Companiile care poluează cel mai mult planeta

publicat în Actualitate pe 16 Octombrie 2019, 14:14

Criza climatică îi inspiră pe oamenii obișnuiți să își depășească limitele. Prietenii tăi, mătușile tale, vechii tăi profi de mate au ajuns să fie arestați, să chiulească de la școală, să mănânce din tomberoane și să jure că nu vor face copii, în speranța că astfel vor împiedica moartea omenirii prin secetă, războaie pentru apă sau dezastre naturale de proporții catastrofice.

Dar alții au făcut fix opusul. Companiile gigant furnizoare de combustibil își continuă activitatea, deși cunosc foarte bine efectele destabilizatoare pe care produsele lor le au asupra mediului tot mai fragil.

Doar o sută de companii sunt responsabile pentru 71% din emisiile de gaze cu efect de seră produse de industria globală din 1988 până azi, conform unui raport din 2017 întocmit de Carbon Disclojure Project (CDP). Dintre ele, 25 de de entități sunt responsabile de producerea a peste jumătate din emisiile globale. CDP susține că istoria arată că acestea au contribuit semnificativ la schimbările climatice.

Dar cine e de vină, mai exact? Deși directorii poate n-au fost direct responsabili pentru toate deceniile de distrugere, se află într-o poziție nefavorabilă pentru că de la ei vin ordinele și banii. Așadar, trebuie trași la răspundere dacă vrem să facem eforturi pentru conservarea Pământului. Recunoașterea celor cinci poluanți principali de pe planetă e un prim pas important.

Cifrele din acest articol sunt luate din raportul CDP din 2017. Autorii raportului ne-au zis că lucrează la statistici noi, însă ne asigură că acestea sunt încă valabile.

5: ExxonMobil Corp
Procentajul emisiilor globale: 1,98%
CEO și președinte: Darren Woods



ExxonMobil e singura companie deținută de investitori dintre cei cinci mari poluanți de pe glob și cea mai mare companie de petrol de pe listă. Darren Woods a devenit președinte la începutul lui 2017, după 24 de ani în care a lucrat pentru companie.

Woods susține Acordul de la Paris și i-a scris personal o scrisoare lui Trump ca să-l preseze să respecte acordul climatic. Totuși, un raport InfluenceMap de anul acesta arată că ExxonMobil a cheltuit 41 de milioane de dolari pe an ca să facă lobby pentru blocarea politicilor legate de schimbările climatice.

Firma a fost dată în judecată, în luna octombrie a anului trecut de un procuror general din New York, în urma unor acuzații că ar fi păcălit investitorii cu privire la contribuția companiei la schimbările climatice. Acțiunea legală a urmat după o investigație de trei ani și susține că firma nu a aplicat întotdeauna costurile corecte pentru dioxid de carbon, ci a apelat la unele mai mici sau nu le-a dezvăluit.

ExxonMobil susține că acuzațiile sunt nefondate.

Un purtător de cuvânt al companiei a declarat pentru VICE: „Mulți ani de zile, ExxonMobil a aplicat un cost al dioxidului de carbon oportunităților de investiții, pentru a anticipa impactul financiar total al politicilor guvernamentale viitoare. Declarațiile externe ale ExxonMobil au descris cu exactitate felul în care folosește costul pentru dioxidul de carbon, iar documentele procurorului general arată asta foarte clar.”

Procesul urmează să înceapă în Manhattan luna viitoare.

Între timp, Woods a vorbit despre importanța implicării și a discuției, dar nu a participat la audierea generală a parlamentului european despre negarea schimbărilor climatice din luna martie. Parlamentul european a hotărât să elimine logo-urile firmei ExxonMobil, pentru că nu fusese invitată oficial la audiere.

Un purtător de cuvânt ExxonMobil a zis: „Respingem teoriile care încearcă să descrie observațiile științifice și diferențele de abordare drept negare a schimbărilor climatice. ExxonMobil a condus cercetări împreună cu Departamentul de Energie, academicieni și Panoul Interguvernamental al Organizației Națiunilor Unite pentru Schimbările Climatice timp de patruzeci de ani.

„Am întrerupt finanțarea mai multor grupuri când acestea au luat măsuri extreme care distrăgeau atenția de la discuții importante despre politicile referitoare la climat sau nu erau susținute de știință. Riscul crizei climatice e clar și necesită acțiune. Credem că afacerile, guvernele și cetățenii trebuie să lucreze împreună și vrem să contribuim la găsirea unei soluții. Din 2000 până azi, am investit zece miliarde în tehnologii de scădere a emisiilor, precum captarea dioxidului de carbon și combustibili pe bază de alge.”

4: Compania Națională Iraniană de Petrol
Procentajul emisiilor: 2,28%
CEO: Masoud Karbasian



Compania Națională Iraniană de Petrol e deținută de stat și e a doua cea mai mare companie petrolieră din lume. Poate produce peste patru milioane de barili de țiței brut și peste 750 de milioane de metri cubi de gaze naturale pe zi.

