Vicepremierul pentru Integrarea Europeană Iurie Leancă, a acordat un interviu pentru TIMPUL în calitate de candidat la funcția de europarlamentar din partea României. Acesta figurează în lista Partidului Pro România, condus de ex-premierul de peste Prut, Victor Ponta. Din aceeași formațiune face parte și Mihai Tudose, un alt fost șef al Executivului României, precum și Corina Crețu, comisar european în exercițiu. Menționăm că Iurie Leancă este singurul politician din R. Moldova care candidează din partea României la alegerile pentru Parlamentul European din 26 mai.
 

- Dle Iurie Leancă, de ce ați decis să candidați la europarlamentare din partea României?
- Fiindcă este o ocazie unică pentru R. Moldova. Dacă aș ajunge în Parlamentul European, care e cea mai importantă instituție de pe continent, aș fi primul politician din țara noastră, care are șanse să reprezinte și România în ansamblu, dar să pledeze și cauza R. Moldova, așa ca să nu mai pierdem timpul, oscilând între Est și Vest, ci să fim ancorați pe aceeași linie ascendentă, la cot cu UE. Devenind eurodeputat pe listele partidului Pro România, în frunte cu Victor Ponta, Corina Crețu, Mihai Tudose, vom putea face împreună acest lucru, cu atât mai mult, cu cât avem nevoie de poduri peste Prut, care să ne faciliteze comunicarea. Avem nevoie și de linie electrică comună cu România până la București, așa cum concepusem cu dl Ponta încă în 2014. Faptul că Pro România a decis să-mi ofere această șansă este un gest simbolic, dacă doriți. Victor Ponta a demonstrat, e câta oară, că este unicul politician și unica echipă, care ține cu adevărat la Basarabia. Dacă ajung acolo, scopul este să reușim să punem R. Moldova pe agenda europeană.

„Eurodeputații români ar trebui să elaboreze o politică comună față de R. Moldova”

- Totuși, cum veți reuși să influențați situația din R. Moldova de unul singur?
- Nu merg acolo de unul singur, voi fi împreună cu cel puțin alți trei eurodeputați din partea Pro României. Vom încerca, mai întâi de toate, să generăm o atitudine mai solidară a parlamentarilor din partea României față de R. Moldova. Din punctul meu de vedere, după aderarea României la NATO și la UE, relația cu R. Moldova ar trebui să fie prioritară, fiindcă astfel nu e vorba doar de crearea premiselor pentru reîntregirea neamului, dar și pentru securizarea zonei la frontiera de Est a României. De aceea convingerea mea este că eurodeputații români ar trebui să elaboreze o politică comună față de R. Moldova, pe care să o susțină solidar, ci nu în funcție de afilierea politică. Dacă voi reuși acest lucru, bineînțeles că vocea noastră va fi mult mai puternică, fiindcă atunci când Parlamentul European votează anumite rezoluții, nu toți 751 de eurodeputați sunt în egală măsură interesați de R. Moldova. Dacă știi să comunici bine și să generezi o atitudine de respect pentru ceilalți eurodeputați, atunci poți avea subiecte de interes internațional. Aceasta va fi linia mea de comportament - de a crea o abordare consensuală între eurodeputații români pentru R. Moldova și de a formula sugestii pentru Comisia Europeană în ceea ce privește relația UE cu R. Moldova.

