Astăzi 25 Septembrie 2018, Marţi - Ultima actualizare la ora 08:05
Abonamente

Criza 19 August 2016, ora 07:41    Din editia print

[ANCHETĂ] Statul sacrifică fondul genetic pentru interese obscure

Marime Font

Foto: Ramin Mazur

Fondul genetic viticol și pomicol al țării a ajuns într-o stare deplorabilă. Mărul discordiei între cercetători și reprezentanții statului este terenul agricol care se află în preajma Chișinăului - valoarea acestuia este estimată de specialiști la zeci de milioane de dolari. Mii de soiuri și specii de pomi fructiferi și viță-de-vie, aduse din toată lumea, riscă să fie pierdute ireversibil.

În ultimii 7 ani, se duce un adevărat război între Institutul Științifico-Practic de Horticultură și Tehnologii Alimentare (IȘPHTA) și autorități. Ambele părți pretind că acționează în folosul statului și au drept scop protejarea fondului genetic, dar, între timp, sute de hectare de livezi experimentale și plantații viticole au fost lăsate de izbeliște. Savanții nu au unde-și efectua cercetările, iar proiectele științifice din sfera respectivă au fost stopate.

Totul a început în anul 2008. Conform unei Hotărâri de Guvern din 24 iunie 2008, cu scopul de a optimiza infrastructura sferei științei și inovării din sectorul agroalimentar, s-a decis contopirea întreprinderilor de stat: Institutul de Pomicultură, Institutul de Viticultură şi Vinificaţie, Centrul pentru Culturi Nucifere, Institutul de Tehnologii Alimentare şi subdiviziunile pentru Culturi legumicole şi cartof, ale Institutului de Fitotehnie „Porumbeni”. Astfel s-a format Institutul Științifico-Practic de Horticultură și Tehnologii Alimentare.




În plantațiile fondului genetic pomicol

Organizația urma să efectueze cercetări în domeniile: pomicol, viticol, vinicol, legumicol și al tehnologiilor alimentare. Până atunci, fiecare întreprindere avea în posesia sa terenuri agricole și era în autogestiune, însă Ministerul Agriculturii a fondat două stațiuni de stat: Stațiunea Științifico-Experimentală „Codru” și Stațiunea Științifico-Experimentală „Vieru”. Prima a primit în gestiune terenurile din fondul genetic pomicol, iar cea de-a doua, terenurile fondului genetic viticol. Potrivit specialiștilor din domeniu, anume în acel moment lucrurile au luat o întorsătură greșită.

„Doar „au muls” banii din viile și livezile pe care le-au primit”

Până în anul 2008, fondul genetic al R. Moldova era unul dintre cele mai bogate din lume la capitolul specii și soiuri de plante. Mihail Rapcea, vicedirectorul Institutului Științifico-Practic de Horticultură și Tehnologii Alimentare, susține că cele cinci întreprinderi de stat au fost comasate la inițiativa președintelui de atunci, Vladimir Voronin. „Pe dracu, niciun fel de optimizare nu a fost. El a vrut să ia câteva hectare de pământ pentru ficior-său, ca să construiască un cartier locativ. Am primit și o scrisoare de la minister, unde scria că trebuia să dăm unei firme de construcții 15 hectare de teren lângă oraș, în schimbul a 20 de hectare din preajma localității Tohatin. Eu le-am propus să adăugăm și terenurile pe care le-am oferit colaboratorilor institutului ca grădini și era să semnez orice document de modificare a legii, dar ei n-au acceptat și au decis să ne ia toate terenurile”, a declarat vicedirectorul IȘPHTA.


Mihail Rapcea, vicedirectorul Institutului de Horticultură

Atunci Mihail Rapcea era directorul Institutului de Pomicultură și susține că avea în gestiune 751 de hectare de teren agricol. După comasare însă a rămas fără nimic. El își amintește că „pământurile le-au fost date stațiunilor, iar din 2008 până în prezent, acestea practic n-au făcut nimic. Doar au muls bani din viile și livezile pe care le-au primit. Până atunci, terenurile agricole erau îngrijite și erau respectate tehnologiile de creștere a fructelor. Aveam o pepinieră modernă și produceam material săditor devirozat. La începutul anilor 2000, am creat plantația-mamă de ramuri altoi pe o suprafață de 12 hectare, unde sunt amplasate cele mai performante soiuri din lume. Asta-i colecția țării, nu e doar a institutului, dar noi o pierdem”.