Masoud Karbasian a fost ales CEO al CNIP în noiembrie 2018, chiar când administrația Trump a introdus un embargo pe petrol împotriva Iranului. Acesta a fost, anterior, ministru de finanțe al Iranului, dar a fost scos din funcție în luna august a anului trecut pentru că nu a răspuns adecvat la impactul sancțiunilor economice americane, reimpuse din cauza programului nuclear al Iranului.

Pe site-ul CNIP se găsesc doar câteva mențiuni despre schimbările climatice, reponsabilități ecologice și emisii. Dar Karbasian a declarat, în luna iunie, că protecția mediului e un tip de responsabilitate inerent în etica, cultura și credințele firmei sale. Iran a semnat, dar nu a ratificat Acordul de la Paris.

CNIP a refuzat să comenteze, în mai multe rânduri, când i-am cerut părerea despre schimbările climatice.

3: Gazprom OAO
Procentaj al emisiilor globale: 3,91%
CEO: Alexey Miller



Firma rusească Gazprom e cea mai valoroasă companie din Rusia. Alexey Miller e președintele comitetului de management din 2001. Înainte de asta, a fost ministrul de energie al Rusiei.

Sub conducerea lui, Gazprom a devenit prima companie care a început să extragă petrol, în decembrie 2013, din zona arctică, la Prirazlomnoye, despre care se spune că ar conține peste șaptezeci de milioane de tone. Compania pregătește construcția unei conducte imense de gaz care va străbate Europa. Conducta de gaz Nord Stream 2 va conecta Rusia cu Germania, dar criticii proiectului, printre care prim-ministrul britanic Boris Johnson, președintele Donald Trump și președintele Consiliului European Donald Tusk, au numit proiectul „diviziv”, pe motiv că va face din Germania un ostatic al Rusiei.

Miller a fost inclus anul trecut pe o listă de sancțiuni a Statelor Unite și s-a declarat mândru de asta. Sancțiunile aveau scopul de a penaliza Rusia pentru diverse activități, cum ar fi intervenția în alegerile electorale americane.

Gazprom a fost prima companie de petrol și gaz din Rusia care a dezvoltat o politică ecologistă, iar pe site-ul ei spune că ia mereu măsuri adecvate pentru a-și îmbunătăți performanțele ecologice, prin setarea unor target-uri ecologiste și antrenarea angajaților.

Nici Gazprom OAO nu ne-a răspuns la e-mail-uri.

2: Compania de Petrol a Arabiei Saudite (Aramco)
Procentaj al emisiilor globale: 4,50%
CEO: Amin H Nasser



Aramco e deținută de statul saudit, e cea mai profitabilă companie din lume și cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră în sectorul de combustibil fosil. Compania susține că petrolul și gazul vor rămâne esențiale pentru nevoile globale de energie din cauză că, spune Nasser, „alternativele nu vor fi pregătite să furnizeze energie adecvată și accesibilă pentru multă vreme”.

Planurile de cotare a companiei la bursă pe două trilioane de dolari au fost reactivate recent. Oferta publică inițială se estimează că va fi cea mai mare din lume.

Nasser a devenit CEO la Aramco în 2015, după 33 de ani de lucru la firmă. A început ca inginer în departamentul de producție. Are o diplomă în inginerie petrolieră la Universitatea de Petrol și Minerale a Regelui Fahd din Dhahran.

Nasser a zis că firma lui e hotărâtă să reducă emisiile de gaze de seră și să finanțeze tehnologii care să creeze avantaje considerabile pentru mediu.

Aramco nu a răspuns nici el e-mail-urilor noastre.

1: China (Cărbune)
Procentaj al emisiilor globale: 14,32%
CEO: Statul

China, unde emisiile de carbon sunt reprezentate de stat și producția e divizată în mai multe grupuri industriale deținute de stat, e cel mai mare producător și consumator de cărbune. E și cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră, iar poluarea aerului cauzează 1,6 milioane de decese premature în țară în fiecare an, conform unui raport al Institutului ONU pentru Sănătate.

China a semnat Protocolul de la Kyoto în 1998 – dar a fost scutită de obiectivele de reducere a emisiilor – și a ratificat Acordul de la Paris în 2016. În mod surprinzător, a reușit să atingă cota de carbon din 2020 cu trei ani mai devreme, când a redus emisiile de dioxid de carbon cu 46 de procente față de nivelul din 2005, la sfârșitul lui 2017.

Totuși, producția de cărbune a Chinei a crescut cu 2,6 procente, la 1,76 miliarde de tone în prima jumătate a acestui an, iar aprobările pentru proiectele de construcție a unor mine noi au crescut de cinci ori în aceeași perioadă. Fotografiile din satelit arată că anul trecut s-au reluat construcțiile unor uzine pe bază de cărbuni – o mișcare care arată că producția și consumul de cărbune ar putea crește, în ciuda reducerii emisiilor.

Capacitatea țării de a produce energie pe bază de cărbune va crește și probabil va atinge un punct culminant în 2030.

https://www.vice.com/