Astăzi 21 Septembrie 2018, Vineri - Ultima actualizare la ora 17:36
Abonamente

Actualitate 30 Mai 2016, ora 10:21

(Vernisajul Vinului 2016) Embargoul a resuscitat calitatea și tradiția vinului moldovenesc

Marime Font

Foto: Ramin Mazur

Am ieșit din casă în grabă, abia reușind să iau din mers umbrela. 

Era foarte clar că în câteva minute va începe să plouă, iar culoarea norilor grei, care se pregăteau să cadă peste oraș, dădea și ea de înțeles că va turna cu găleata. Mă gândesc cu regret că ar fi mare păcat să nu vină nimeni pe așa vreme la Vernisajul Vinului. Totuși, e a X-ea ediție, jubiliară, știu bine că s-a pus mult efort și suflet în pregătiri și lumea e așteptată la un pocal de vorbă cu tâlc, în aer liber. Iar ploaia e foarte hotărâtă să strice totul...



Ajung la destinație și abia dac văd un loc liber pentru parcare. La terasă aproape că nu mai sunt scaune libere. Lumea prinsă de ploaie zumzăie în grupuri mici, se încălzește cu vin alb și găsește neapărat capăt de discuții și motiv de zâmbete. Ploaia, deci, să-și caute de treabă, că adevărații cunoscători ai licorii lui Bachus găsesc în ea un decor romantic și pretext bun de a se mai reține un pic la un eveniment care le place.

Din cei aproximativ 40 de producători de vinuri din Moldova, ediția din 26 mai i-a adunat pe 30 cei mai buni sub brandul generic național Vinul Moldovei/ Wine of Moldova. Cea mai mare ”dezamăgire” a evenimentelor de acest fel pentru un necunoscător - un consumator pentru care vinul se împarte în „de-al meu” și „de-al lui cumetru” sau, și mai rău, în roșu și alb - ar fi lipsa sarmalelor, plăcintelor și fripturii. Cum așa, să ai atâta vin în preajmă, să cânte la vioară însuși Radu Tălămbuță și noi să umblăm de colo-colo cu paharul aproape gol? Pentru că se toarnă, frate, doar câte un strop, câte două înghițituri, cât să-ți întețească dorința și imaginația. Și ești în acele momente numai tu și stropul tău de vin, chiar dacă tot din aceeași sticlă i s-a turnat și interlocutorului. Tu simți căpșuna din rosé, iar el – aroma de caisă; ție ți se pare dulce-acrișor, iar pe el îl cucerește amăruiul de migdale. Iar partea cea mai bună a lucrurilor este că ambii aveți dreptate. În tandemul cu vinul, spun specialiștii, ai tot dreptul să descoperi în el ce-ți poftește inima. Important e să vrei să găsești în vin calitatea și caracterul.

O întâlnesc neapărat pe Diana Lazăr, vice-director la Proiectului de Competitivitate al USAID, care vorbește cu mândrie despre una dintre cele mai așteptate premiere ale ediției din acest an a Vernisajului – vinurile cu indicație geografică. În general, vorbim despre o schimbare a imaginii vinului moldovenesc, în care se investește foarte bine, și chiar dacă aceste schimbări nu sunt încă foarte perceptibile, dacă ele se vor continua, cu siguranță se vor simți în timpul cel mai apropiat, spune Diana Lazăr. Noul concept al vinurilor cu indicație geografică, inspirat din cele mai bune practici europene, oferă posibilitatea de a pune în valoare vinurile de calitate, păstrând o legătură puternică cu regiunea din care ele provin. Există, deci, și un factor de dezvoltare regională, pentru că vorbim despre o industrie care oferă locuri de muncă în special în zonele rurale, mai remarcă Lazăr. Vinul Moldovei adună an de an tot mai multe istorii de succes, modele de familii, care au trecut de la producerea unui vin artizanal, spre un vin de calitate. Vice-directorul vine cu două recomandări importante pentru cei care doresc să dezvolte afaceri de familie: ”Este important să fie curajoși și să mizeze pe un vin care este pe gustul noilor consumatori de tip occidental. Să plecăm de la vinurile dulci și demi-dulci din soiuri aborigene, spre vinurile din soiuri nobile autohtone, îmbuteliate, cu indicație geografică. În al doilea rând, le-aș recomanda tinerilor antreprenori să se adreseze la Oficiul Național al Viei și Vinului (ONVV), care are toată experiența necesară pentru a-i ajuta, la fel ca și Proiectul de Competitivitate al USAID, care le poate oferi suportul necesar pentru un start-up eficient”.

Dumitru Munteanu, directorul ONVV își amintește la rândul său de un exemplu caraghios, dar elocvent, când Ghenadie Onișcenco a prezis că moldovenii o să ajungă să-i pună monument de aur pentru embargoul Rusiei asupra importurilor de vinuri din Moldova. Și chiar dacă Onișcenco a încercat să glumească atunci, noi, se pare, am luat-o în serios. Calitatea vinurilor moldovenești a crescut considerabil în ultimii ani, fapt demonstrat de numeroasele premii câștigate la concursuri internaționale prestigioase. ” În 2015 Moldova a înregistrat o creștere cu 33 la sută a exporturilor în UE în raport cu 2014. Pe unele piețe precum Marea Britanie, SUA, China sau Japonia exporturile s-au dublat cel puțin. Și sunt doar primii pași întreprinși după provocarea embargoului. Nu uităm nici de piața locală, la fel de importantă. Orice eveniment organizat de Oficiul Național al Viei și Vinului are și partea educativă a consumului de vin. Or, noi nu promovăm consumul de alcool, ci cultura consumului corect, moderat al vinului de calitate, îmbinat cu bucatele potrivite” subliniază Dumitru Munteanu.

