebuia să mă confrunt cu o gaură evaluată pe atunci la 700 mln. de lei, deşi acum se spune că aceasta constituia, de fapt, în 2014, patru miliarde de lei.

- Cine a furat banca până la dvs.?

- Eu de ce bat mereu clopotele ca să vină Kroll-ul? Am discutat şi la partid, şi cu dl Streleţ, şi cu dl Filat despre situaţia care se agrava. Am pus problema şi la Consiliul AIE, am insistat să se discute şi la Consiliul Suprem al Securităţii. Cred că preşedintele Timofti, înainte de a desecretiza cu generozitate două documente, putea măcar să mă întrebe dacă m-am preocupat de acestea. Pentru că, înainte de a elibera garanţia guvernului pentru cele 9,6 mlrd. lei alocaţi de BNM către BEM, am discutat cu şeful statului şi cu liderii partidelor din axa guvernamentală. Dar nu poţi să avansezi, nici să previi, nici să găseşti soluţii cu un astfel de sistem iresponsabil. Am luat decizia de a elibera această garanţie, după ce BNM spunea că, în caz contrar, cade sistemul bancar. Şi nu puteam să pun sub risc economiile de sute de mii ale oamenilor. Cum, însă, au fost distribuiţi aceşti bani, nu ştiu, deoarece competenţe în acest sens a avut doar BNM. De aceea şi problema respectivă ar trebui să fie parte a investigaţiei internaţionale.

„Dacă CNA ştie atât de multe, vreau să văd condamnări”

- De ce să cheltuim bani pentru o investigaţie internaţională, dacă şeful CNA, Viorel Chetraru, a declarat că instituţia condusă de el cunoaşte mai multe informaţii despre furtul de la BEM, decât a descoperit Kroll?

- Dacă CNA ştie atât de multe, vreau să văd condamnări.

- Dacă Plahotniuc controlează CNA, după cum se spune, poate că el nu doreşte deocamdată să scoată la iveală acest lucru?

- De ce n-ar vrea?

- Habar nu am. Poate că are vreo înţelegere cu Filat?

- Pe mine mă depăşesc aceste înţelegeri. Pe mine mă interesează să avem un sistem, care să-i pedepsească pe cei vinovaţi, indiferent dacă a furat Leancă, Plahotniuc sau altcineva. Să nu uităm că primul raport Kroll este un fel de radiografiere a situaţiei, făcută exclusiv în baza informaţiei de la BNM. În a doua fază, urmau să facă investigaţia totală, inclusiv să verifice şi veridicitatea acestor date. Pe mine asta mă interesează, fiindcă nu am avut încredere în informaţia parvenită de la BNM. O companie gen Kroll poate mult mai repede decât orice instituţie moldovenească să obţină informaţii, deoarece acolo lucrează mulţi foşti angajaţi din serviciile de informaţii din Marea Britanie sau SUA. Şi nu cred sub nicio formă că banii pe care i-a cerut Kroll sunt mai mulţi decât noi am fi putut recupera, ceea ce mă face să constat că guvernarea caută fel de fel de pretexte pentru a nu continua investigaţia. Am foarte mari dubii, că nu există dorinţa de a se afla adevărul.


„E interesant care va fi soarta activelor băncilor lichidate”

- Ex-ministrul Finanţelor, Veaceslav Negruţă, spunea că banca rusească „Vneşeconombank” ar fi dorit să cumpere tot pachetul de acţiuni ale BEM, ci nu dar 25%. E adevărat?

- Ideea diminuării cotei statului a fost sugerată de o comisie la nivel de viceminiştri, care se ocupa de această problemă. Se spunea că este soluţia optimă pentru a asigura venirea altor bănci sau acţionari minoritaţi, care să-şi asume responsabilitatea pentru investiţii şi capitalizarea băncii, în momentul în care vor devein majoritari. Mie mi s-a spus că vor veni două bănci ruseşti.

- Cine v-a spus?

- Îmi spunea predecesorul (Vlad Filat – n.red.), că avem anumite înţelegeri şi se va schimba situaţia spre bine. A venit doar „Vneşeconombank”, dar infuzii de capital nu s-au făcut, managementul nu s-a schimbat, BNM n-a intervenit din tot felul de motive. În atare situaţie, cel mai simplu şi pentru SIS, şi pentru preşedinţie, şi pentru BNM, a fost să facă transferul de responsabilitate către guvern, deşi fiecare din aceste instituţii îşi avea zona sa de responsabilitate exclusivă. Pe mine nimeni nu poate să mă acuze că nu am intervenit. Şi Chetraru a spus câte şedinţe am avut în diferite formate. Apropo, ei au tergiversat extrem de mult şi în privinţa lichidării celor trei bănci (BEM, Banca Socială, Unibank – n.red.), deşi experţii internaţionali ne explicau că nu există alte soluţii. O altă problemă este şi soarta activelor celor trei bănci: clădiri şi alte bunuri, care trebuie vândute la cel mai bun preţ, iar din banii câştigaţi - să fie achitate garanţiile oferite de guvern, care s-au transformat în datorii publice. Cu cât mai scump vom reuşi să vindem activele, cu atât mai mică va fi datoria. Nu ştiu cine face aceste evaluări, dar mă tem să fie iarăşi un fel de înţelegeri intestinale şi iarăşi să piardă statul şi oamenii. Mai mult, în niciun dosar penal privind BEM nu există finalitate, chiar dacă sunt reţinute diferite persoane.

„Prea multe nu pot să vă zic…”

- Cum au început să se deterioreze relaţiile dvs. foarte bune cu Vlad Filat?