- Ce anume vă propuneți să faceți în Parlamentul European?
- Există obiective pe termen imediat și altele pe termen mediu, căci anumite probleme nu le poți schimba peste noapte. Pe termen imediat, este vorba de votarea bugetului elaborat de actuala Comisie Europeană pentru anii 2021–2027, prin contribuția nemijlocită a dnei Crețu, care este comisar european pentru dezvoltarea regională și care candidează pe lista Pro România. Astfel, România are șanse să obțină pentru următorul exercițiu bugetar cu 10 la sută mai mult pentru dezvoltarea regională, adică aproximativ 6 mlrd de euro, ca să vă dați seama de sumele României. Pe termen mediu, voi pleda pentru a i se oferi R. Moldova o perspectivă europeană. Astăzi, noi suntem o țară asociată, vecină, și nu putem pretinde la fonduri de preaderare, ca țările candidate. Cu dna Crețu, cu dl Tudose, vom încerca să facem așa încât și țările asociate să poată beneficia de aceste fonduri de preaderare și de subvenții la agricultură, și pentru dezvoltarea regională și, în special, bani mai mulți pentru proiecte transfrontaliere și simplificarea birocrației. Sigur că voi pleda și pentru o relație mult mai strânsă între Chișinău și București din perspectiva Bruxelles-ului, fiindcă, de exemplu, această interconectare la gaze între cele două maluri ale Prutului a stagnat și nu este neapărat vina Chișinăului, dar și a Bucureștiului, din câte cunosc. Iată acum lucrurile s-au mișcat iarăși, dar pentru noi este absolut imperativ ca, până la 31 decembrie, gazoductul să fie construit. În cazul în care gazele rusești nu vor mai tranzita Ucraina de la 1 ianuarie, să avem o sursă alternativă. Trebuie să insistăm și asupra construcției interconectării pe energie electrică. Din 2013-2014 s-a avansat foarte puțin, dar sper că vom putea aplica exact același mecanism ca și în cazul gazoductului - să nu fie neapărat nevoie de împrumuturi de la Banca Europeană de Investiții, dacă poate veni și „Transelectrica”. Chișinăul a fost deschis pentru astfel de abordări și acum are șansa să joace un rol constructiv. Mă voi ocupa și de protejarea drepturilor sociale ale cetățenilor români, pentru că e vorba și despre cei din România, și despre cei din R. Moldova, care muncesc în Europa. Să vedem cum evoluează lucrurile și cu Brexitul, pentru că sunt foarte mulți cetățeni români, plecați în Marea Britanie.

„Dacă s-ar produce Unirea, România ar primi mult mai mulți bani de la UE”

- Cât de reală este șansa Unirii R. Moldova cu România?
- Îmi vine greu să fac o prognoză. Dacă mă întrebați cât de oportună ar fi, sigur că ar fi o soluție rapidă, fiindcă peste noapte am fi în UE și în NATO. Ar fi o zonă mai sigură, cu instituții mai funcționale, cu mult mai mulți bani. România acum poate obține câte 1000 de euro pe cap de locuitor din partea UE, iar noi tot ce am obținut în 2014 a fost 42 de euro... S-ar schimba și sistemul educațional, și cel al sănătății. Păcat că acum cetățenii R. Moldova pledează pentru o altă abordare, dar cu timpul această atitudine se schimbă. România devine tot mai bogată, PIB-ul este tot mai mare, cursul vieții se schimbă spre bine. Pentru că și cei din R. Moldova își doresc o viață mai bună acum, dar nu peste 10-30 de ani, bănuiesc că această tendință va crește. Este foarte important ca clasa politică de la Chișinău și cea de la București să se ocupe de crearea acelor premise. Prima ar fi o integrare de facto, ceea ce înseamnă același spațiu educațional, comercial ș.a.m.d. Iar a doua ar fi Unirea de jure, dar asta o decid cetățenii. Și iată că singura echipă, care s-a angajat să creeze aceste premise, este cea a dlui Ponta. Atunci, în 2013, când el era premier, și gazoductul s-a construit timp de un an, și s-au reparat 900 de grădinițe, și SMURD-ul a trecut Prutul, și autobuze școlare au venit. Important e faptul că, prin această implicare a Guvernului Ponta, s-au schimbat nu doar anumite realități spre beneficiul cetățenilor R. Moldova, dar s-a schimbat imaginea României în R. Moldova. În continuare suntem implicați într-o luptă acerbă, pentru a câștiga simpatiile cetățenilor. Vedeți că Rusia are 5-7 televiziuni aici și distorsionează realitatea, din păcate, printr-o propagandă foarte cinică. România are mult mai puține surse de informare. TVR Moldova, pe care am pus-o în funcțiune tot cu dl Ponta în 2013, și-a diminuat în acest an bugetul din cauza Bucureștiului. Nu-mi dau seama ce se întâmplă acolo, cum gândesc ei...

