Astăzi 21 Septembrie 2018, Vineri - Ultima actualizare la 20 Septembrie 2018
Abonamente

Moldova 16 Decembrie 2013, ora 09:34

(OPINIE) Un semnal de alarmă: Limba română

Marime Font

 
 
 

Vestea recunoaşterii oficiale a limbii române că limbă de stat în Republica Moldova a fost primită cu legitimă satisfacţie, la stânga şi la dreapta Prutului. Cultura în limba română este miza principală a colaborării dintre România şi Republica Moldova, ea este garanţia unei solidarităţi de durată, deoarece vine din istorie şi ţine de straturile cele mai profunde ale numitorului comun al celor de la stânga şi de la dreapta Prutului.

În această privinţa, nu este întâmplător că la Bucureşti şi la Chişinău apar reviste lunare, cu acelaşi titlu: “Limba română”. La Bucureşti, ea este editată de Institutul de Lingvistică al Academiei Române şi are o vechime de peste jumătate de secol; la Chişinău, ea apare din anul 1991, la iniţiativa a trei oameni luminaţi, Ion Dumeniuk, Nicolae Matcas şi Alexandru Bantos, care conving Ministerul Ştiinţei şi Învăţământului de la Chişinău să editeze revista “Limba română”, în noile condiţii, de independenţa, ale Republicii Moldova, când venise momentul ca limba română să-şi reia şi la Chişinău rolul ce-i revenea în haina ei firească, latină. Acum, cu recunoaşterea limbii române ca limba oficială, de stat, a Republicii Moldova, era de aşteptat că şi revista “Limba română” să capete un nou suflu.

Dar n-a fost să fie. Pe coperta interioară a revistei de la Chişinău citim: Publicaţie editată cu sprijinul Ministerului Afacerilor Externe al României – Departamentul Politici pentru Relaţia cu Românii de Pretutindeni. Apare firească întrebarea: Dar, în noile condiţii, nu ar trebui ca şi Guvernul de la Chişinău să sprijine această revista? Răspunsul trist îl aflăm din editorialul lui Nicolae Matcas “Destinul limbii, destinul revistei”, în numărul 9-12 (219-222), septembrie-decembrie 2013(paginle 7-10) al acestei reviste, din care aflăm că, părăsită de cei care ar trebui s-o sprijine, revista riscă să moară; chiar proximul ei număr se află sub semnul întrebării. Timp de 22 de ani, revista această a constituit un ajutor esenţial pentru predarea limbii române în şcolile din Republica Moldova. Este evocat cuvântul rostit de marele lingvist Eugen Coşeriu la împlinirea a zece ani de existenţa a revistei: “Să nu lăsăm să piară această revista [...] dacă dispare şi această revista [...] atunci ne-am trădat cultură naţională, ne-am trădat identitatea spirirituala, am trădat dimensiunea fundamentală a omului că fiinţă spirituală: limbajul”. Acest apel al celui mai celebru lingvist român postbelic era lansat în condiţii politice net mai dezavantajoase faţă de cele de azi, când Republica Moldova se apropie de Uniunea Europeană iar la Chişinău nu se mai află un guvern comunist. dar iată că lucrurile au evoluat altfel. În finalul articolului, autorul lansează un apel disperat conducătorilor actuali ai Republici Moldova, cerându-le să conştientizeze că această publicaţie are azi acută nevoie de susţinerea instituţiilor statului, pentru a supravieţui.



Noi, cei de la Bucureşti, ne întrebăm desigur cum rămâne cu sprijinul acordat de Guvernul României acestei reviste. Aflăm din articol că acest sprijiin a constat în acoperirea cheltuielilor privind hârtia şi tipografia. Dar nimeni nu mai sponzorizeaza muncă redacţională, salariile celor care fac revista.

Putem asista indiferenţi la încetarea apariţiei revistei “Limba română” de la Chişinău, exact într-un moment în care este o tot mai mare nevoie de ea?

sursa: contributors.ro
Articol scris de Solomon Marcus

blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 18 Septembrie 2018, ora: 19:33

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 11 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

Zece ani de la războiul ruso-georgian. Cauze și efecte

În această săptămână, s-au împlinit zece ani de la războiul ruso-georgian, care a condus la apariția a două noi conflicte înghețate în Regiunea Extinsă a Mării Negre: Abhazia și Osetia de Sud, recunoscute ca state independente, cu precădere, de către Federația Rusă. 

() Citeşte tot articolul