(MEDIU) Cu DRUJBA prin codrii Moldovei

publicat în Social pe 27 August 2012, 08:44

Aruncând o privire din spațiu peste pădurile R. Moldova, observăm numeroase teritorii tăiate, situate în interiorul acestora.

Chiar și rezervațiile naturale nu scapă de lanțul ferăstrăului mecanic (drujbei). „În R. Moldova se taie ca-n codru”, confirmă și președintele Comisiei parlamentare de anchetă pentru verificarea gestiunii fondului forestier, a zonelor de protecţie a apelor râurilor, a bazinelor de apă și a parcurilor, Simion Grișciuc. Pe de altă parte, reprezentanții Agenției de Stat „Moldsilva” spun că tăierile ilicite sunt foarte puține, ca și cele programate de altfel și că riscăm chiar să ne confruntăm cu fenomenul de îmbătrânire a pădurilor.

 
Potrivit datelor oficiale, volumul tăierilor ilicite crește. Astfel, în anul 2009 au fost tăiați 2.200 m³ de pădure, în 2010 - 3.900 m³, în 2011 - 4.800 m³, iar în prima jumătate a anului 2012 s-au tăiat deja 2.853 m³, cu un volum total de masă lemnoasă de 1.065 m3, prejudiciul cauzat fiind de 83.200 lei.

Cel mai mare volum de tăieri ilicite a fost depistat la întreprinderile silvice din Hânceşti (care gestionează 10% din fondul forestier) - circa 2.000 m³, Comrat - 219 m³ și Chişinău - 176 m³. În Ocolul silvic Logăneşti, Hâncești, au fost tăiați 888 m³ doar în toamna-iarna anului 2011, delictul fiind depistat în primăvara anului curent după topirea stratului de zăpadă.

Moldsilva: „Tăiem mai puțin decât trebuie”


Chiar și așa, vicedirectorul general al Agenției „Moldsilva”, Tudor Botnari, afirmă că riscăm să ne confruntăm cu îmbătrânirea pădurilor, pentru că tăiem mai puțin decât trebuie. „Noi avem o creștere anuală de 1.200.000 m³, iar tăierile programate constituie sub 40 la sută, adică mult mai puțin decât trebuie”.

Potrivit vicedirectorului, agenția deține doar 82% din suprafețele cu pădure de pe teritoriul țării, adică 336,6 mii hectare din 362 de mii. „Afirmația că rămânem fără pădure nu este adevărată. Amenajările silvice sunt efectuate după metodologia europeană, care este implementată în ultimii 20 de ani cu suportul colegilor din România”, a spus Tudor Botnari. „Avem sectoare care urmează să fie refăcute și ceea ce ați observat dumneavoastră din spațiu reprezintă aceste sectoare. În acest caz, poate fi vorba despre copacii care au atins vârsta exploatabilității, adică sunt bătrâni sau bolnavi și trebuie tăiați. Parcelele au nevoie de îngrijire sub aspect sanitar și extragerea copacilor bolnavi, proces care nu poate avea loc fără avizul pozitiv al Inspectoratului Ecologic și cel al reprezentanților Academiei de Științe a Moldovei (AȘM). Nicio suprafață din cadrul vreunei rezervații naturale nu poate fi supusă tăierii fără un plan prealabil, materiale de amenajare și alte zeci de documente aprobate de Ministerul Mediului și AȘM”, a afirmat vicedirectorul. „Noi nu începem tăierea până nu avem rezervat numărul necesar de puieți, pe care să-i sădim în loc. De asemenea, nu tăiem niciodată o parcelă întreagă, ci, consecutiv, unele specii pe care le înlocuim, apoi trecem la altele”, susține Tudor Botnari.


Suprafețele forestiere date în arendă sunt dezastruoase


Simion Grișciuc, președintele Comisiei de anchetă pentru verificarea gestiunii fondului forestier, a zonelor de protecţie a apelor râurilor, bazinelor și a parcurilor, nu împărtășește părerea reprezentantului „Moldsilva”. „Am efectuat mai multe raiduri prin gospodăriile silvice din RM, acordând atenție gestionării fondului silvic, celui de vânătoare și politicii cadrelor. Scopul meu este să găsesc argumente pentru a anula Hotărârea de Guvern ce vizează darea în arendă a fondului forestier”, a spus Simion Grișciuc. Potrivit lui, circa 12 mii ha au fost date în arendă atât în scop de recreere, cât și cinegetic, iar situația pe aceste suprafețe este dezastruoasă. „Am depistat construcții capitale, mai ales pe teritoriile din jurul Chișinăului. Am observat că oamenii cresc mistreți pe suprafețele arendate și distrug în totalitate stratul de jos al vegetației. Dacă, teoretic, pe un hectar de pădure nu trebuie să fie mai mult de doi-trei mistreți, apoi la noi 20-30 de mistreți sunt îmbulziți pe patru hectare de teren”, a menționat președintele Comisiei. Potrivit lui, cele mai multe încălcări sunt înregistrate la gospodăriile silvice Chișinău, Strășeni și Hâncești. „În ocolul silvic Ghidighici sunt crescuți mistreți, care nu au ce mânca în pădure și distrug lanurile de păpușoaie și vie ale oamenilor. Am și niște semnale de tăieri ilicite, dar nu vă pot da mai multe detalii pentru că vreau să-i prindem în flagrant. Au fost defrișați arbori „ca-n codru”, și au fost făcute focuri pe cioturi ca să nu se cunoască unde au fost copaci. Urmează să merg acolo și să vin cu probe”, a conchis deputatul, calificând situația drept una gravă.
 
Agenția „Moldsilva” a suspendat procesul de dare în arendă a fondului forestier care se află în gestiunea instituției. Actualmente, instituția are încheiate 807 contracte cu o suprafață totală de 11.531 ha de pădure ce constituie 4,1% din suprafața fondului forestier gestionat de către Agenție. Dintre acestea, 740 sunt contracte în scop de recreere, pe o suprafață de 2.461 ha, iar 67 sunt contracte în scop de gospodărire cinegetică, pe o suprafață de 9.070 ha.