- În ce circumstanțe e posibilă Unirea și cine își va asuma cheltuielile pentru aceasta?
- Și eu am auzit chestii de genul acesta, că Unirea ar costa România zeci de miliarde de euro. Dat fiind faptul că am sărbătorit anul trecut Centenarul, să ne aducem aminte în ce condiții s-a petrecut Unirea în 1918, când o parte a României a fost devastată economic, fiind ocupată de armata germană, și sute de mii de cetățeni români au murit, când Basarabia era într-o zonă de plină anarhie, dominată de armata țaristă, care ardea și ucidea aici în stânga și în dreapta. Aduceți-vă aminte de soarta poetului nostru Mateevici, care a fost ucis. Și iată că atunci Basarabia și România s-au unit. Amintiți-vă și de faptul că, în anii `30, România avea un nivel mediu de dezvoltare europeană. Astăzi însă situația e cu mult mai bună și mai simplă, căci România este componentă a Uniunii Europene și, dacă s-ar produce Unirea, ea ar primi mult mai mulți bani de la UE. România are un buget de aproximativ 100 mlrd de euro, un PIB de 200 mlrd. Pentru ea nu e o povară să investească, dacă aceste investiții îi vor aduce beneficii ulterioare pentru economie. Fiindcă România duce lipsa acută de forțe de muncă, vom avea și noi cu ce contribui: cu un mic potențial intelectual, cu o zonă fertilă agricolă și, dacă vor veni subvenții mai mari de la Bruxelles, Țara s-ar dezvolta și în partea asta cu mult mai repede, și am putea contribui la bogăția unei țări reîntregite. Așa că cei care spun că Unirea va costa mulți bani încearcă să devieze de pe zona reală. Dar noi ne axăm pe unificarea drumurilor, podurilor, a căii ferate, pe unificarea sistemului educațional. Așa s-a făcut Unirea din 1859, care a început cu o uniune comercială, apoi vamală. O altă soluție nu există.

„Nu poți face unirea fără cei de la București”

- Ce părere aveți despre mișcările unioniste de la Chișinău, foarte dispersate, de altfel? Credeți că are cineva interesul să provoace dezbinare între ele?
- Eu nu știu dacă cineva le dezbină sau, pur și simplu, e vorba de animozități și incompatibilități la nivel personal. Dacă mă refer la țipălăii, care se bat cu pumnul în piept, că sunt unioniști și nimic altceva, am sentimentul că sunt plătiți din altă parte decât de la București. Aici e nevoie de o altă abordare, de o partidă inteligentă, cu mult mai sofisticată, care să nu contrapună integrarea europeană și procesul de integrare națională a românilor, fiindcă sunt două procese complementare. Dacă astăzi jumătate de populație vrea integrare europeană, oricum, tot prin România putem intra în UE, tot prin unificarea spațiului legal, prin aderarea la piața energetică română de la piața europeană. Însă unii politicieni încearcă să spună că sunt chestii diferite și vor să se axeze doar pe una, ceea ce pentru mine este incorect. La fel de important este să ai un partener la București, care să vrea să aloce resurse necesare și să aibă politici de convergență cu cei de la Chișinău. În caz contrar, poți să țipi că vrei Unire, dar cu cine o vei face? Nu o poți face fără cei de la București, pentru că trebuie să investești în cetățeanul de pe malul stâng al Prutului. După cum am propus anul trecut, ar fi bine să se dea un supliment la pensie din bugetul României pentru cetățenii R. Moldova. Prin astfel de politici, schimbi percepția, lupți împotriva clișeelor propagandiste despre jandarmul român și despre faptul că România e o țară care ne-ar trage înapoi.