- Până a fi eu prim-ministru, am avut o relaţie foarte bună cu dânsul. Am fost colegi, prieteni şi, fără insistenţa lui, nu aş fi ajuns premier. Din acest motiv, repet că, în special în primele luni, am ţinut cont de opinia lui, pentru că Vlad acumulase o bună experienţă în 2009-2012. Dar cu cât mai multe afli, cu atât mai multe semne de întrebare îţi apar. Oricum, trebuia mereu să comunicăm, fiindcă ne-am înţeles că eu mă axez pe guvern, iar el va fi responsabil de fracţiunea parlamentară. Dar ideea e că…, dle Păduraru, chiar prea multe nu pot să vă zic, că, de fapt, acolo…

- Chiar vă rog mult să-mi spuneţi…

- Nu. Nu pot, fiindcă se reduce la banalităţi… N-am să vă zic, că… dvs. ştiţi…

- La începutul interviului spuneaţi că, fiind premier, aţi vorbit cu Streleţ inclusiv despre criza din sistemul bancar. Ce anume îi spuneaţi?

- Păi, vorbeam ce auzeam de la o instituţie, de la alta, cine este implicat...

- Şi cine era implicat?

- Nu vreau… Nu vă supăraţi, încă nu sunt gata. Dvs. ştiţi foarte bine… Ce să vă spun?

- Filat?

- Nu vă spun. Mi se cerea atunci să respect unitatea partidului… (zâmbeşte)


„Fiecare partid de la guvernare a folosit BEM, ca pe o vacă de muls”

- Credeţi că vom mai afla vreodată unde este miliardul?

- Mai întâi trebuie să ştim cât a dispărut, că nu a dispărut peste noapte un milliard. Începând cu 2005, fiecare partid de la guvernare încerca să folosească BEM, ca pe o vacă de muls, în interesul său. Am putea să aflăm adevărul doar în urma unei investigaţii străine de tot felul de interese locale.

- Dle Leancă, lumea se întreabă de ce dvs. nu participaţi la protestele din PMAN şi cum se explică lipsa de atitudine a dvs. în această privinţă?

- Nu este adevărat că nu am avut atitudine. Înainte de protestul din 6 septembrie, am vorbit în cadrul unei conferinţe de presă despre faptul că cetăţenii RM sunt pe deplin justificaţi să protesteze, fiindcă situaţia s-a deteriorat groaznic. Eu şi colegii mei am formulat o poziţie foarte clară a PPEM, dar faptul că mass-media nu au prea relatat despre aceasta e o altă problemă. Apropo, nici televiziunea care se numeşte Jurnal TV nu a zis niciun cuvânt despre acest subiect. Eu nu am apărut acolo, căci am pornit de la ideea că este o mişcare socială, fără implicarea politicienilor. Cât ţine de membrii PPEM, la primul miting a fost o parte dintre colegii mei din Chişinău şi din raioane, dar apoi le-a dispărut pofta. Ziceau că au avut sentimentul că cineva încearcă să folosească entuziasmul oamenilor pe un făgaş nedorit, ceea ce s-a şi întâmplat. Nu cred că este bine ca, în baza acestei mişcări sociale, să apară un partid politic, pentru că iarăşi revenim la o chestie banală - lupta pentru putere.

„Maia Sandu ar trebui să aibă un răspuns public în privinţa protestelor”

- Cine credeţi că sunt adevăraţii organizatori ai acestor proteste?

- Iarăşi, nu-mi place să mă lansez în complicaţii, dar nu cred că aici e foarte complicat. Printre organizatori, sunt oameni de a căror integritate nu am dubii, dar sunt şi din cei pe care i-am văzut mereu la o televiziune, care se spune cui aparţine. Deci, dacă încerci să construieşti anumite verigi şi să le pui într-un lanţ logic…

- Toate drumurile duc spre Ţopa?

- Păi asta ar fi concluzia.

- În ce relaţii sunt cei doi Ţopa cu Filat?

- Habar nu am. La începutul anilor 2000, eu am avut relaţii bune şi cu un Ţopa şi cu alt Ţopa, dar după aia ei au dispărut. Despre ei şi Vlad Filat nu ştiu nimic.

- Ce rol credeţi că poate să aibă Maia Sandu în cadrul acestor proteste, fiindcă Platforma DA deja a anunţat-o ca şi candidata lor la funcţia de prim-ministru?

- Corectitudinea presupune că ei ar fi trebuit să o întrebe şi pe ea şi să aibă un răspuns public. Tot ce pot să vă spun eu este că m-am văzut cu dna Sandu, pe care o respect pentru că a reuşit să vină cu reforme într-un domeniu absolut necesar de reformat. Şi i-am propus că, dacă vrea să intre în politică, eu şi colegii mei am fi foarte bucuroşi să facem împreună cu ea o coechipă. Am fi bucuroşi să creăm această forţă de alternativă şi să avem soluţii pe fiecare element din sistem, pe care trebuie să-l schimbăm. Deocamdată nu am primit din partea Domniei Sale un răspuns.

- Dacă ajungem la alegeri parlamentare anticipate, credeţi că mai există vreo şansă pentru partidele pro-europene ca să câştige puterea?

- Şansa anticipatelor trebuie foarte bine analizată. Noi vom discuta în curând acest subiect cu membrii partidului din toată ţara. Noi am zis că vrem să fim un partid responsabil, care să se gândească la viitorul ţării, pornind de la ideea că, în afara zonei de integrare europeană, nu putem fi un stat funcţional şi prosper. Riscurile sunt că ar veni la putere alte partide, de altă orientare, sau că ar putea câştiga iarăşi nu se ştie cine... De aceea, este nevoie de mult raţionament şi de o abordare foarte pragmatică.

Un articol de: Pavel Păduraru Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md