Astăzi 23 Septembrie 2018, Duminică - Ultima actualizare la 22 Septembrie 2018
Abonamente

Istorie 24 Iunie 2013, ora 08:49    Din editia print

(REPORTAJ) Republica Moldova are peste 8.000 de situri arheologice recunoscute oficial (I)

Marime Font

 
 
 

Chiar dacă nu îți oferă posibilitatea de a descoperi artefacte legendare (deși, niciodată nu e bine să spui niciodată) sau aventuri precum cele ale lui Indiana Jones, asta nu înseamnă cămeseria de arheolog în R. Moldova este una anostă și lipsită de satisfacții profesionale. 

Dimpotrivă, potrivit specialiștilor în domeniu, bucata asta de pământ dintre Prut și Nistru este un adevărat El Dorado în materie de arheologie, fiind una dintre cele mai bogate zone în așezări preistorice și antice din lume.

Republica Moldova are peste 8.000 de situri arheologice recunoscute oficial, însă potențialul este unul, cel puțin dublu, spune directorul Rezervației istorice de la Orheiul Vechi, istoricul Valeriu Pașa, el însuși un pasionat de arheologie. Cel mai bine reprezentate sunt perioadele din preistorie, începând cu paleoliticul superior, eneolitic și ajungând până la antichitate. Teritoriul actual al Republicii Moldova, alături de toată zona din afara arcului extracarpatic, până mult dincolo de Nistru, a fost unul dintre cele mai vii în acest interval de câteva mii de ani, oferind relicve de excepție despre începuturile civilizației umane. „Numai la Orheiul Vechi avem șapte situri istorice, multe dintre acestea fiind suprapuse în straturi, reprezentând perioade din preistorie și până în Evul Mediu. Practic, nu există sat în R. Moldova care să nu aibă un sit istoric, marea majoritate însă fiind nivelate pe parcursul secolelor de lucrările agricole efectuate de oameni”, afirmă Pașa.

Leagăn al civilizației umane



Descoperiri senzaționale (podoabe din aur vechi de circa 6400 de ani, așezări preistorice uriașe, de peste 100 de hectare, artefacte mai vechi decât piramidele) demonstrează că pe aceste plaiuri civilizația umană a fost una extrem de înfloritoare, ceea ce susține teza potrivit căreia leagănul civilizației europene se găsește în arealul geografic din care face parte și R. Moldova, alături de România și o parte din actualul teritoriu al Ucrainei. „Doar pentru comparație să spunem că în vreme ce arheologia germană și cea franceză proslăvesc civilizația celtică, ale cărei rămășițe sunt descoperite în Europa Occidentală. Însă celții, față de civilizațiile care s-au succedat pe aceste pământuri, nu au fost decât niște primitivi”, declară istoricul. Faptul că dovezi ale tehnologiilor avansate pentru zorii civilizației umane apar permanent din măruntaiele pământurilor basarabene ilustrează acest lucru. Din păcate, un mare dezavantaj, din punctul de vedere al popularității acestor situri îl constituie lipsa valorii arhitecturale a acestor descoperiri. Faptul că nu au fost descoperite construcții sau clădiri similare cu cele celebre ale antichității nu știrbește însă cu nimic din valoarea descoperirilor făcute aici.

În numărul viitor veți putea citi despre modul în care se scurg din țară relicve de valoare patrimonială inestimabilă.

Profil de arheolog

Deși foarte tânăr, Sergiu Popovici, s-a afirmat deja, la 27 de ani, ca un specialist al Agenției Naționale Arheologice. În aceste zile, el conduce o echipă de săpători la Orheiul Vechi, acolo unde un sit antic, un val de apărare de pământ din timpul geților, stă în calea apeductului care va traversa zona și trebuie descărcat de sarcina arheologică. „Patrimoniul nostru arheologic ar putea oferi un valoros material pentru promovarea imaginii țării noastre la nivel mondial. Mai mult ca atât, bogăția și diversitatea culturilor arheologice, de fapt a civilizațiilor antice oferă un colorit cu totul specific respectivului spațiu, dându-i o aură cu totul originală”, spune Sergiu Popovici. În ceea ce privește viitorul acestei meserii în R.Moldova, entuziasmul specialistului își mai pierde puțin din elan. „Din păcate, domeniul acesta nu a fost niciodată în vizorul autorităților. Viitorul științei arheologice și a patrimoniului arheologic în RM este în strânsă legatură cu politicile statului în domeniul culturii, pe de o parte, și al Academiei de Științe, pe de altă parte. Un rol important în viziunea mea i-ar reveni societății civile care ar putea avea un cuvânt greu de spus. Astăzi putem doar constata că arheologia se află într-o stare deplorabilă din toate punctele de vedere și, practic, se menține datorită entuziaștilor cărora nu le este indiferentă soarta patrimoniului arheologic și istoria străveche a acestui pământ” concluzionează arheologul.

Un articol de:
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul