Astăzi 22 Septembrie 2018, Sâmbătă - Ultima actualizare la ora 09:46
Abonamente
 
 
 

Chișinău 1 Aprilie 2016, ora 08:00    Din editia print

Bâc, râu în două cu deșeuri și cu zero pești

Marime Font

O expediție a unor tineri de la Centrul Național de Mediu efectuată în anul 2013, a arătat că apele râului Bâc nu conțin nici o formă de viață de pe teritoriul Capitalei până la vărsare.  

Poluarea care depășește aproape de zeci de ori nivelul admis, este o consecință a indiferenței autorităților, care nu întreprind măsuri de protecție a apelor știind de calitatea apei care degradează an de an.
 
Traversând Capitala Republicii Moldova, râul Bâc reprezintă un caz de îngrijorare maximă pentru ecologi timp de peste 15 ani. Apa poluată, malurile cu gunoi și lipsa zonelor de protecție, care contribuie direct la degradarea apei, demonstrează că starea afluentului devine tot mai deplorabilă.

Izvorul râului se află într-o pădure de fagi din apropierea satului Temeleuţi, raionul Călăraşi, iar gura de vărsare este între satul Gura Bâcului, raionul Anenii Noi și suburbia Benderului ‒ Varnița. Lungimea râului este de 155 km, iar circa 20 se întind pe teritoriul Chișinăului, de unde începe alterarea intensă a apei.



Poluarea râului Bâc începe de fapt din apropierea orașului Strășeni, care nu are o stație de epurare, iar deșeurile ajung direct în fluviu. La acestea se mai adaugă și calitatea scăzută a apei din lacul Ghidighici, toate acestea iau parte la poluarea râului, demonstrată an de an prin probele de laborator.

În pofida indicatorilor îngrijorători, în cadrul Consiliului Municipal Chișinău, nu se discută subiecte ce ar ține de îmbunătățirea situației ecologice a râului Bâc. „Situația dramatică a râului Bâc este absolut ignorată în totalitate de autorități. Zilnic Chișinăul consumă 130 de mii de metri cubi de apă, care se deversează în canalizare, iar nu toată apa din păcate ajunge în sistemul de canalizare. Există mulți agenți economici care deversează în sisteme pluviale și de aici apele necurățite ajung direct în râul Bâc care îl distruge în totalitate”, a menționat Ina Coșeru, directoarea Centrului Național de mediu, pentru ziarul TIMPUL.

Plătim cu propria sănătate pentru că suntem indiferenți

După ieșirea de pe teritoriul municipiului Chișinău, apa intens poluată este folosită din abundență în satele din apropierea Capitalei. Localitățile de pe malul râului folosesc apa pentru creșterea animalelor și irigarea terenurilor. „De aici, respectiv, vin produsele agricole, lactatele și carnea, pe care populația le consumă. Astfel, în timp ce Primăria este indiferentă, populația își distruge sănătatea”, declară Ina Coșeru.

Leonid Zalevschi, primarul din satul Chetrosu, raionul Anenii Noi a confirmat că o parte din agricultorii zonei au folosit chiar și anul trecut apa din râu pentru irigarea legumelor și a plantelor, care ulterior sunt comercializate. „Împreună cu Inspectoratul Ecologic Anenii Noi, poliția și Primăria, am discutat cu agenții economici care dețin aceste pământuri și cultivă legumele. Oamenii au fost informați despre calitatea apei și le-a fost interzisă folosirea acesteia. Noi vom continua monitorizarea până când agricultorii vor înțelege că apa este dăunătoare”, afirmă primarul. Zalevschi a mai adăugat că, în urma unui seminar ecologic, au fost identificați o serie de copaci, la creșterea cărora este folosită apa din Bâc, fără a fi dăunătoare. Ulterior acest material brut este folosit la producerea brichetelor și a peleților.

Ultimele lucrări pentru curățarea albiei râului pe un segment al Chișinăului au fost efectuate în 2014. Primăria a demarat lucrările pentru curăţarea acesteia, pe o lungime de aproape un kilometru în perimetrul străzilor Feredeului și Petru Rareş din Capitală. Aceste lucrări au avut ca scop mai mult prevenirea inundației străzii Albișoara, care era afectată în urma ploilor torențiale, decât o lucrare de salvare a râului. Dar, în scurt timp, lucrările au fost stopate de către Inspectoratul Ecologic, pe motiv că lipsește un studiu de impact asupra mediului. În aceste lucrări s-au investit trei milioane de lei, iar Ina Coșeru afirmă că acești bani au fost cheltuiți în zadar, fiindcă în prezent această porțiune este iarăși înnămolită.