„Au venit „să pască” aici, deja cei care au preluat conducerea”

În 2-3 ani, când cele două stațiuni au fost create, ele au falimentat. „Ei aveau doar un singur scop: să pună mâna pe terenuri. Institutul de Horticultură este înconjurat de pământ, care se află chiar în coasta orașului. După ce comuniștii au plecat de la putere, au venit „să pască” aici deja cei care au preluat conducerea. Culmea e că Ministerul Agriculturii a alocat bani stațiunii pentru îngrijirea genofondului, în timp ce acesta deja era în insolvabilitate. Ei n-au avut dreptul să facă acest lucru. O întreprindere falită nu trebuie să primească bani de la stat pentru ca să falimenteze mai departe. Nu știu ce au făcut cu banii, cert este că lucrări de întreținere n-au fost efectuate, iar genofondul pomicol și viticol a ajuns de izbeliște. Din 2008, savanții nu au acces la plantațiile lor. Asta înseamnă că circa 2500 de soiuri de pomi și viță-de-vie din toată lumea, plantate la noi de-a lungul timpului, riscă să fie pierdute ireversibil. Livezile se transformă treptat în păduri”, constată Rapcea.


Peste 100 ha de livezi, din fondul genetic, sunt în paragină de câțiva ani

Vicedirectorul IȘPHTA este convins că dacă terenurile nu vor fi reîntoarse institutului în următorii 2-3 ani, atunci se va pierde tot genofondul țării.

„Din 2009 nu s-au făcut tăieri și nu s-a prelucrat solul”

Așa-numitele păduri, se află chiar peste drum de clădirea fostului Institut de Pomicultură, pe strada Costiujeni din Capitală. Excursia printre copaci s-a oferit să ne-o facă Victor Bucarciuc, cercetătorul principal în Laboratorul Genofond și Ameliorarea Plantelor Pomicole și doctor habilitat în agricultură. Faptul că acolo este fondul genetic pomicol al statului îl confirmă doar variația mare de soiuri de copaci, care poate fi observată cu ochiul liber. Sortimentul enumeră peste 3500 de soiuri din 17 specii de pomi și circa 100 de hectare de teren. Majoritatea plantelor sunt într-o stare critică. Dacă 10 ani în urmă suprafața respectivă era îngrădită și păzită, acum poți intra pe teritoriu fără probleme.

„Din anul 2009, nu s-au mai făcut tăieri și nici nu s-a prelucrat solul în fondul genetic. Statul trebuie să aibă grijă de acest patrimoniu național. Pe acest teren agricol sunt cireși, vișini, meri, peri, gutui, caiși, pruni, piersici. Nu toate soiurile sunt adaptate la condițiile noastre climaterice, iar dacă nu sunt îngrijite corespunzător, acestea pur și simplu mor. Eu cred că se merge împotriva institutului. Când acesta nu mai are fond genetic, nu mai trebuie nimănui. Ca să ne vedem rodul muncii și să includem rezultatele în catalog, noi, savanții, venim aici pe furiș. Nu avem nici măcar permisiunea să facem cercetări. Starea copacilor e dramatică. De câțiva ani nimeni nu-i mai stropește, iar bolile și dăunătorii fac legea”, se arată dezamăgit însoțitorul meu.


Victor Bucarciuc, șef de laborator în cadrul IȘPHTA

Chiar și în aceste condiții dificile, o parte dintre pomi rodesc. Recoltările nu sunt efectuate de către cineva organizat. Profesorul Bucarciuc povestește că fructele sunt culese de către cei care locuiesc în preajmă. „Dacă o să veniți aici spre seară, o să vedeți cum toată lumea iese cu torbele pline. E groaznic să vezi în ce hal fără de hal a ajuns fondul nostru genetic”, susține specialistul.
Pe finalul excursiei, printre buruieni și scai, Victor Bucarciuc a recunoscut că pentru ca fondul genetic să fie salvat măcar parțial, sunt necesare investiții enorme din partea statului.

Incendiul ar fi fost provocat intenționat

O situație similară am găsit-o și în fondul genetic vitivinicol. Plantațiile de viță-de-vie se află pe strada Vieru, la ieșirea din Chișinău, spre orașul Ialoveni. Aici, la fel, n-au fost efectuate lucrări de întreținere în ultimii câțiva ani, iar multe soiuri își dau ultima suflare. Pe lângă faptul că plantația trebuie să facă față buruienilor sau bolilor și dăunătorilor, zilele trecute, mai mult de jumătate de plantație a ars, cu roadă, cu tot.


Plantațiile fondului genetic viticol, după incendiu

Totul s-a întâmplat în seara zilei de sâmbătă, 6 august. Genofondul viticol a luat foc în patru locuri simultan. Potrivit unui martor ocular, focul înainta foarte repede, iar în cinci ore, cât a durat stingerea, acestea au mistuit aproape 8 hectare de diferite soiuri de viță-de-vie, dintr-un total de 14 hectare.

