O familie de artişti plastici. O dinastie de creatori. Destine apropiate şi totodată atât de diferite.
Pe Moisei Gamburd l-am cunoscut conform reproducerilor din manualele şcolare, aflând mult mai târziu că şi-a pus capăt zilelor, deşi era un artist extrem de înzestrat. Regimul sovietic avea nevoie de artişti docili, şi nu de individualităţi creatoare…
De Eugenia Gamburd ştiam, dar cel mai bine am înţeles-o dintr-o mulțime de fotografii din arhiva celebrei sculptoriţe Claudia Cobizev.
Discipolă a marelui pictor J. Steriadi ea se simţea ca peştele în apă la Bucureşti, dar tânjea ca şi mulţi basarabeni după imaginarul rai comunist şi a revenit în vara lui 1940 la Chişinău. Talentul ei real, înregimentat într-un sistem totalitar aşa şi n-a înflorit în toată plenitudinea potenţialului cu care natura a înzestrat-o, raiul s-a dovedit mai mult un fel de iad…
Pe Miriam Gamburd am cunoscut-o din scrisorile şi prozele trimise din Israel. Am pus un mare preţ pe dorinţa ei de a perpetua memoria părinţilor, prin acordarea unor premii, prin editarea unor albume şi cărţi consistente. Ea ne prezintă faţa necunoscută a familiei Gamburd care a scris şi scrie un capitol aparte în istoria artelor basarabene:
Mama, Eugenia Gamburd (1913-1956), pictor, artist decorator, scenograf. Studii: Şcoala de Arte Plastice din Chişinău (1930-1935), Academia de Arte Frumoase din Bucureşti (1935-1936), la profesorul J. Steriadi. Stagieri la muzeele din Franţa (1937). S-a stabilit la Chişinău în 1940.
Activitatea profesională: pictor la Fabrica de textile din Bucureşti (1937-1938). A participat împreună cu M. Gamburd, V. Ivanov şi D. Sevastianov la crearea panoului pentru pavilionul RSSM de la EREN a URSS de la Moscova. Membru al Societăţii de Arte Frumoase din Basarabia (1938), membru al UAP din RSSM (1945).
Lucrări: naturi statice, portrete (1937-1940), peisaje (1938-1940), ciclul Peisaje din Moscova (1943), Periferia Sorocii (1944), Parcul „A. Puşkin” din Chişinău (1946), Restabilirea Chişinăului (1947); schiţe de costume pentru Capela Corală „Doina” (1951), pentru Ansamblul de Dansuri (1949), pentru filmul „Andrieş” (1954) ş.a.
Expoziţii: Societatea de Arte Frumoase din Basarabia, Salonul IX, Chişinău (1938) – Natură moartă, Portret (studiu), Ţigancă, Peisaj (tempera), Plein-air (tempera); Salonul oficial din Bucureşti (1939-1940); saloane republicane (1945-1956) şi unionale (1945); Chişinău (2005).
Fiica, Miriam Gamburd (10.VII.1947, Chişinău), sculptor şi scriitor.
Studii: Şcoala de Arte Plastice „I. Repin” (1961-1964), Şcoala Superioară de Artă Industrială „V. Muhina” din Leningrad (1964-1970).
Activitate profesională: lucrează la Ministerul Culturii şi Fondul Plastic al UAP. Membru al UAP din RSSM (1972). Stabilită în Israel, din 1977.
Lucrări: Moldoveneasca, Mulgătoarea E. Ciocanu, Băiat, Olar, Bătrân, medalia Fuga, stela decorativă Ferma de vite, Gimnastele (desen), uşă decorativă la Sala de degustaţie a vinurilor din Chişinău, Maternitate, Monument ostaşilor căzuţi în război (Ialoveni), Dans, Nud (1987), Mască (1985), Dictator (1989), Odaliscă (1990), Muncitor (1991), Tors (1992) ş.a. Lucrează în lemn, teracotă.
Expoziţii: personale – Chişinău (1972), Odesa (1977), Ierusalim (1984), Tel Aviv (1988); de grup – Chişinău (1970-1977), Moscova, Leningrad (1970-1977), Israel (1984, 1985, 1989, 1991), Barcelona, Spania (1986), Bonn, Germania (1991).
Este autoarea cărţii „Dvuh figurnaia obnajonca” (Nudul cu două figuri) (Israel, 2001).
Tata, Moisei Gamburd (14.X.1903, Chişinău - 14.VII.1954, Chişinău), pictor.
Studii: Şcoala de Arte Plastice din Chişinău (1923) şi Academia de Arte Plastice din Bruxelles (1930). Membru al Societăţii de Arte Frumoase din Basarabia (1930). Membru al UAP din RSSM (1944).