„Apa verde din râu nu este nocivă”

În primele luni ale anului curent, am observat că apa din râul Bâc are o culoare verde. Ulterior am aflat că angajații de la Termocom au avut situații de avarie pe liniile de canalizare în urma căruia au deversat apa colorată de culoare verde în râu. Arcadie Leahu, şeful Centrului de Investigaţii Ecologice a declarat că, în urma probelor trimestriale, în urma cărora este monitorizată calitatea apei din râu, toate datele au depășit norma admisibilă. Leahu însă a explicat că substanța verde care a fost aruncată în râu nu este nocivă. „Culoarea verde nu este nocivă, iar colorantul este unul organic. Nu este cel mai grav lucru deversarea acestor ape tehnice de către angajații de la Termocom. Mai nocive sunt apele pluviale care ajung de pe străzile murdare ale orașului. Mai ales după sezonul de iarnă când pe străzi a fost aruncat material antiderapant. Evident că acestea toate ajung în râul Bâc”, a menționat șeful centrului.

În urma probelor, care au fost efectuate la începutul lunii martie, Leahu ne-a spus că în lacul Ghidighici sunt depistate concentrații mari de substanțe nocive care depășesc norma și în ultimii ani sunt în creștere continuă. Pe cursul râului Bâc, la fiecare monitorizare, sunt preluate analize din 14 puncte. Dacă, la intrare în oraș, acestea sunt depășite de două ori, la mijlocul teritoriului cresc până la cinci ori, iar la ieșire din Capitală, ajung să crească chiar de nouă ori, după cum ne comunică reprezentantul laboratorului. „Din cauză că astăzi avem un curs mic al râului, nu are loc procesul de oxidare, iar cantitățile de ape poluante, care ajung să fie deversate, depășesc cu mult cantitatea râului. Orașul crește, agenții economici de pe malurile râului devin tot mai muți”, susține Leahu.

Indicii de poluare depășesc norma de până la 65 de ori

În Anuarul Inspecției Ecologice de stat din anul 2014, se menționează depăşiri ale poluanţilor în apa râului Bâc, care s-au constatat în toate punctele de unde s-au prelevat probe. Aceste depăşiri variază în funcție de cantitatea poluanţilor deversaţi în râul Bâc. Conform datelor Anuarului, rezultatele analizelor efectuate demonstrează că poluarea apelor râului Bâc este un proces stabil ce decurge de mai mulți ani.
Apa la intrare în Chișinău este deja încărcată cu poluanți și se impurifică mai intensiv în sectorul urban. La principalii indici de poluare, concentrațiile medii anuale depășesc norma admisibilă. Unii indici care au rolul de oxigenare a apei sunt depășiți de cinci, opt sau chiar 12 ori.
Cel mai mult atrage atenția nivelul ionilor de amoniu (NH4) care este depășit de 65 de ori, iar studiile ecologice arată că acest indice are un impact negativ asupra florei și faunei din bazinul de apă și este dăunător mediului.

Cine dintre autorități (nu) este responsabil de râul Bâc

În încercarea de a afla care dintre autorități este responsabilă de îngrijirea și protejarea râului Bâc, timp de câteva zile am fost pasați de la o secție la alta a Primăriei Chișinău. Deși la Agenția Ecologică de Stat ne-au spus că Direcţia socio-ecologică este responsabilă de protecţia mediului şi a gestiunii resurselor naturale, aici am fost pasați la Întreprinderea Municipală „Asociaţia de gospodărire a spaţiilor verzi”. Galina Leahu, șef adjunct al întreprinderii, a subliniat că în competența acesteia intră doar salubrizarea malurilor râurilor. Reprezentantul Primăriei ne-a reamintit despre curățirea albiei râului pe o porțiune din anul 2014 și este de părere că atunci a avut loc salvarea râului. „Noi suntem responsabili de salubrizarea generală, care de regulă are loc înainte de sărbătorile de Paști, când sunt strânse mii de tone de gunoi. Spre exemplu, anul trecut, lucrătorii de la Termoelectrica au strâns 35 de mașini de mare tonaj cu deșeuri din imediata apropiere a întreprinderii. Lumea nu înțelege și nu vrea să înțeleagă cât de poluat este râul și continuă să arunce gunoi”, spune Galina Leahu. Tot ea ne-a recomandat să ne adresăm la Direcția construcții capitale a Primăriei.

Grigore Rotari, directorul tehnic din cadrul Direcţiei construcţii capitale a confirmat că, în afara lucrărilor din vara lui 2014, nu au fost întreprinse altele. La întrebarea reporterului TIMPUL, câți bani cheltuiește anual Primăria pentru întreținerea râului am primit următorul răspuns: „noi nu știm cine și cât cheltuiește pentru curățarea râului Bâc. Noi l-am curățit atunci și gata am terminat lucrul”, a declarat directorul tehnic.