„Butașii, care au ars, nu mai pot fi salvați. Să fi fost îngrijită, via nu era să ardă, dar acolo era multă iarbă uscată și din cauza ei incendiul a provocat asemenea pagube. Poliția investighează cazul, iar pompierii urmează să stabilească în ce condiții a luat foc plantația. Eu cred că este imposibil să se aprindă focul în patru părți diferite în același timp. Este evident că acest lucru a fost făcut intenționat cu scopul de a distruge ceea ce a mai rămas și de a ne crea nouă probleme”, a menționat Tudor Cazac, șef de laborator în cadrul IȘPHTA.

Gheorghe Savin, cercetător științific în cadrul aceleiași instituții, a estimat pierderile provocate de incendiu și a ajuns la concluzia că prejudiciul se ridică la aproape 30 de milioane de lei, asta din motiv că soiurile de viță-de-vie făceau parte din resursele genetice ale țării și nu vor mai putea fi recuperate.

„Au comandă de la cineva să lichideze Institutul de Horticultură”

Potrivit lui Constantin Dadu, directorul Institutului de Horticultură, din 2008, instituția pe care o conduce este supusă unei adevărate terori – nu se termină o judecată și începe alta, iar incendiul nu este nimic altceva, decât o nouă avertizare. El susține că nici măcar terenul pe care este amplasată clădirea fostului Institut de Viticultură și Vinificație și unde-și are biroul, nu-i mai aparține. În ultimii 7 ani, șeful IȘPHTA a fost amenințat, forțat să-și dea demisia și chiar i-au fost deschise câteva dosare penale.


Constantin Dadu, directorul Institutului de Horticultură

Directorul susține că în ultimul timp au fost admise mai multe încălcări - „una dintre ele este decizia Curții de Apel, care a emis o hotărâre prin care permite uneia dintre stațiuni să dea în arendă 15 hectare de teren, pe un termen de 30 de ani, cu dreptul de construcție și vânzare. Acest lucru nu a fost aprobat de cei de la MAIA, chiar dacă ei sunt fondatori. În caz contrar, contractul nu poate fi valabil. Însă, hotărârea Curții de Apel obligă Cadastrul să înregistreze contractul de arendă. Când juristul nostru s-a dus la Centrul Național Anticorupție (CNA) și le-a vorbit despre acest lucru, acolo i-au spus că toți care au admis asemenea încălcări vor fi arestați. Iată însă că au trecut trei luni și nu s-a schimbat nimic. Am înțeles că acolo s-au implicat persoane influente din Guvern. Ministerul Agriculturii acum îi apără pe cei de la stațiune, dar eu consider că ei au comandă de la cineva ca să lichideze Institutul de Horticultură. Așa persoanele cointeresate vor pune mai ușor mâna pe terenuri. Ministerul a alocat bani enormi în ultimii ani pentru dezvoltarea genofondului țării, dar banii au fost furați și nu s-a făcut nimic.


Copacii din fondul genetic pomicol au ajuns într-o stare deplorabilă

Contactată de TIMPUL, Angela Cibotaru Starinschi, ofițer de presă al CNA, a declarat că dosarul ce ține de darea în arendă a celor 15 hectare de teren, este relativ nou, iar în prezent se află la etapa de investigații.

Juristul Institutului de Horticultură, Moisei Lepădatu, a declarat că terenurile pot fi mai simplu înstrăinate dacă întreprinderea este insolvabilă. În cazul dat hotărăște doar administratorul insolvabilității și judecătorul care are în procedură dosarul. „Legea prevede că în asemenea situație statul este înlăturat. Falimentarea a fost făcută artificial, iar ministerul a fost implicat”, a punctat juristul.

Atac raider asupra Stațiunii „Codru”

Atunci, la cârma ministerului era Vasile Bumacov, actualul ambasador al R. Moldova în Japonia. Cu ceva timp înainte să fie înlocuit, fostul ministru a prezentat publicului o informație curioasă, prin care exclude implicarea instituției pe care o conducea în procesul de falimentare a stațiunii. În documentul din data de 12.11.2014, semnat de Bumacov, se menționează că „Stațiunea Tehnologico-Experimentală „Codru” nu mai este în subordinea Ministerului Agriculturii. În urma unui atac raider, întreprinderea a fost acaparată de un grup de persoane, iar instanța de judecată a numit un administrator care nu este în subordinea MAIA. Mai mult decât atât, instanța a interzis orice intervenție a ministerului în activitatea administratorului stațiunii”.


Excursie prin fondul genetic pomicol

Pe finalul discuției, Constantin Dadu s-a arătat convins că în ultimii ani asistăm la un joc pus la cale de oameni influenți și a recunoscut că îi este frică de viața sa. „Îmi pun mașina sub fereastră, s-o am mereu în vizor. Mă tem că or pune o bombă și m-or arunca în aer. Ei nu au frică de nimeni… nici de Dumnezeu. Interesele sunt prea mari. E vorba din persoane din partidele de la putere. Terenurile astea le-ar putea aduce venituri de milioane de euro”, a conchis directorul IȘPHTA.