Lucrări: Familie (1933), Maternitate (1934), Ţărani (1935), Cosaşi (1935); tabloul epic Blestemul (1945), Lichidarea analfabetismului (1946), Tipografia ilegală „Iskra” la Chişinău (1948); o serie de portrete: Vioristul O. Dayn, Tutunăreasa M. Cardonscaia, Brigadierul I. Boiarschi, Brigadiera M. Ciobanu ş.a.; lucrări expuse de Societatea de Arte Frumoase din Basarabia, Salonul VI, Chişinău (1933) – Ţărancă cu ulciorul, Ţărancă basarabeană, Moşneag basarabean, Surori, Fetiţă, Peisaj, Familia, Odihna (schiţe de compoziţie), La câmp, Vara, Un grup, Seara, Viaţa ţărănească în Basarabia, După muncă, Sărutul; Salonul VII, Bolgrad (1934) – Surori, Peisaj basarabean, Masă la câmp, Seara, Odihna, Femeia cu greblă; Salonul X, Chişinău (1938) – Ţărancă, Cosaşul, Ţărancă torcând, Schiţă, Cap, Maternitate (compoziţie), Ţărani (compoziţie), Familie (schiţă de compoziţie), Maternitate (schiţă de compoziţie), Ţărani (schiţă de compoziţie), Peisaj, Plein-air, Cap de copil (schiţă), Portretul soţiei, La marginea satului (schiţă de compoziţie); Chişinău (1939) – Maternitate (schiţă de compoziţie), Ţărani.
Expoziţii personale la Chişinău şi Bucureşti (1935-1940). După război a participat activ la expoziţii republicane şi unionale.
Achiziţii: în colecţii muzeale din R. Moldova, fosta Uniune Sovietică, România şi în colecţii particulare din Franţa şi Israel.
Distincţii: ordinul „Drapelul Roşu de Muncă”.
Dorind să-l prezinte publicului cititor într-o lumină cât mai favorabilă, redactorul revistei Viața Basarabiei (1938, nr.12), Nicolai Costenco, a găsit cuvintele potrivite: „D-l Gamburd, Max, una dintre tinerele speranţe ale Basarabiei, e reprezentantul cel mai multiplu într-această expoziţie, unde lucrările au trecut printr-un triaj sever, în prezenţa maestrului Teodorescu-Sion, cel care execută frescele pavilionului românesc din New York. Elev al D-lui Cogan, se observă în desenul D-lui Gamburg linia sigură. Coloarea este pregnantă prin discreţia caracteristică atât artistului, cât şi subiectelor alese. Calitatea operelor D-sale rezidă, mai ales, în alegerea subiectelor. D-sa reprezintă Basarabia moldovenească, Basarabia lucrătorilor, a mamelor trudite şi copiilor cu ochii întrebători şi păr bălan.”
Biografia lui este una relativ scurtă, dar bogată în evenimente și realizări. De Chișinău îl leagă nașterea și moartea tragică, iar Chișinăului el i-a lăsat o serie de opere plastice de toată frumusețea.
În casa în care a locuit familia Gamburd pe str. Bucureşti 63, azi e amplasată o farmacie. Atelierul pictorului nu mai există, dar numele familiei Gambrud rămâne ca o prezență vie în panorama celebrităților Chișinăului…
|
Părerile sunt împărţite atunci când vine vorba de aspectul bananelor. Unii le preferă pe cele verzi, iar alţii le preferă pe cele negre, foarte coapte. Regula este destul de simplă cele verzi sunt mai crude, iar cele negre sunt coapte deja. Oricum ar fi bananele sunt bogate...
( ) Citeşte tot articolulCeea ce visăm poate avea o anumită semnificaţie asupra realităţii pe care o trăim zi de zi. Simbolurile şi semnificaţiile viselor sunt destul de complexe, iar ca să ne dăm seama dacă au impact asupra vieţii noastre trebuie să le descifrăm, scrie stiridinlume.ro.
( ) Citeşte tot articolulFructele uscate sunt ideale ca gustare, dar cât sunt ele de sănătoase, când ar trebui să le evităm și cum pot înlocui fructele proaspete? Auzim deseori că este foarte important să mâncăm fructe și legume, iar în acest context o să vorbim despre fructele...
( ) Citeşte tot articolulBerbec Începi să-ți găsești acea parte din optimism pe care ai mai pierdut-o în ultimul timp. Ai noroc că în jurul tău sunt oameni care te susțin și cumva te ajută să treci prin tot procesul cu care ai de-a face în evoluția ta.
( ) Citeşte tot articolulMaximele termice ale zilei vor fi de -6..-9 grade Celsius în nord, -5..-8 grade în centru și -4..-7 grade în raioanele de sud.
( ) Citeşte tot articolulIn primul rand, pentru a va da seama de ce muraturile va pot ajuta sa slabiti, este bine de cunoscut faptul ca au foarte putine calorii. Mai precis, un castravete murat de peste 140 de grame nu are decat 17 calorii, 200 de grame de varza murata nu au decat 25 de calorii si o gogonea medie are...
( ) Citeşte tot articolulÎn fiecare an, la mijloc de ianuarie, vorbim mult, spumos şi superficial despre Eminescu. E o tradiţie care sperăm că odată cu scurgerea timpului va deveni şi una profund naţională.
( ) Citeşte tot articolulAstăzi se împlinesc 171 de ani de la naşterea lui Mihai Eminescu, unul dintre cei mai importanţi poeţi din istoria României. Fotografiile cu el pot fi numărate pe degetele unei singure mâini.
( ) Citeşte tot articolulSfinţii Cuvioşi Pavel Tebeul şi Ioan Colibaşu sunt pomeniţi în Biserica Ortodoxă la 15 ianuarie, transmite realitatea.ro. Sfântul Pavel a trăit în timpul împăraţilor romani Deciu (250-253) şi Valerian (253-260), prigonitori ai creştinilor.
( ) Citeşte tot articolul