Țevi subterane de la agenți economici

Vladimir Garaba, preşedintele Organizaţiei Teritoriale Chişinău a Mişcării Ecologiste, a spus că, de 15 ani, soarta râului Bâc a fost uitată de Primărie. Ecologul susține că cel mai mult rău este făcut de cele 50 de întreprinderi de pe malul râului, care și-au făcut țevi subterane prin care sunt aruncate deșeurile tehnice în Bâc. „Soluția care ar opri poluarea este construirea unei rețele de colectare a apelor pluviale spre stația de epurare, care la fel vor fi curățate înainte să ajungă în Bâc. Dar pentru aceasta trebuie și stația de epurare reînnoită”, susține Garaba.
Trei milioane de euro pentru salvarea râului Bâc

Valeriu Munteanu, ministrul Mediului, ne-a comunicat că, anul acesta, urmează să aibă loc lucrări masive de curățare a râului Bâc. „În urma unui grant oferit de București, în valoare de trei milioane de euro, se va investi în curățarea râului Bâc pe lungimea municipiului Chișinău. „Cea mai mare problemă este în Chișinău. Pe malurile râului s-a dezvoltat industria și astăzi avem sute de întreprinderi care simplu își aruncă apele reziduale în râu”, susține ministrul. Munteanu a confirmat că în zonele industriale există țevi care nu se văd cu ochiul liber și scurg apele reziduale direct în râu. În anul 2016, ministerul și-a propus să identifice și să înlăture aceste țevi pe ambele maluri ale râului.

În secolul al XIX-lea, în apele râului Bâc, au fost identificate 26 de specii de pești. Aceste date sunt prezentate în lucrarea lui Paul Emil Rascu „File din istoria Basarabiei”. În anul 2016, numărul speciilor de pești care trăiesc în apele râului Bâc este egal cu zero…
Materialul a fost realizat în cadrul cursului de investigație a Școlii de Studii Avansate în Jurnalism.

Un articol de: Lia Ciutac Contactează autorul
blog comments powered by Disqus

Din aceeaşi secţiune

Cele mai noi ştiri de azi

Istorie 21 Septembrie 2018, ora: 17:00

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut”

Prima şedinţă a Sfatului Ţării (II) „Fericiți sub ochii noștri sunt care văd ceea ce nu au văzut” Din editia print

Un reportaj al ziarului „Ardealul (Transilvania)” despre prima ședință a parlamentului Basarabiei, care în 1918 a votat Unirea cu România Continuăm publicarea materialului „Dare de seamă asupra primei ședințe a Sfatului Țării din 21 noiembrie 1917”,...

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:51 de Doina Stimpovschii

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern

Dodon riscă o nouă suspendare din funcție după ultimele remanieri în Guvern Din editia print

Prin schimbarea a doi miniştri, guvernarea face o mișcare de PR înainte de alegeri, consideră analiştii politici

( ) Citeşte tot articolul

Actualitate 21 Septembrie 2018, ora: 11:28

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion, ACTIVIST CIVIC, ZIARIST

OMUL SĂPTĂMÂNII: George Simion,  ACTIVIST CIVIC, ZIARIST Din editia print

Liderul unioniștilor, George Simion, s-a născut pe 21 septembrie 1986, la Focșani. În 2005, a absolvit Colegiul Național „Gheorghe Lazăr‟ din București.

( ) Citeşte tot articolul



Editorial 21 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Unioniștii, alegerile și opoziția

Campania electorală pentru următoarele alegeri parlamentare în R. Moldova a început deja. Toate partidele își pregătesc armele pentru această luptă.

() Citeşte tot articolul

Editorial 20 Septembrie 2018, de Constantin Tănase

Viața și moartea doamnei Clara

…O cheamă doamna Clara, locuiește într-un apartament cu două odăi, are 45 de ani, doi băieți, unul de 22, iar altul de 19 ani.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 19 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Anotimpul și cheltuielile

Cât nu am vrea să ne ferim de cheltuieli, fiecare anotimp vine cu lista lui de cumpărături. Că sunt sărbătorile de iarnă, că este Paștele, că e vară și vrem concedii – o cheltuială apare întotdeauna.

() Citeşte tot articolul

Editorial 17 Septembrie 2018, de Silviu Tănase

Cât de mult ne urăsc!

14 septembrie 2018, Ziarul TIMPUL

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 16 Septembrie 2018, de Răzvan Munteanu

România ar putea juca un rol important în reconstrucţia Siriei

Siria a cunoscut cea mai complexă criză dintre statele lovite de Primăvara Arabă, afundându-se într-un război civil care a opus regimul de la Damasc şi forţele rebele, alături de care s-au adăugat pe parcurs alte grupări din afara ţării.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 13 Septembrie 2018, de Dan Nicu

O tragedie uitată – Cehoslovacia anului 1968

În a doua jumătate a lunii august, Europa a marcat 50 de ani de la invadarea Cehoslovaciei de către trupele URSS şi ale altor state din blocul sovietic.

() Citeşte tot articolul

Opinii & Editoriale 12 Septembrie 2018, de Moni Stănilă

Caritate sau reclamă?

Ori mai degrabă aș spune că ambele. Și când spun acest lucru, o fac cu convingerea că reclama va fi condiționată cu timpul de caritate.

() Citeşte tot articolul

 

 


Cele mai citite articole Timpul.md