Ministerul Agriculturii are doar rolul de observator

De când au apărut toate aceste neînțelegeri, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare nu a avut mereu o poziție clară. Iată, spre exemplu, din luna mai 2015, până în februarie 2016, Nicolae Olaru, viceministrul Agriculturii, a prezentat patru decizii prin care informa Guvernul despre cine are dreptul să dețină terenurile unde se află genofondul țării. În două dintre ele, el scria că Stațiunea „Codru” nu are nici un drept asupra terenurilor sus-menționate și că acestea aparțin Institutului de Horticultură, iar în altele două, oficialul prezenta o poziție diametral opusă.

Curtea Supremă de Justiție însă a stabilit că deciziile prezentate de Nicolae Olaru nu au nicio valoare juridică, deoarece un viceministru nu poate cunoaște cu exactitate cui aparțin terenurile.

La rândul său, actualul ministru al Agriculturii, Eduard Grama, susține că Stațiunea „Codru”, care gestionează majoritatea terenurilor agricole, este în insolvabilitate de câțiva ani, iar MAIA are doar rolul de observator, deoarece conform Legii insolvabilității, Ministerul este dat într-o parte ca fondator. „Terenurile aparțin statului și nu unei persoane sau institutului. Există probabilitatea ca terenul să fie reîntors. Și nu probabil, dar va fi, însă poate fi doar o parte din suprafață. Nu cred că este nevoie ca institutul să dețină 1500 ha. Ei au nevoie doar de câteva sute de hectare pentru a face experimente științifice”, consideră ministrul.


Eduard Grama, Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare

Oficialul a mai menționat că soluționarea problemei cu terenurile nu vine de la ministru sau de la minister. Aceasta este o istorie mai lungă în care este implicat nemijlocit și managementul institutului, care are o vină foarte mare în ceea ce s-a întâmplat. Eduard Grama este convins că rezolvarea neînțelegerilor respective se va face în sala de judecată.

În luna martie, curent, Curtea Supremă de Justiție a hotărât că terenurile agricole care sunt în gestiunea stațiunilor trebuie retrocedate Institutului de Horticultură. Potrivit conducerii întreprinderii, până acum nu a fost întreprinsă nicio măsură în acest sens.

Un articol de: Dorin Galben Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Actualitate 24 Septembrie 2018, ora: 13:44 de Ana Marchitan

ANCHETĂ /// Kievul a declanșat război în lumea ortodoxă Din editia print

ANCHETĂ /// Kievul a declanșat război în lumea ortodoxă

Rușii consideră că nu e timpul potrivit pentru acordarea autocefaliei Bisericii de la Kiev, în timp ce ucrainenii dau asigurări că numai așa se va face dreptate

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 23 Septembrie 2018, ora: 15:40 de Ana Marchitan

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud: „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial”

PS Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud:  „Acordarea autocefaliei unei biserici nu va provoca un război mondial” Din editia print

Pentru a afla opinia Bisericii Ortodoxe Române (BOR) privind eventuala recunoaștere a autocefaliei Bisericii din Ucraina, TIMPUL a discutat cu Preasfințitul Veniamin, episcopul Basarabiei de Sud din cadrul Mitropoliei Basarabiei, fost secretar al Sfântului Sinod al BOR.

( ) Citeşte tot articolul

Carte 23 Septembrie 2018, ora: 05:03

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem

Cum vorbim, cum scriem // Eu vreém, eu beem Din editia print

Mai ieri, de câte ori deschideam vreo pagină în internet, îmi sărea în faţă un spot publicitar, sonorizat de o tânără care întreabă, punând un accent puternic pe primul cuvânt al frazei: „Vrai să trăieşti, să înveţi şi să...

( ) Citeşte tot articolul

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 24 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 24 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Republica Moldova cu o mână dă, cu alta lovește

Republica Moldova e un ceas cu rotițele stricate. Sau, mai degrabă, fiecare rotiță funcționează de capul ei. Iar dacă ele nu funcționează cum trebuie, nu avem nici oră, nu avem nici ceas. Moldova ca stat e de mult timp nefuncțională.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 14 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Vestirea patimilor și a învierii

„Pe când străbăteau Galileea, Iisus le-a spus: Fiul Omului va să fie dat în mâinile oamenilor. Şi-L vor omorî, dar a treia zi va învia. Şi ei s-au întristat foarte!” (Matei 17; 22-23)

() Citeşte tot articolul

 


Cele mai citite articole Timpul.md