- Dacă Unirea nu ar fi o soluție pentru integrarea europeană a R. Moldova, am putea altfel să aderăm la UE, de vreme ce Uniunea are tendințe de extindere doar spre Balcani, dar nicidecum spre Est?
- Aș vrea să aud și eu alte soluții pentru dezvoltarea R. Moldova. Eu am spus-o mereu că unica soluție pentru noi este ancorarea în Occident, iar integrarea europeană se face numai prin România. În timp ce astfel e cu mult mai greu să ajungem la Bruxelles, prin Unire, Prutul nu va mai fi o linie de divizare, ci o sursă de apă de care avem nevoie. Fără sprijinul, inclusiv financiar, din partea UE și a României, nu avem nicio șansă să depășim decalajul care e în creștere. Repet, dacă cineva știe cum să avem o creștere economică anuală de 10 la sută, în cel puțin 5-6 ani, fără a adera la UE sau fără a ne reunifica cu România, aș vrea să-l aud și eu. Rusia nu ne va ajuta cu nimic. Tot ce îmi doresc din partea Rusiei e, cel puțin, un tratament civilizat, fără sancțiuni și fără discriminare comercială, ca să nu fie cazul să te înregistrezi în regiunea găgăuză pentru a exporta conserve, după cum îmi povesteau niște întreprinzători.

- În acest context, nu vi se creează impresia că declarațiile guvernării actuale despre integrarea europeană sunt, pur și simplu, populiste?
- Relația R. Moldova cu UE nu e în faza cea mai fericită și am mai vorbit despre acest lucru. Regret foarte mult că după o dezvoltare ascendentă, după ce am fost cei mai buni în Parteneriatul Estic, a urmat o linie în descreștere. Nu știu de ce am avut o relație ciclică, ba pozitivă, ba negativă. Mai multe motive au stat la mijloc, inclusiv criza din 2015, care a reușit să submineze puternic încrederea Occidentului în capacitatea noastră nu doar de a lucra, dar și de a acționa ca europeni. Cea mai gravă dintre deciziile ulterioare a fost cea de anul trecut, privind nerecunoașterea de către instanțele de judecată a alegerilor primarului de Chișinău. Drept răspuns, am primit o lovitură puternică - aici nu e vorba doar de bani, chiar dacă și asta contează - și dialogul a fost iarăși suspendat. Încă nu e pierdut totul, contează foarte mult cum va arăta viitoarea majoritate parlamentară și ce priorități va avea noul guvern. Eu sper să fie o majoritate proeuropeană, ca să putem reveni la o relație firească cu UE, cu România și la problemele pe care le avem de rezolvat împreună.

- Ce viitor are R. Moldova fără România, în condițiile în care exodul populației crește constant și satele noastre rămân a fi populate doar de bătrâni și copii?
- Dacă nu ne vom mișca spre Occident, mă tem că lumea va pleca în continuare. Și atunci riscăm să devenim o țară fără niciun fel de viitor. De aceea am și zis mereu că nu există o alternativă fezabilă pentru mișcarea noastră spre Occident, care poate să se întâmple doar prin România.

„Nu știu dacă e mai greu să intri sau să ieși din UE”