Admir lucrurile aparent imposibile – o inscripție jucăușă pe sticle de cupaje roșii și albe. Proprietarul e tânăr și ambițios. Discută cu vizitatorii de parcă nu i-ar vedea pentru prima dată, ci ar servi niște clienți fideli, care între timp i-au devenit prieteni. Dan Prisăcaru este directorul cramei Minis Terrios, unul dintre membrii activi ai Asociației micilor producători de vinuri din Moldova. Crama sa și-a început activitatea în 2013. Sunt cei mai mici, produc aproximativ 8 mii de sticle de vin anual, iar anul trecut au plantat primele 5 hectare de viță de vie proprie. Dan recunoaște că e greu să numești business ceea ce face el. „Dacă am porni de la piramida lui Maslow, apoi ceea ce ține vie crama Minis Terrios este tocmai nivelul din vârf al piramidei - nevoia de autorealizare, împlinirea visului și aprecierea din partea altora”, spune Prisăcaru. În cadrul Asociației sunt membri care produc câte o mie, două sau chiar câte 500 de sticle pe an. Cu toate acestea, deja s-au găsit cunoscători tocmai din Singapore, care au comandat recent un grupaj din cele mai selecte vinuri ale Asociației. E tocmai acel model al businessului de familie pe care mizează industria. Dan Prisăcaru și cu soția sa sunt din Chișinău. El a făcut un masterat în Franța, în administrarea industriei vinului. A fost un proiect gândit spontan, care s-a transformat în doar trei luni, dintr-o schiță desenată pe un șervețel de hârtie, într-o vinărie funcțională. „Când vine vorba despre producere, găsesc multă informație utilă în internet, dar nu m-aș descurca fără ajutorul membrilor Asociației, care sunt foarte săritori la nevoie. Când ne-am apucat să producem vinuri, recunosc, nu prea aveam cunoștințe, dar colegii au fost foarte receptivi și m-au ghidat la fiecare pas, în fiecare proces”, mai spune Dan, producătorul îndrăzneț al vinului fabricat în Republica Moldova pentru a inspira întreaga lume.

Și vinificatorii mai vechi, cu experiență, sunt nevoiți să se reinventeze pe parcurs, conștienți de solicitările consumatorului modern. Iulia Durleșteanu reprezentanta Wine International Project Garling consideră că, deși compania este cunoscută pe piață, datorită vinurilor din Ciumai, mai ales, și pentru „sticla Stradivari”, pentru ediția jubiliară a Vernisajului Vinului a fost pregătită seria nouă „Eu iubesc vinul” adaptată tinerilor. „Am ales cu grijă câte o frază specifică potrivită caracterului fiecăruia dintre cele cinci vinuri ale seriei. Pentru că vrem ca vinul Garling să fie iubit, nu neapărat înțeles- exact ca o femeie. Avem riesling, sauvignon, cabernet, merlot, îmbuteliate în toamna anului trecut. Vedem care sunt reacțiile consumatorului astăzi, iar săptămâna viitoare vom exporta în premieră cabertet și riesling în Estonia”, menționează Iulia Durleșteanu.

Chiar dacă au exportat ani la rând în Rusia, producătorii de vinuri s-au adaptat destul de repede la piețele Uniunii Europene. Elena Uporova, specialist marketing și vânzări în cadrul Cimișlia Wineries susține că astăzi capacitatea de cumpărare a consumatorului din UE este mult mai mare. Compania produce peste 5 mln de sticle de vin anual, dintre care 95 la sută se exportă în UE, Asia și SUA. Cu toate acestea, orice producător autohton știe că niciun partener sau cumpărător din afară nu te va lua în serios dacă nu ești prezent în rețele magazinelor de pe piața locală, dacă nu ești cunoscut și apreciat aici. „Cel mai nou produs Cimișlia Wineries este spumantul dulce, alb ”Vero di Moscato”, slab alcoolic, produs după o tehnologie unică italiană. E un vin pentru doamne și domnișoare, care credem că va fi ”bomba verii”. Urmează să apară în doar 3-4 zile și în rețelele comerciale”, spune cu mândrie Elena Uporova.

Vernisajul jubiliar a fost dedicat vinurilor albe și rosé, aromate și tandre. La sfârșitul primăverii, e momentul cel mai potrivit pentru a face niște totaluri intermediare și a seta noi tendințe. E timpul ca, în serile lungi de vară, la terase, între prieteni, să se consume o cupă de vin moldovenesc autentic, în defavoarea altor băuturi alcoolice, care nu ne reprezintă.

Un articol de: Ana Trifan Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md