- Dar ce viitor credeți că are UE, în cazul în care, după Brexit, ar putea avea loc și un Fransexit, și un Italexit?
- Brexitul se poate întâmpla, chiar dacă mai sper la o minune și ați văzut cât de multe convulsii sunt în acest proces, ce părea a fi unul simplu. Nu știu dacă e mai greu să intri sau să ieși din UE. Odată ce ai intrat, e greu să rupi apoi țesutul acesta al organismului unic sau să-l tai cumva în două. Chiar dacă se va întâmpla chestia asta, sunt absolut sigur că nu va avea un efect de precedent. Acum un an, am fost în Danemarca și președintele Comisiei afacerilor europene din parlamentul acestei țări îmi spunea că, dacă Marea Britanie va ieși cu succes din UE și economia britanică se va dezvolta după asta, Danemarca va fi următoarea țară. Însă în ianuarie, acest an, am aflat că durerosul proces de ieșire a Marii Britanii din UE i-a făcut pe 81 la sută din danezi să vrea categoric să rămână în Uniunea Europeană. Din păcate, noi mai învățăm din greșeli. Uitați-vă ce se întâmplă cu economia Marii Britanii, cum pleacă corporații multinaționale din Londra, cum creșterea economică a scăzut puternic, fiind în zona de stagnare, cum lira își pierde din valoare... Dar convingerea mea este că politicienii și cetățenii europeni înțeleg că, în lumea actuală, unde se instalează noi poluri de putere, decât cel tradițional, care sunt SUA, cum ar fi China sau Brazilia, Uniunea Europeană, pentru a-și proteja interesele, trebuie să aibă o serioasă influență politică, economică și comercială. Dacă discută doar Germania sau Franța, sau Marea Britanie cu China, vă dați seama că șansele sunt absolut inegale. Dacă însă vine UE cu 500 mln de oameni, cu pondere enormă în tot ce înseamnă PIB-ul mondial, este altfel auzită și percepută. Este o nouă competiție, foarte dură de altfel. Înainte se părea că relația dintre SUA și UE este de nezdruncinat prin legăturile transatlantice, prin valorile creștine și prin democrație, dar iată că acum este un război comercial. La Washington, se fac tot felul de declarații foarte periculoase despre retragerea SUA din NATO, așa că UE trebuie să-și asume un rol mai mare. Despre asta vorbește și dna Merkel, și președintele Macron, și pentru asta trebuie mai multă unitate. Populismul acesta o să dispară. El a fost născut din anumite probleme reale, pentru că și mie îmi vine greu să înțeleg de ce UE nu a ajutat mai mult Italia sau Grecia ca să-și protejeze frontierele și să nu admită acel val de migranți. Acum însă au apărut tot felul de idei și proiecte pentru a crea un contingent de vreo 10 mii de polițiști de frontieră și de a-i plasa tocmai în aceste zone, care sunt foarte greu de protejat. Cu timpul, sunt sigur că acest val populist va dispărea și atunci se va merge pe calea consolidării Uniunii Europene.

- Ce influență credeți că are Rusia în mișcările antieuropene sau e o teorie a conspirației faptul că Moscova s-ar implica în protestele din statele UE?
- Nu e nici o teorie a conspirației. Ați văzut ultimul scandal din Austria, când s-au publicat interceptările discuțiilor fostului vicecancelar, care e și liderul unui partid de dreapta, cu o pretinsă nepoată a unui oligarh rus, care îi promitea sponsorizări puternice în schimbul unor contacte în Austria și altele. Ați văzut și raportul Mueller, care confirmă că Rusia s-a implicat în alegerile din SUA prin rețelele de socializare și prin tot felul de actori de influență. Despre același lucru a vorbit și Macron, și cei din Germania, care au încercat să contracareze aceste intervenții din partea Rusiei. Uitați-vă și la alegerile de la noi - la KAMAZ-urile venite în plină campanie. Nu știu ce a fost la bordul avionului „Gazprom”, care l-a adus la Chișinău pe dl Dodon și dacă erau acolo 20 mln, după cum se zvonea, sau nu. Dar cert e faptul că muncitorilor noștri din Rusia li se spunea să vină și să stea acasă, ca să-i voteze pe filoruși, în schimbul rezolvării unor probleme cu autoritățile ruse. Nu mai vorbesc de mass-media rusească, care făcea tot felul de reportaje. Slavă Domnului că la noi s-au închis emisiunile de noutăți și talk-show-urile politice rusești, dar capacitatea de a influența percepția este încă una foarte mare.